Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870


Augustin Mocanu, „Cultură populară tradiţională II"

Augustin Mocanu, „Cultură populară tradiţională II

Noiembrie 2013

O nouă apariţie la Editura „Caiete Silvane”: Augustin Mocanu, „Cultură populară tradiţională II” La Editura „Caiete Silvane”, în colecţia Ethnos, a apărut, cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, al doilea volum al cărţii „Cultură populară tradiţională” a cunoscutului cercetător Augustin Mocanu, vechi şi statornic colaborator al revistei şi editurii „Caiete Silvane”. Volumul de faţă (primul a apărut în 2009 tot la Editura „Caiete Silvane”) cuprinde studii, articole, recenzii, referinţe critice. Dintre cei care scriu despre A. Mocanu: Pamfil Bilţiu, Viorel Mureşan, Iordan Datcu, Ileana Petrean-Păuşan, Emi Trif, Grigorie M. Croitoru, Ion Taloş. „Se întâmplă destul de rar ca un om să fie dăruit cu mai multe vocaţii în aceeaşi măsură. Augustin Mocanu e unul dintre acei fericiţi. S-a născut la 12 septembrie 1932 în Boju, jud. Cluj, a absolvit Şcoala Normală de Băieţi din Cluj (1953) şi Facultatea de Filologie a Universităţii V. Babeş (1957), unde s-a remarcat prin solide cunoştinţe şi prin curaj civic. A fost numit profesor de limba şi literatura română la nouînfiinţatul liceu din Cehu Silvaniei, unde a slujit (cu o scurtă întrerupere, în care a fost şeful secţiei de învăţământ a raionului) până la pensionare, în 1997. Exact 40 de ani dăruiţi şcolii, aşa cum făcuseră renumiţii lui profesori de la Şcoala Normală de Băieţi din Cluj. Despre dăruirea cu care a servit şcoala stau mărturie preţuirea şi devotamentul foştilor lui elevi, dar aceasta e numai una din vocaţiile lui. Vocaţia de scriitor (nuvelă, poezie, reportaj) s-a bucurat de aprecierea criticii, care l-a apropiat de unii dintre marii noştri scriitori (Bogza, Coşbuc, Arghezi). Dar vocaţia în care şi-a dovedit deplinătatea talentului şi pe care o cunosc cel mai bine a fost cercetarea folclorului” (Ion Taloş). AUGUSTIN MOCANU - Fişă biobibliografică - S-a născut la 12 septembrie 1932 în satul Boju, comuna Cojocna, judeţul Cluj într-o familie de ţărani săraci, fiind al doilea dintre cei şapte copii ai perechii Ana şi Teodor Mocan. A urmat şapte clase primare la şcoala sătească din Boju (1940- 1947) cu învăţătoarea Valeria Cristea a cărei familie l-a îndemnat şi sprijinit să se facă învăţător, apoi Şcoala Normală de Învăţători din Cluj (1947-1953) şi Facultatea de Filologie la Universitatea „Victor Babeş” din acelaşi mare centru cultural al ţării (1953-1957), devenind diplomat universitar în specialitatea limba şi literatura română. A lucrat în orăşelul Cehu Silvaniei, din fosta regiune Maramureş (1957-1968), judeţul Sălaj (1968-1997), fiind: profesor (1957-1958 şi 1971- 1997), director adjunct (1958-1960), director (1960-1961 şi 1963-1971), şef al secţiunii raionale de învăţământ (1961-1963). În 1962 a susţinut examenul de definitivare în învăţământ, în 1969 a obţinut gradul didactic II cu lucrarea: Despre colindat şi colinde în zona folclorică „De sub Codru” şi în 1975 a luat examenul de gradul I cu teza: Predarea monografică a operei lui Alexandru Macedonsky în liceu. Printr-un curs de perfecţionare a obţinut delegaţie cu drept de a efectua inspecţii speciale pentru grade didactice la învăţători şi profesori de limba şi literatura română. A fost reprezentant al inspectoratului şcolar în comisii pentru obţinerea gradului didactic I, la învăţători şi profesori de aceeaşi specialitate. A condus câţiva ani Cenaclul „Lyceum” şi a pornit editarea revistei dactilografiate omonime, în 1971, ca profesor la Liceul de cultură generală din Cehu Silvaniei. În 1971, Ministerul Educaţiei Naţionale i-a acordat Titlul Profesor evidenţiat pentru activitatea multiplă desfăşurată de-a lungul anilor. S-a implicat în activitatea administrativă a oraşului. A fost deputat local în mai multe legislaturi şi a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte nesalariat cu probleme de sănătate, învăţământ şi cultură la Consiliul orăşenesc Cehu Silvaniei. A cercetat diferite aspecte ale culturii populare tradiţionale mai ales din aria Codru - Valea Sălajului, în legătură cu care a scris şi publicat cărţile: - Pe cel deal cu dorurile - folclor poetic din judeţele Maramureş şi Sălaj, Zalău, 2001 - Folclor din Ţara Silvaniei, Zalău, 2004 - „Floare de Rai” - antologie de poezie populară de dragoste - Zalău, 2004 - Boju - 790 de ani. Eseu geografic, social-istoric şi etnofolcloric, Bucureşti - Slobozia, 2005 - Colinda „Fata de maior”. Corpus de texte, ediţia I, Zalău, 2006; ediţia a II-a revăzută şi adăugată, Slobozia, 2007 - Folclor poetic. Antologie din aria Codru - Valea Sălajului, Zalău, 2007 - Epică populară în versuri. Balade şi colinde-balade din zonele Codrului şi Sălajului. Corpus de texte poetice (în colab. cu P. Bilţiu), Baia Mare, 2007 - Nadiş - 620 de ani. File dintr-o monografie, Baia Mare, 2007 - Colinde mioritice din zonele Codrului şi Sălajului. Corpus de texte poetice, Baia Mare, 2008 - Nume de persoane în judeţul Ialomiţa, Slobozia, 2009 - „La fântâna lină”. Colinde străvechi din Câmpia Soarelui (în colaborare cu Cristian Obrejan), Slobozia, 2009 - Cultură populară tradiţională, I, 2009, II, 2012, Zalău - Negru Roşu Negru [creaţii literare originale], Slobozia, 2010 - „Mult mă-ntreabă inima”. Antologie a cântecelor de dragoste şi dor din aria Sălaj - Codru, Zalău, 2010 - Boju - 800 de ani (1214 - 2014), Cluj-Napoca, 2011 - Colinde româneşti. Texte poetice din zonele Sălajului şi Codrului, Zalău, 2011 - Folclor literar din zona Codrului, Texte extrase din Memoria Ethnologica, (în colaborare cu Ştefan Mariş), Baia Mare, 2011 Cultură populară tradițională II - Frânturi de memorie - materiale privind antropologia socială şi culturală -,Slobozia, 2013. - Folclor literar din vechiul judeţ Sălaj, Slobozia, 2013. Colaborează la revistele: Memoria ethnologica, Baia Mare; Caiete Silvane, Zalău; Helis, Slobozia; Răstimp, Drobeta - Turnu Severin. Dr. Iordan Datcu îl recunoaşte ca etnolog şi-i acordă un loc în Dicţionarul etnologilor români, ediţia a III-a, Bucureşti, 2006. Numele îi apare de asemenea în Oameni de seamă ai Sălajului, Zalău, 2006 şi în Sălaj - Oameni şi opere, Zalău, 2011. În aprilie 2007, Ministerul Învăţământului, Cercetării şi Tineretului îi conferă Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate, însoţind- o cu o recompensă în bani. Ca absolvent al Şcolii Normale de Băieţi din Cluj, în 2004 a fostprimit membru al Asociaţiei Normaliştii Clujeni, şi colaborează la revista cu acelaşi nume. În martie 2005 devine membru al Asociaţiei Culturale Ialomiţa - ASCULTIALOMIŢA - din Slobozia. În octombrie 2008 a devenit membru cu drepturi depline al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România, cu sediul la Bucureşti. (autoprezentare a autorului, din volumul menţionat, pp. 287-289)