Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Opinii


Apărarea: Lucrurile inutile se aruncă la gunoi

Apărarea: Lucrurile inutile se aruncă la gunoi


August 2016


Autor: Ştefan Doru Dăncuş



Îmi amintesc perfect cu ce pasiune am trăit până acum, începând de la menţinerea unor afaceri şi terminând cu mersul prin literatură. Ce îmbârligături, clenciuri, războaie, vanităţi, trufii etc. am provocat până acum, crezând că sunt un unicat. Da’ de unde – eram „în rând cu lumea”! Unicat aş putea deveni abia acum, după ce am experimentat cam tot ce este important în societate, abia acum când mi-e lehamite şi lene, iar alte resurse pentru a reveni „la normal” nu am de unde scoate. Lucrurile inutile se aruncă la gunoi, aşa am învăţat. N-ar fi oare mai potrivit să mor, dacă tot nu mă simt de trebuinţă cuiva? Iată o idee cât de cât interesantă, dar şi aici intervin câteva nebuloase de factură exterioară: să mă sinu citeste tot [...]

Apărarea: Lucrurile inutile  se aruncă la gunoi

Apărarea: Lucrurile inutile se aruncă la gunoi


Mai 2016


Autor: Ștefan Doru Dăncuș



Îmi amintesc perfect cu ce pasiune am trăit până acum, începând de la menţinerea unor afaceri şi terminând cu mersul prin literatură. Ce îmbârligături, clenciuri, războaie, vanităţi, trufii etc. am provocat până acum, crezând că sunt un unicat. Da’ de unde – eram „în rând cu lumea”! Unicat aş putea deveni abia acum, după ce am experimentat cam tot ce este important  în societate, abia acum când mi-e lehamite şi lene, iar alte resurse pentru a reveni „la normal” nu am de unde scoate.  Lucrurile inutile se aruncă la gunoi, aşa am învăţat. N-ar fi oare mai potrivit să mor, dacă tot nu mă simt de trebuinţă cuiva? Iată o idee cât de cât interesantă, dar şi aici intervin câteva nebuloase de factură exterioară: să mă citeste tot [...]

Apărarea: S-a dus odihna nopţii

Apărarea: S-a dus odihna nopţii


Ianuarie 2016


Autor: Ștefan Doru Dăncuș



S-a dus şi odihna nopţii. De la o anumită vârstă, dimineţile devin cuibare ale tristeţii. Începe încă o zi în care voi fi pus la dispoziţia societăţii. O să tropăiască iar, ca nişte cai zburdalnici, prin fiinţa mea obosită, tot felul de ciori vopsite. Dacă aş spune că mi-e greu nu m-ar asculta nimeni, ba chiar ar fugi de mine, candidat la „măreţia frigului” ce-s eu! În curând se vor ivi şi zorii. Prostul obicei de-a ne trezi vii în fiecare zi ne macină până la moarte. Un pahar cu apă. Suntem cu toţii „o apă şi-un pământ”. Idealuri, vise, scopuri – ce tâmpenie! Mai bine – depresivi, idioţi, locatarii unor trupuri provizorii! *   *   * Distrugerea patrimoniului naţional, începând cu fiecare metru păt citeste tot [...]

Apărarea: În colţul acesta de ţară

Apărarea: În colţul acesta de ţară


Aprilie 2015


Autor: Ștefan Doru Dăncuș



Cândva, m-am ridicat împotriva josniciei umane cu toată puterea, cu tot ce era în mine mineral, vegetal şi animal. Am luat în calcul totul, de la cutezanţă până la înşelătorie, compromis, promiscuitate sau nevolnicie. Am scris nişte cărţi instructive – „cărţi frumoase pentru imbecili ca voi”, cum spunea Gabriella când eram în închisoare şi-i vedea pe trepăduşii în uniformă cum mă păzeau, de parcă eram vreun criminal de război. Numai când îmbătrâneşti realizezi că idealurile tale, pe care toată lumea trebuia să le aprobe, te-au izolat, te-au închis într-un perimetru în care nimeni nu are interesul să intre. Mai mult, chiar nimeni nu citeste tot [...]

Apărarea: De ce nu dau „like”-uri pe Facebook

Apărarea: De ce nu dau „like”-uri pe Facebook


Februarie 2015


Autor: Ștefan Doru Dăncuș



Multă lume îmi reproşează, mai nou, că nu dau şi eu, în ritmul marilor prefaceri tehnice contemporane, „like”-uri pe Facebook. „Eu v-am dat like la postări, domnu Dăncuş, dar dvs. nu” – mi se spune tot mai des. De câte ori intru pe această reţea de socializare, se înghesuie în banda chat-ului câte 7-8 persoane care aşteaptă să-mi duc la îndeplinire nobila şi – mai recent – civica şi obligatoria îndatorire de a da „like”-uri. Răspund acestor interpelări sub soarele blând al ţării mele pentru a nu se înmulţi necontrolat şi pentru a-mi lua o „grijă contemporană” de pe cap: 1. Dacă aş bântui toată ziua pe Face citeste tot [...]

Cercuri pe apă: „Verba volant, scripta manent”

Cercuri pe apă: „Verba volant, scripta manent”


Februarie 2015


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Am ales această maximă latină, a cărei veridicitate este verificată de multe sute de ani, de la Caio Titus încoace, pentru a aduce un omagiu cuvântului scris, acum, la aniversarea unui deceniu de la apariţia seriei noi a revistei de cultură „Caiete Silvane”.  Sunt şi eu, desigur, o iubitoare a naturii, a verdeţii, a pădurilor, al căror fiecare copac tăiat fără rost sau abuziv îmi sângerează sufletul. Dar totdeauna am mulţumit în gând şi-am fost recunoscătoare copacilor „transformaţi” în cuvânt de învăţătură, cuvânt înţelept, cuvânt frumos, „cuvânt care zideşte”..., tipărit pe hârtia făcută, parcă, să împlineasc citeste tot [...]

Apărarea: Final de an

Apărarea: Final de an


Ianuarie 2015


Autor: Ștefan Doru Dăncuș



Mai nou îmi petrec timpul în bucătărie, cu mama soţiei mele. Facem prăjituri de casă şi tot felul de mâncăruri; beau bere, fumez şi o ajut la ce-mi dă să fac. Această neaşteptată cale de evadare mă energizează. Recent ne-a intrat în cap că vom câştiga un mare premiu oferit de o companie a ţigărilor; am adunat cu grijă cartonaşele din pachetele cumpărate, am şi câştigat deja nişte ţigări şi trei brichete.  Cu banii premiului vom cumpăra un teren, vom face o căsuţă, vom lua oi, vacă, găini, mâţ şi câine. Vom face straturi de ceapă, usturoi, pătrunjel, morcovi etc., vom cultiva roşii, castraveţi, fasole, porumb – vom fierbe, toamna, borhotul pentru ţuică. Iarna vom citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Senini în anul luminii!

Cercuri pe apă: Senini în anul luminii!


Ianuarie 2015


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Anul 2015 a fost proclamat de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la propunerea mai multor organizaţii ştiinţifice din toată lumea, inclusiv a Societăţii Internaţionale pentru Optică şi Fotonică, ca fiind Anul Internaţional al Luminii. Mi-a plăcut aşa de mult cum sună, încât am vrut să văd ce presupune şi, apoi, nu m-am putut opri aici... Cuvântul „lumină” mi-a dat aripi şi m-a purtat dincolo de sensurile lui fizice...  Aşadar, Anul Internaţional al Luminii se vrea un proiect educaţional interdisciplinar şi de comunicare a ştiinţei în care sunt implicaţi peste 100 de parteneri din cel puţin 85 de ţări şi care îşi propune patru teme majore: ştiinţa, tehnologia, natura şi cultura. citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Când se numără bobocii?

Cercuri pe apă: Când se numără bobocii?


Noiembrie 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Toamna se numără bobocii – spune expresia consacrată, care, desigur, ca orice produs al înţelepciunii populare, ascunde o semnificaţie adâncă în învelişul propriu al cuvintelor.  Noi, românii, am şi numărat „boboci” în această toamnă, dar am şi investit speranţe în ... bobocii toamnelor care vin... Tocmai ce încheiem acest anotimp... electoral şi vreau să cred – fără să fac aici şi acum o pledoarie pentru nevoia de cultură politică şi atitudine civică – că nu mulţi dintre noi au stat acasă, indiferenţi la câţi „boboci” am putut număra din promisiunile făcute acum cinci ani şi câte „ouă” s-au pus în cuibarul citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Între... molimă şi... inflaţie

Cercuri pe apă: Între... molimă şi... inflaţie


Octombrie 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Nu ştiu câţi analfabeţi şi semianalfabeţi sunt în ţara noastră. Mulţi – zic statisticile. Şi, din păcate, tot mai mulţi cu... diplome, pentru că sunt absolvenţi de opt clase care de-abia buchisesc şi absolvenţi de liceu care nu au citit o carte în viaţa lor. Îi deplâng, pentru că vor avea o viaţă săracă şi pustie, oricâţi bani ar avea şi-n oricât de mare lux ar trăi... Nu ştiu câţi doctori (mă refer la titlu, nu la profesia de medic) sunt în ţara noastră. Nu cunosc să-i fi numărat cineva, dar cred că sunt mulţi. Cinste lor! Înseamnă că au toate cunoştinţele din domeniul respectiv şi şi ceva pe deasupra! Înseamnă că au cercetat, au descoperit ceva nou, au sc citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Minunile cărţii

Cercuri pe apă: Minunile cărţii


Iunie 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Mulţi personalităţi culturale din întrega lume şi din toate timpurile au recunoscut  că sunt „oamenii unei singure cărţi”. BIBLIA. Asta nu înseamnă că n-au citit biblioteci întregi, mă gândesc, ci că această Carte  - „fereastra prin care putem să privim în eternitate” (Timothy Dwight) - le-a stat mereu pe birou şi pe noptieră. Într-adevăr, poţi citi şi reciti la nesfârşit pasaje din Biblie –„ ceasul vremii si al istoriei” (Vasile Raut) -, minunându-te de înţelepciunea ei şi de frumuseţea limbajului în care este înveşmântat mesajul. Deşi este o culegere de 66 de cărţi, scrise de oameni diferiţi, fără şcoli şi studii îna citeste tot [...]

„Presăraţi pe-a lor morminte...”

„Presăraţi pe-a lor morminte...”


Mai 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Troiţe, plăci comemorative, Morminte ale Eroilor, „Cruci-beton în cartea de aur a istoriei şi bisericii” pe care sunt trecute numele tuturor eroilor satului, cum sunt cele din curtea bisericii ortodoxe din Sălăjeni şi alte semne ale veşnicei aduceri-aminte şi recunoştinţei urmaşilor pe care le subsumăm sintagmei „Monumente ale Eroilor” întâlnim în numeroase localităţi din judeţul Sălaj. Unele sunt înălţate în inima satului, altele în curtea şcolii sau a casei parohiale, însă majoritatea sunt statornicite în curtea bisericii. Poate pentru că eroii sunt un fel de sfinţi şi merită să se bucure în ceruri că sacrificiul lor n-a fost în zadar...  Alăturar citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Gramatica şi râsul

Cercuri pe apă: Gramatica şi râsul


Aprilie 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Ce leagă aceste două noţiuni? - vă veţi întreba. Răspunsul e simplu: televiziunile noastre. Gramatica promovată pe micile ecrane ar putea fi de tot... râsul, dacă n-ar fi de plâns, iar râsul este în total ... dezacord cu sănătosul şi intelegentul umor românesc. Nu vă este dor de-un râs sanătos, provocat de ... clasicele forme ale comicului - de limbaj, de situaţie, de caracter, de nume, de moravuri... Aşa-zisele seriale şi show-uri de comedie, departe de a constitui o armă împotriva tarelor individului şi ale societăţii prin ridicularizarea unor năravuri, unor relaţii sociale şi etice, unor tipuri umane etc., creează false modele pentru tineri. Vulgaritatea, violenţa, lipsa de cultură, lenea, parvenitism citeste tot [...]

Despre crize şi alte naivităţi

Despre crize şi alte naivităţi


Februarie 2014


Autor: Alice Valeria Micu



Deși deplângem uneori în mod public, alteori la colț de stradă și cu jumătate de gură soarta vieții culturale românești, disfuncțiunile din piața culturală, unde premiile sau cronicile elogioase nu se regăsesc în vânzări mai mari sau în contracte substanțiale, cu toate acestea nu am văzut în industria culturală românească sau mai bine spus, în artizanatul cultural românesc o inițiativă consistentă. Mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat în lumea cărții din Italia, când, anul trecut, o inițiativă parlamentară ce viza o mult așteptată lege a cărții a fost susținută de toate librăriile și bibliotecile din peninsulă. Într-o zi de duminică aceste institu citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Să cumpărăm mărţişoare!

Cercuri pe apă: Să cumpărăm mărţişoare!


Februarie 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Interesantă evoluţia limbii, în legătură directă cu evoluţia vieţii, a societăţii!... DEX-ul din 1975 – a trecut mult timp de-atunci, e drept, aproape 40 de ani! – editat de Academia Republicii Socialiste România dă următoarea explicaţie cuvântului „voluntariat” (sensul acesta fiind acum revolut): „Angajare în armată ca voluntar;  durată a serviciului militar pe care îl face cineva ca voluntar”. DEX-ul (re)editat în 2009 îmbogăţeşte sensul cuvântului, precizând la punctul 2.: „Activitate desfăşurată în folosul altor persoane sau al societăţii fără a urmări un câştig material”. Am putea spune că voluntariatul este o materializare a co citeste tot [...]

Techergheli sălăjene

Techergheli sălăjene


Ianuarie 2014


Autor: Artemiu Vanca



Am avut o discuţie/corespondenţă cu domnul Györfi-Deak György în perioada când proiecta această carte şi se gândea la titlul ei. Mi s-a părut ciudat şi nepotrivit să-şi numească drumeţiile „techergheli”! I-am spus că, în copilărie, când întârziam pe undeva, când hoinăream fără rost, părinţii mă certau şi îmi ziceau că sunt un techergheu. De atunci am rămas cu convingerea că a fi techergheu e ceva necuviincios, nelalocul lui, interzis. Îmi era neclar de ce vrea domnul Györfi-Deak să se pună într-o astfel de postură! Pe măsură însă ce i-am citit povestirile din această carte - câteva în Caiete Silvane, toate după ce le-a cuprins în acest volum -, m-am obişnuit cu acest titlu şi pot să spun că mi-a devenit chiar simpatic. Acum citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Despre bogăţie

Cercuri pe apă: Despre bogăţie


Ianuarie 2014


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Să fie banii valoarea absolută de referinţă a împlinirii personale şi sociale în vremurile pe care le trăim? Aşa să fi fost dintotdeauna şi aşa să fie şi în viitor? Nu ştiu. Poetul nostru paşoptist, Vasile Alecsandri, spunea că „Banul este cea mai sigură piatră de cercare a firii omeneşti”, iar anticul Fedru era convins că „Omul învăţat îşi poartă bogăţiile în sufletul său”. Alexandru Dumas fiul ne sfătuia: „Nu preţui banul mai mult sau mai puţin decât merită; el poate fi un servitor bun, dar şi un stăpân crud”. Pe un alt plan, Henry Word Beecher afirma că „Cineva este bogat sau sărac în funcţie de ceea ce este, şi nu pentru ceea ce are”. Şi am să sfârşesc cu citatele despre bani şi bogăţie cu o cugetare veşnic citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Între ani...

Cercuri pe apă: Între ani...


Decembrie 2013


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Om de rea intenţie sau cârcotaş de profesie trebuie să fii ca să nu recunoşti că anul care se pregăteşte să treacă în istorie a fost, pentru Sălaj, un an bogat sub aspect cultural. Chiar dacă judeţul nostru nu are instituţii profesioniste de cultură – şi ne place să invocăm des acest lucru ca o imputare nu ştiu cui, dar, de fapt, cred că este o scuză a absenţei noastre, ca să nu zic dezinteresului pe care-l avem pentru această dimensiune esenţială a vieţii noastre -, nu a existat gen de cultură şi artă care să nu fie adus în întâmpinarea iubitorilor săi... Spectacole de teatru, de muzică clasică, regaluri folclorice, expoziţii de pictură, lansări de carte, lecturi publice, festivaluri, concursuri, tabere de creaţie, zilele cetăţii, t citeste tot [...]

Apărarea: O turmă de oi

Apărarea: O turmă de oi


Noiembrie 2013


Autor: Ștefan Doru Dăncuș



Suntem într-un moment de răscruce. Europa e cu ochii pe noi. Dar nu numai ea: și America, și Australia, și Groenlanda, și mafia italiană, și traficanții de droguri, și purtătorii de pistoale la șold (sau la spate). Suntem o țară râvnită. Toate consfătuirile europene la nivel înalt, pe acest subiect își axează pledoariile. Și cum să nu fim? Atâta vreme cât țara este reprezentată „la nivel înalt” de EBA (fata „lu tăticu”) sau Becali (căzut acolo tot datorită „lu tăticu”). Nu este de făcut altceva decât semnarea unor acte. Nu prea suntem înțeleși. Predilecția fanariotă pentru averi rapide a făcut din mințile marilor noștri conducători niște cățeluși buni de dat din coadă la orice foșnet al unui „euro”. Ce mai conteaz citeste tot [...]

Cercuri pe apă: De la... Opinci, la... Tablete

Cercuri pe apă: De la... Opinci, la... Tablete


Noiembrie 2013


Autor: Ileana Petrean-Păușan



Vom intra, nu peste multă vreme, în ultima şi cea mai aşteptată lună a anului. Luna decembrie este îndrăgită de mic şi mare pentru sărbătorile ei creştine şi minunatele obiceiuri, dar şi pentru „moşii” darnici cu unii şi mai cumpătaţi – că nu putem zice zgârciţi – cu alţii. Bucuria este aceeaşi. Dintotdeauna aşa a fost... „Răsfoind”, în biblioteca online, revista pedagogică şi de cultură a dascălilor sălăjeni „Şcoala Noastră”, m-am oprit la două ştiri care, dincolo de încărcătura lor de informaţii, pur şi simplu m-au înduioşat. „Mulţămită. În numele elevilor silitori şi săraci dela şcoala primară din Creaca, subsemnatul mulţumesc domnului Anton Columban, inginer şef la mina de cărbuni Lupoaia, pentru că citeste tot [...]

Cultură în șură

Cultură în șură


Octombrie 2013


Autor: Alexandru Jurcan



Sună incitant, bizar, nostalgic și vetust. Evenimentul a avut loc sâmbătă seara, 29 iunie 2013, ora 22 în satul Hida din județul Sălaj, chiar în șura lui badea Florea a lui Juvri. Acolo s-a jucat piesa Fisura de Flavius Lucăcel, sub egida asociației culturale JAD din Cluj, cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Primăria comunei Hida s-a implicat total, asigurând intrarea liberă tuturor. Am sosit seara pe la ora 21. Am oprit mașina să întreb unde e locația. Era suficient să pronunți cuvântul șură și fețele sătenilor se destindeau într-un zâmbet larg, plin de mândrie locală. Badea Florea se ținea bine la vârsta sa înaintată. Curtea era plină de bănci. Scena se înălțase în șura deschisă, evitând citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Dilema unei lecţii de gramatică...  cu cântec

Cercuri pe apă: Dilema unei lecţii de gramatică... cu cântec


Octombrie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Când am auzit-o prima dată pe nepoţica mea fredonând refrenul „Mă-ta are cratimă” am tresărit, reprimându-mi un involuntar zâmbet, totodată, şi întrebându-mă surprinsă pe cine... înjură pe muzică? Apoi m-am dumirit că este vorba de un „şlagăr” al unei formaţii în vogă şi că, de fapt, intenţia este una lăudabilă şi declarată chiar în cântec: „Lansăm o nouă tactică/ De a-nvăţa gramatică”. Stai că nu-i rău!, mi-am zis. Dacă asta mică ştie şi îmi explică şi mie că „mă-ta” se scrie întotdeauna cu cratimă, ia să ascult eu cu atenţie toată melodia pe youtube şi să văd ce exemple de scriere corectă se mai dau... pe note şi, în general, care-i mesajul cântecului... Ei bine, nu ştiu dacă mă număr printre „ citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Despre  patriotism şi Treznea

Cercuri pe apă: Despre patriotism şi Treznea


Septembrie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Ne aflăm în prag de septembrie şi tristeţea mă cuprinde iar. Desigur, din nou voi lăcrima în ziua de 9, când voi auzi fanfara militară şi voi vedea soldaţii - ce tineri şi ce demni sunt! – defilând în faţa Monumentului Martirilor din Treznea... Când voi vedea că acum, o dată pe an, Mormântul Comun al Martirilor din cimitirul vechi al satului se umple de flori, pentru copilul de 2 ani şi pentru bătrânul de 80, pentru mamă şi fiice, pentru tată şi fiu..., pentru 86 de destine frânte într-o zi de luni... M-am tot gândit, dintre copiii şi tinerii aceia ucişi la întâmplare, doar pentru că erau români, câţi ar fi putut deveni medici celebri, muzicieni consacraţi, dascăli cu har, ingineri cu brevete, oameni de nădejde, cum atâţia s-au ridicat citeste tot [...]

Portrete din trecut

Portrete din trecut


Iulie 2013


Autor: Marian HORVAT



Criticul literar Gabriel Dimisianu ne încântă încă o dată, în ediţia a III-a a volumului ,, Amintiri şi portrete literare”, cu evocări pline de frumuseţe, pitoreşti şi cele mai multe dintre ele emoţionante. O suită de tablouri vii, mişcătoare, menite să reînvie o generaţie de scriitori care nu trebuie uitaţi. Printre siluetele reînsufleţite de pana autorului se numără şi Tudor Vianu, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, George Ivaşcu, Ov.S. Crohmălniceanu, Fănuş Neagu, personalităţi pe care le-a cunoscut îndeaproape şi a avut prilejul de a le observa obiceiurile, stilul de viaţă şi caracterul. Sunt scoşi la lumină şi câţiva scriitori uitaţi sau prea puţin rămaşi în memoria posterităţii (Ury Benador, Marcel Mihalaş, Mihail Crama). Pr citeste tot [...]

Ungurii

Ungurii


Iulie 2013


Autor: Artemiu VANCA



Cartea „Ungurii”, de Paul Lendvai, a apărut în traducere românească la Editura Humanitas, în 2013. Cum era să nu mă intereseze? Trecutul şi prezentul ardelenilor ne-au fost puternic marcate de împletirea istoriei noastre cu a ungurilor, de traiul nostru sub ei sau alături de ei. Autorul cărţii, ziarist şi scriitor, este un evreu maghiar (sau maghiar evreu?), născut la Budapesta, plecat din Ungaria imediat după 1956 şi stabilit în Austria. Este un scriitor de succes, a primit numeroase premii şi decoraţii, printre care şi cea mai înaltă distincţie a statului maghiar, Crucea Comandorului cu Stea, în 2003, anul apariţiei cărţii despre care vorbim şi, probabil, legat de acest eveniment. Undeva, în cuprinsul cărţii, scriitorul citează următoarea citeste tot [...]

Apărarea: Tot și toate

Apărarea: Tot și toate


Iulie 2013


Autor: Ştefan Doru DĂNCUŞ



Ți se face câteodată o lehamite de tot și de toate. Poate în asta constă sfințenia unor zile în care tot ce are de oferit lumea asta pare fad, fără substanță. Prieteni buni pleacă spre Rai – rămân din ce în ce mai singur; mi se cere să scriu despre ei – ce să scriu? Iată o amărăciune mai mare decât toate amărăciunile pictorului Constantin P. Popescu. Păsările cântă, iarba e tot mai verde, sufletul tot mai cernit. A murit scriitorul Eugen Axinte de la Brașov. A murit poetul Florin Oancea de la Sibiu. A murit mama poetei Violetta Petre din Constanța. Nu mai sunt, pe-aici, de o vreme, nici Iustin Panța, nici Mircea Ivănescu, apropiații mei din Ardeal. A murit tata. Și Emil Cioran. Se golește calendarul inimii mele. Băutura nu mă salvează citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Lecţia florilor

Cercuri pe apă: Lecţia florilor


Iulie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



„Pământul râde prin flori”... Şi oraşele noastre, şi satele noastre, şi casele noastre încep să râdă prin flori! – îmi vine să adaug bucuroasă şi optimistă cugetării lui Ralph Waldo Emerson. Bucuroasă veţi înţelege de ce. Pentru că şi „Oamenii de pe o planetă fără flori pot gândi că ar trebui să fim înnebuniţi de bucurie tot timpul datorită faptului că avem astfel de minunăţii în jurul nostru” (Iris Murdoch). Pentru că „Dragostea aşteaptă pe marginea unei petale” (William Carlos Williams). Pentru că numai „Cu câteva flori în grădină mea, jumătate de duzină de picturi şi câteva cărţi, aş putea trăi fără a simţi invidia” (Lope de Vega). Pentru că „Mai curând prefer să am trandafiri pe masă, decât diama citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Flori şi îngrijorare

Cercuri pe apă: Flori şi îngrijorare


Iunie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Şi iar a sosit vremea florilor, a festivităţilor de absolvire a liceului, şcolii gimnaziale, şcolii profesionale, facultăţilor... Prilej de bucurie, dar şi moment important, unic, în viaţa celor ce-l trăiesc. Sunt conştienţi, oare, tinerii de acest lucru? Sunt hotărâţi şi responsabili pentru paşii următori? Şi întrebările ar putea continua... Din păcate, observăm că tinerii absolvenţi sunt mai preocupaţi de ţinutele de gală pentru banchete, care de care mai sofisticate şi mai scumpe, de cum arată în pozele de pe tablou sau din albume, de like-urile de pe facebook etc., decât de examenele care-i aşteaptă şi viaţa profesională pe care trebuie să şi-o aleagă şi să şi-o construiască. Simulările au avut rezultate catastrofale şi în Săla citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Sugestie

Cercuri pe apă: Sugestie


Mai 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Trăim în secolul vitezei... informaţionale. Avalanşe de informaţii din toate direcţiile ne copleşesc în fiecare zi. Evenimente, date, nume, proiecte etc. se succed cu repeziciune şi nu de puţine ori ce este valabil astăzi, mâine poimâine devine de domeniul trecutului. Iar ce ţine de trecut, se ştie, se voalează şi nu de puţine ori se uită, iar atunci când avem nevoie de informaţia respectivă o găsim cu greu şi denaturată, sau n-o mai găsim deloc. Să dau un exemplu. Revista „Şcoala noastră” a publicat în perioada interbelică mai multe monografii ale şcolilor din satele sălăjene. Găsim acolo date exacte despre istoricul şcolilor, numele dascălilor şi perioada în care au slujit şcoala, anul construirii localurilor de şcoală şi anii mode citeste tot [...]

Aiureli de print

Aiureli de print


Aprilie 2013


Autor: Boris MARIAN



Nu se poate vorbi. Lucrurile stau diferit. Cu capul în jos. Ne răspândim gândurile, ca pe viruși. Nu a existat niciodată un singur gând. Totul pare mai complex B. Chestie de măsură. Ta-ta-ta, până la DADA. Incontestabil este că s-a ucis. Orice se explică, numai iubirea mea pentru tine, nu. Sunt oameni care vor răspunsuri exacte. Ei bine, nu se poate. De aceea este un Dumnezeu. Mai este și premoniția și muniția, municipalitatea, muncile lui Hercule, neplătite. O picătură în ocean, o fi cianură? Scriitorul știe, nu spune. În plin deșert, în drumul spre Canaan, oamenii păreau uniți. Căutări, destine, destinde, dragă, arcul, doare. Tangențe, tangaje, Tanathos. Azorel moare, dar nu se predă. Nu manipula frazele, peștele oricum vine la musca artifici citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Ziceri... mutilate

Cercuri pe apă: Ziceri... mutilate


Aprilie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Fiecare dintre D-voastră cunoaşte expresia aceasta, consacrată în timp: ca lumea! O foloseau bunii şi străbunii noştri, părinţii nostri, o folosim şi noi şi o folosesc chiar şi copiii şi nepoţii noştri. Numai că, dacă ne gândim bine, conţinutul şi semnificaţia acestei expresii s-a schimbat sau mai corect spus s-a golit de miezul iniţial. Dacă înainte vreme însemna un model la care să te raportezi, un precept moral nescris, dar instituit de-a lungul timpului prin modul de a trăi şi a vedea viaţa al generaţiilor şi generaţiilor de oameni, astăzi este mai degrabă o ... vorbă-n vânt, un şablon lingvistic, adică un clişeu verbal golit de conţinutul semnificativ iniţial. Fii ca lumea! Adică fii cinstit, fii harnic, fii milos şi generos, fii citeste tot [...]

Un altfel de Noica şi  Cultura duhului

Un altfel de Noica şi Cultura duhului


Martie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. Tatăl lui a fost marele filosof român şi om de cultură Constantin Noica, iar mama sa a fost englezoaică. Educaţia creştină primită în familie a fost minimă, după cum însuşi mărturiseşte, rezumându-se în mare la participarea copilului Noica la slujbele de Înviere, deoarece tatăl său era preocupat de latura filosofică a vieţii, de studiile şi lucrările sale, iar mama sa era de confesiune anglicană. O grea încercare pentru familia Noica a fost impunerea domiciliului obligatoriu la Câmpulung Muscel. Pentru a-i putea oferi fiului ei o educaţie bună, la vârsta de 13 ani mama sa l-a luat cu ea în Anglia. Aici, Rafail Noica a cunoscut mai multe experienţe religioase – experienţa anglicană, penticostal citeste tot [...]

Apărarea: Ce vom face?

Apărarea: Ce vom face?


Martie 2013


Autor: Ştefan Doru DĂNCUŞ



Să luăm cele două puncte esenţiale ale unei existenţe - naşterea şi moartea (pentru că s-au adoptat aceşti termeni improprii, îi voi folosi şi eu, pentru o mai bună înţelegere). Între aceste repere se întinde viaţa. Această viaţă (asupra aspectelor multiple ale ei nu voi mai insista, am mai făcut-o şi au făcut-o şi alţii) este doar rezultanta celor două puncte. Ce face un om într-o viaţă? Cu toţii sunt în aceeaşi oală: îşi construiesc locuinţe şi muncesc pentru a mânca, deşi în Biblie se spune că păsările cerului nu-şi fac atâtea probleme pentru a vieţui. I s-a cerut omului să le ia exemplul şi - nimic de zis - l-a luat: a construit avioane, ceea ce descalifică ideea de zbor. Se mai spune să privească florile (crinii) câmpurilor citeste tot [...]

Cercuri pe apă: Despre forum-iştii... anonimi sau „pseudonimi”

Cercuri pe apă: Despre forum-iştii... anonimi sau „pseudonimi”


Martie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Vă mai aduceţi aminte de „anonimele” din perioada comunistă? Câte or fi făcut rău, răvăşind sau chiar distugând vieţile unor oameni?! Mai toate, pentru că şi atunci când se spunea că „anonimele nu sunt luate în seamă”, viermele îndolielii începea deja să roadă, iar plăcerea unui spectacol – ca să nu zic anchetă - pentru verificarea lor si luarea de „atitudine comunistă” nu puteau fi refuzate de firea unor oameni care şi atunci, ca şi acum, cred că puterea înseamnă forţa de a face rău... Ei bine, locul scrisorilor anonime dinainte de `89 a fost luat la o dimensiune... mondială de aşa-zisele forum-uri pe internet. Şi mă refer cu osebire la cele ce urmează unor articole de presă. Acum oricine poate să denigreze pe oricine, sub la citeste tot [...]