Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870


Lansare de carte Romul Grec, Amintiri sau suveniri (studiu şi culegere de folclor), Editura Caiete Silvane, Colecţia Ethnos, Zalău, 2011

Noiembrie 2011

Consiliul Judeţean Sălaj Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj Lansare de carte Romul Grec, Amintiri sau suveniri (studiu şi culegere de folclor), Editura Caiete Silvane, Colecţia Ethnos, Zalău, 2011 Sala Porolissum a Consiliului Judeţean Sălaj, miercuri, 23 noiembrie 2011, ora 15 Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj Zalău, str. Unirii, nr. 7, www.caietesilvane.ro, tel./fax 0260 - 612870 ROMUL GRECU s-a născut la 16 octombrie 1913, în localitatea Răhău, judeţul Alba, într-o familie de credincioşi ortodocşi. După absolvirea Liceului "Aurel Vlaicu" din Orăştie, între 1930 şi 1935, tânărul Romul a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, obţinând licenţa cu distincţia "magna cum laude". La 15 martie 1936, în capela mitropolitană din Sibiu, a fost hirotonit ca preot pe seama Bisericii Răhău I. Aici a susţinut o amplă activitate misionară şi pastorală, lucrând mai ales în organizaţia preoţească din eparhie, pentru care a fost apreciat de mitropolitul Nicolae Bălan. După instalarea regimului comunist a adoptat o poziţie de pasivitate faţă de iniţiativele autorităţilor de implicare a preoţilor în "activităţile obşteşti". Alături de alţi clerici şi credincioşi a refuzat să se implice în "campania de socializare a agriculturii", fapt pentru care a fost arestat în 10 martie 1959. La percheziţie i s-au reţinut publicaţii ale Asociaţiei Preoţeşti din Arhiepiscopia Sibiului, deoarece erau considerate "legionare". În baza acestui "corp delict" şi a acuzaţiei de "uneltire contra ordinii sociale", la 26 mai 1960, a fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov la 15 ani de muncă silnică. A cunoscut închisorile din Hunedoara, Jilava, dar mai ales pe cea din Aiud. A fost eliberat la 17 aprilie 1964 Adrian Nicolae Petcu (ziarul Lumina) Preotul Romul Grecu se dovedește a fi nu doar un bun culegător de folclor, ci și un documentat folclorist. Primul argument este chiar structura culegerii: domnia sa știe că oricărei culegeri de folclor (partea a doua a manuscrisului) îi sporește mult valoarea un studiu introductiv, teoretic (partea I), și, de aceea, scrie un astfel de studiu; mărturie asupra coerenței și logicii impecabile a autorului stă structura internă a culegerii: stăpânirea exercițiului taxonomic îi permite clasificarea subiectului pe teme și motive, pe sensuri ale perspectivei de abordare sau pe accepțiuni, momente și protagoniști. Un lucru este cert, în opinia noastră: autorul, în ciuda stângăciilor de exprimare, a intuit perfect un lucru care acum, după o jumătate de secol, configurează chiar fundamentul ideii cvasigenerale de prezervare a tradițiilor culturale locale, cele care izolează și consolidează identitatea culturală, ca singur remediu în fața globalizării și mondializării (a se citi mai ales ”uniformizării”) culturale; Romul Grecu a înțeles, acum 50 de ani, în plin regim comunist, care este valoarea morală, educativă și culturală a folclorului și, mai ales, care este miza imensă a culegerii și conservării tradițiilor. Impresionant este felul în care sunt redate piesele folclorice: autorul a înțeles raportul existent în folclor între variantele active și invarianta de bază, precum și o serie de relații între aria de circulație, motive, căi de preluare; remarcabilă este și înțelegerea relației între folclorul vechi, autentic, și folclorul nou, muncitoresc și, mai ales, necesitatea de prelevare și a acestuia din urmă, la nivelul producțiilor și a conținuturilor vehiculate. dr. Camelia Burghele