Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



In memoriam


Jurnal de lectură: O zonă etnologică fabuloasă

Jurnal de lectură: O zonă etnologică fabuloasă


August 2016


Autor: Victor Rusu



Poet, publicist, redutabil epigramist şi pamfletar, profesorul Victor Becheanu ni se înfăţişează, de data aceasta, prin apariţia valorosului volum „Obiceiuri ale vieţii de familie”, în ipostaza inedită, surprinzătoare, de remarcabil etnolog, de înzestrat, pasionat cercetător ştiinţific al unei ancestrale, fabuloase zone etnofolclorice – „Zona de sub Codru-Maramureş”. Într-un succint „Cuvânt înainte”, scris cu onestitate şi impresionantă modestie, autorul îşi argumentează amplul, susţinutul demers ştiinţific de absenţa inexplicabilă a „unui studiu sintetic cuprinzător în sfera folclorului, ... despre zona «De sub Codru», până în prezent aproape neglijată de cercetători”. Autorul mai face precizarea la fel de ne citeste tot [...]

In Memoriam:  Kincs Gyula (1859-1915)

In Memoriam: Kincs Gyula (1859-1915)


Iulie 2016


Autor: Mirel Matyas



O comunitate este datoare să-și cunoască istoria, să-și prețuiască valorile și să-și cinstească înaintașii. Iar dacă acea comunitate este multietnică și multireligioasă, cum sunt majoritatea comunităților transilvănene, atunci cunoașterea reciprocă a personalităților etniilor ce o compun devine un deziderat. Iată de ce am considerat mereu că istoria Zalăului nu este completă fără acceptarea și cunoașterea personalităților care au influențat cultura maghiară și prin extensie pe cea a concetățenilor de astăzi. În decembrie 2015, s-au împlinit 100 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost pedagogul, directorul de școală și jurnalistul Kincs Gyula – cel mai iubit profesor al marelui Ady Endre. În memoria acestuia, publ citeste tot [...]

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor anunţă cu durere încetarea din viaţă a scriitorului  Mihai Dragolea Odihnească-se în pace!

Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor anunţă cu durere încetarea din viaţă a scriitorului Mihai Dragolea Odihnească-se în pace!


Iunie 2016


Mihai DRAGOLEA (13 februarie 1955, Petroşani/Hunedoara – 6 iunie 2016, Petroşani). Critic literar, prozator. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1980). Debut absolut în Echinox, 1976. Doctorat cu teza Literatura fragmentară, 1998. Volume: În exerciţiul ficţiunii. Eseu despre Şcoala de la Tîrgovişte, eseu, 1992; 2006; Arhiva de goluri şi plinuri. Literatura fragmentară, eseu, 1998; Călătorii spre muchia de cuţit, proză scurtă, 1999; De departe spre aproape, roman, 2001; Colecţia de mirări, secvenţe, 2005; Funcţionar la singurătăţi sau Contabilul de imagini, 2007; Epiderma de bazalt, Colecţia de mirări 2, 2011; Proces de creponare cu păianjeni, zmeură şi ceaţă, 2013. Prezent în volumul În lumea taţilor, 2004. Premiul Uniunii Scriitorilor pentr citeste tot [...]

Când ne vom întoarce...

Când ne vom întoarce...


Mai 2016


Autor: Alice Valeria Micu



Plecările nu sunt niciodată întregi, mereu rămâne ceva din noi în fiecare loc pe unde călcăm, în fiecare spaţiu pe care îl ocupăm vremelnic, amprenta noastră energetică vibrează de-a pururi, iar scriitorii au modul lor de a rămâne definitiv prin cărţi, prin felul în care ştiu să construiască punţi de nezdruncinat către arhitectura noastră spirituală şi intelectuală. O prezenţă discretă în lumea literară clujeană, Radu Mareş a fost un artizan neîntrecut al detaliilor şi al atmosferei, iar acum îşi scrie romanul nemuririi, ascultând „foşnetul cosmic” al atingerii norilor, aşa cum o anticipa în romanul său Deplasarea spre roşu.  Clujul trebuia să se reafirme cu proza, fusese ideea lui D.R. Popescu, în anii ’70 şi citeste tot [...]

Vasile Rebreanu şi debutul meu la „Tribuna”*

Vasile Rebreanu şi debutul meu la „Tribuna”*


Februarie 2016


Autor: Viorel Ştirbu



Anul al V-lea, care urma, era şi ultimul. În primul semestru ni se predau cursuri la capătul cărora ne aşteptau nişte teste, clar în al doilea trebuia să ne ocupăm numai de examenul de stat şi de lucrarea de diplomă. Era un program cât se poate de potrivit unor studenţi dornici să obţină diploma de absolvent şi încercam şi eu să fac faţă pretenţiilor – ca şi ceilalţi colegi. Nu mai chiuleam de la prelegeri şi seminarii, cum se ivea un timp liber fugeam la biblioteca universitară, pe scurt intrasem în febra evenimentelor. La începutul anului 1964, după ultima sesiune de student, am reuşit să debutez, în sfârşit, în revista „Tribuna” din Cluj, dar nu cu proză originală, ci cu o traducere din Franz Kafka, „Medicul de ţară”. citeste tot [...]

Viorel Știrbu

Viorel Știrbu


Februarie 2016


Viorel Ştirbu s-a născut în Buciumi, județul Sălaj, la 2 octombrie 1940. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj-Napoca, lucrează la Turda ca redactor la ziarul „Turda Nouă”, director al Teatrului de Stat din Turda (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ (1971). Stabilit la Bucureşti, va fi redactor la „Tribuna şcolii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), director la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) şi redactor-şef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înfiinţează Editura Viitorul Românesc, unde este director.  Debu citeste tot [...]

Valentin Meseșan

Valentin Meseșan


Februarie 2016


Popă haiducit , cum îl numea Nicolae Fulga, Valentin Meseşan s-a născut la 14 august 1949, în comuna Hida, judeţul Sălaj. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-franceză, promoţia 1972. A fost profesor la Hida, Surduc, Şcoala Nornală „Gheorghe Şincai” şi Grupul Şcolar „Voievodul Gelu” din Zalău. În perioada 1978-1991 a deţinut funcţia de secretar şef al Facultăţii de Medicină (Cluj-Napoca). A debutat cu versuri în revista „Tribuna”; în 1993 a obţinut Premiul Editurii „Duminica” la Festivalul Naţional de Poezie „Lucian Blaga” (Sebeş). În anul 1997 a debutat editorial cu volumul de versuri Anotimpurile iubirii (Fundaţia Culturală Forum), iar postum i-a apărut volumul Arhiva cu tăceri (Editura citeste tot [...]

Augustin Cozmuţa

Augustin Cozmuţa


Decembrie 2015


Duminică, 22 noiembrie 2015, s-a stins din viaţă  ziaristul și scriitorul Augustin Cozmuţa. Odihnească-se în pace!   Augustin Cozmuţa (14 noiembrie 1944, Cernești/Maramureş - 22 noiembrie 2015, citeste tot [...]

Locul și omul

Locul și omul


Decembrie 2015


Autor: Györfi-Deák György



Se spune de obicei: „Omul sfinţeşte locul”. Dar, precum arăta filosoful Lucian Blaga, locul reprezintă totodată o matrice a sufletului unui popor, respectiv tiparul spiritual care modelează firea oamenilor dintr-un spaţiu dat. În Sălaj, chiar şi în varianta „mini judeţului” de după 1968, relieful este compus cu precădere din derularea mioritică a crestelor şi văilor. Brâglezul este un sat aşezat pe o astfel de pendulare între adânc şi înalt, între Valea Gârboului şi frumosul Muncel. Aici s-a născut în 1954, la o zi du citeste tot [...]

Colecționarul  Takács Adalbert

Colecționarul Takács Adalbert


Octombrie 2015


Autor: Bodola Kinga, Szabó Attila



Viaţa şi activitatea:  Takács Adalbert s-a născut pe data de 26 august 1924, la Zalău. A absolvit cursurile Facultăţii de Drept şi Economie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, în anul 1947. A lucrat ca economist în mai multe unităţi din Zalău (1948-1984): Întreprinderea Judeţeană de Gospodărie Comunală şi Locativă, Direcţia Judeţeană de Statistică etc.  Pe lângă activitatea profesională a fost pasionat de cunoaşterea lumii insectelor. A realizat o colecţie de insecte de pe toate continentele. Colecţia a fost achiziţionată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău în anul 1984, conţinând peste zece mii de exemplare de insecte autohtone şi exotice.   citeste tot [...]

Amintiri despre  Lucian Blaga

Amintiri despre Lucian Blaga


August 2015


Autor: Mihai Iubu



Valea Drăganului   Mă aflu la Mamaia, pentru prima oară pe litoralul nostru, fermecat de frumuseţea mării şi de măreţia realizărilor arhitectonice întâlnite aici, fără să-mi pot opri gândul care zboară spre munte, spre valea mea din Apuseni, spre frumoasa Vale a Drăganului. La plecare am rugat librarii din Cluj şi Turda, să-mi reţină, cât mă aflu în concediu, noua lucrare a lui Lucian Blaga anunţată în librării, „Scrieri despre artă”. Spre marea mea bucurie însă, am găsit-o la Mamaia, chiar a doua zi după sosire. O citesc cu pasiune şi amintirile prind să fiarbă... În fiecare sâmbătă pe la amiază, lăsam bisturiul jos, puneam rucsacul în citeste tot [...]

„Lea, povestea familiei mele”

„Lea, povestea familiei mele”


August 2015


Autor: Andrei Klein



În urma Dictatului de la Viena din 30 August 1940, când s‑a cedat Ungariei Ardealul de Nord, tinerii au plecat din Cluj în refugiu şi s‑au stabilit la Bucureşti, unde trăia sora lui Ernő, Fany. Locuiau la ea şi zilnic ieşeau în căutare de lucru. După o lucrare de probă pe care a dat‑o la un atelier de mobilă, Ernő a fost angajat imediat şi patronul, fericit că poate angaja un meseriaş atât de bun, i‑a promis un salariu mai mare decât intenţionase iniţial. Rózsi a fost refuzată peste tot unde a încercat. – Jidance nu angajăm! îi spuneau. S‑a oferit şi ca femeie de serviciu, dar a primit acelaşi răspuns. Cât timp au stat la Fany, gătea şi curăţa locuinţa. Salari citeste tot [...]

In memoriam Doru E. Goron (1955-2005)

In memoriam Doru E. Goron (1955-2005)


Iulie 2015


Autor: Dănuț Pop



Doru E. Goron s-a născut la 22 august 1955 în Jibou, judeţul Sălaj. A absolvit şcoala primară, gimnazială şi liceul (promoţia 1974) în oraşul lui natal. Şi astăzi, cei de acolo se mândresc cu acest lucru, numele lui Doru fiind înscris în cartea de aur a liceului real-uman din oraş. Marea lui dragoste pentru istoria ţării, pasiunea vieţii lui, se datorează profesorului său de istorie din liceu, Ion Ivănescu. Acesta i-a şi recomandat, de altfel, la sfârşitul anilor de liceu, să-şi desfăşoare activitatea profesională în arhive, pentru a fi cât mai aproape de sursele, de izvoarele istoriei. Iar Doru Goron l-a ascultat şi munca la documentele de arhivă, pe care a început-o la 1 iunie 1977, când i citeste tot [...]

In memoriam Alexandru V. Matei (1950-2010)

In memoriam Alexandru V. Matei (1950-2010)


Iulie 2015


Autor: Daniela Marcu-Istrate



Alexandru V. Matei s-a născut în data de 23 noiembrie 1950, în Chinteni, judeţul Cluj, fiind primul dintre cei trei copii ai lui Vasile şi Virginia Mateiu. A absolvit cursurile şcolii generale din Zalău, promoţia 1965, respectiv Liceul Teoretic Zalău, în anul 1969. A parcurs cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, secţia istorie, obţinând diploma de licenţă în anul 1973. În decembrie 1999 a obţinut titlul de doctor în istorie (specializarea istorie veche şi arheologie) cu lucrarea Daci şi romani în nord-vestul Daciei, sec. I î. Chr. – sec. III d. Chr., teza fiind rezultatul a peste 25 de ani de cercetări arheologice proprii realizate în zona de citeste tot [...]

Preumblare prin grădina Gutenberg: La fiecare câteva zile,  aveam la el o carte…

Preumblare prin grădina Gutenberg: La fiecare câteva zile, aveam la el o carte…


Aprilie 2015


Autor: Viorel Mureşan



De curând ne-a părăsit Alexandru Vlad (31 iulie 1950 – 15 martie 2015), prozatorul care, atunci când păşea printre oameni, avea aerul că pluteşte. Acolo, la o masă de cafenea, oriunde ar fi fost ea, încadrat de o barbă care, pe măsură ce albea, îi lumina faţa, părea prezent numai ca să strângă în mână o pipă, ce şi ea se volatiliza încet în nori subţiri de fum. Atent şi colocvial cu cei din jur, rareori intra în polemici, chiar dacă nu era din fire un sfios. Acum, omul s-a dus parcă ţinându-se cu mâna de pipa lui neagră şi amară, însă ne-a lăsat un raft de cărţi: Aripa grifonului, Drumul spre Polul Sud, Frigul verii, Sticla de lampă, Viaţa mea în slujba stat citeste tot [...]

„Poete, dar nu vezi că sunt viu?”

„Poete, dar nu vezi că sunt viu?”


Aprilie 2015


Autor: Ion Mureşan



Prietenul meu, Alexandru Vlad, a murit. Spun propoziţia asta, mărturisesc, cu gândul că s-ar putea să-l enervez atât de tare încât să se ridice de faţă cu toţi şi să mă contrazică: „Poete, dar nu vezi că sunt viu?” Iar dacă până ce voi termina de citit rândurile acestea nu o va face, este pentru că ţine să rămână un excentric ca întotdeauna. Numai că de data aceasta a cam întrecut măsura. Oricum, impresia că asistăm la o piesă de teatru, la o farsă, va fi greu de şters. Ieri, înainte de a înregistra o emisiune pentru televiziune, Irina m-a întrebat pe cine să mai invităm. I-am răspuns fără nicio ezitare: pe Alexandru Vlad. N-o să te uităm niciodată, cu citeste tot [...]

Alte amintiri  din totalitarism (III)

Alte amintiri din totalitarism (III)


Martie 2015


Autor: Viorel Hodiș



Dar anul meu „de botez”, cum spuneam, nu se-ncheiase. Îmi mai stăteau în cale și mă așteptau „la cotitură” – cum se spune – multe, multe... Unele, mai „ușoare”, treceau așa, „în surdină”, să zicem; se săturase, probabil, și dir.-ul să mă mai poftească să-i trec pragul luxosului birou. Dar, sunt sigur, toate se adunau și „umpleau paharul” până la refuz... Nimic nu rămânea uitat. De exemplu. Fiind „profesor de servici” pe școală, trebuia să scriu, la-ncheierea zilei, un „raport” în „Jurnalul de serviciu pe școală”. Citind rapoartele altora, pe zilele precedente, constatai stereotipa, chiar n citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul 7. Zalău – Graiul Sălajului: 1 martie - 30 iunie 1990  Zalău – 1991-1997  I

Ștefan Goanță și Sălajul 7. Zalău – Graiul Sălajului: 1 martie - 30 iunie 1990 Zalău – 1991-1997 I


Februarie 2015


Autor: Irina Goanță



Perioada decembrie 1989 – februarie 1990 a fost extraordinar de confuză. Toți cei situaţi în primele rânduri înainte de aceste luni au sărit primii la balcon şi au încercat să imite acţiunile de la TVR. Oameni care au devenit membri de partid, pentru că au cerut ei, nu i-a obligat nimeni s-o facă, au realizat expoziţii uriaşe „dedicate ...”, au ţinut în braţe „portretele” pentru a nu se deteriora şi le-au aşezat în expoziţii, s-au străduit să cânte cât mai bine şi să fie în primele rânduri, au beneficiat de premii de pe urma muncii lor de propagandă, de televizoare color şi de multe altele, au umplut balconul Palatului administrativ, de unde au început să stri citeste tot [...]

Aniversări –  ianuarie 2015

Aniversări – ianuarie 2015


Ianuarie 2015


Autor: Ileana Petrean-Păușan



MIHAI EMINESCU (1850-1889) - 15 ianuarie 2015, 165 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti.    Ţin în mână ediţia a IV-a a volumului de poezii al lui Mihai Eminescu. Cea publicată în 1889, după moartea poetului. Cuprinde atât „Prefaţa la ediţia d’intâi”, cât şi studiul „Poetul Eminescu”, ambele semnate de Titu Maiorescu (decembrie 1883, respectiv, octombrie 1889).  Citez din „Prefaţa la ediţia d’intâi”: „Colecţia de faţă cuprinde toate poesiile lui Eminescu publicate în Convorbiri literare de vreo doisprezece ani încoace, precum şi cele aflate până acum numai în manuscript pe la unele citeste tot [...]

In memoriam:  Vasile Blidaru

In memoriam: Vasile Blidaru


Ianuarie 2015


Autor: Traian Rus



Pentru codreni, şi nu numai pentru ei, ziua de 14 decembrie nu trebuie să treacă neobservată. Este data naşterii vestitului luptător pentru dreptate socială Vasile Blidaru (1911 – 1958), personalitate istorică încă vie în memoria orală a generaţiilor vârstnice din Ţara Codrului. Pentru cei tineri, atât de lipsiţi de modele adevărate, viaţa şi activitatea acestui personaj de legendă trebuie mereu evocată. Pentru mine, preocupat toată viaţa de cercetarea trecutului istoric al acestui colţ de Ţară, este o datorie de onoare. Cine a fost Vasile Blidaru, ce l-a mânat pe el în luptă şi prin ce fapte şi-a câştigat dreptul de a fi consemnat în istoria neamului nostru? S-a născut la 14 dece citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul 6. Zalău - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Sălaj (septembrie 1976 - februarie 1990) IV

Ștefan Goanță și Sălajul 6. Zalău - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Sălaj (septembrie 1976 - februarie 1990) IV


Ianuarie 2015


Autor: Irina Goanță



Anii ultimului deceniu de dinainte de 1990 aproape l-au dezaxat pe Ştefan Goanţă. Zbuciumul interior, zbaterea între el şi ceilalţi, între noapte şi zi, între libertate şi constrângere l-au măcinat psihic şi l-au slăbit fizic. Refugiul lui a fost pescuitul. Nici nu-l mai interesa dacă prinde sau nu peşte. Nerăbdător, îşi arunca undiţele în maşină şi pleca. Pe malul apei, răsufla uşurat, îşi potrivea momeala în cârlige şi arunca în larg, apoi stătea cu privirea aţintită undeva, în neant, murmura o melodie şi nu admitea să fie deranjat. „Taci! Creez”. Niciodată omul şi scriitorul Ştefan Goanţă n-au putut fi despărţiţi. Oriunde se afla, avea în buzunarul de la p citeste tot [...]

Alte amintiri  din totalitarism (II)1

Alte amintiri din totalitarism (II)1


Ianuarie 2015


Autor: Viorel Hodiș



In memoriam: Profesor Romulus Todoran    Motto: „...ce vremi și ce oameni  mai erau în părțile noastre...!” 2   „La repartizare, ia orice! Tot te aducem prin transfer la liceul nostru!”  Așa-mi ordonase „artileristul” cu faimă de erou, care-a făcut prăpăd în ultimul război, mai ales în Est, cu brigada lui de tunuri și aruncătoare de grenade – acum predând matematică la Zalău –, prof. A.M., celebrul matematician cu care se mândrea partea noastră de Silvanie. Și așa a fost. M-au transferat de la „Școala elementară ciclul II” din Buciumi – comună despre care, la ora „repartiției & citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul 6. Zalău - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Sălaj (septembrie 1976 - februarie 1990) III

Ștefan Goanță și Sălajul 6. Zalău - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Sălaj (septembrie 1976 - februarie 1990) III


Decembrie 2014


Autor: Irina Goanță



Prin însăşi natura postului pe care îl ocupa, Ștefan Goanță era nelipsit din juriile care făceau selecţia formaţiilor artistice pentru fazele superioare ale Festivalului Naţional Cântarea României, fie la concursurile adulţilor, fie la cele ale copiilor şi tinerilor. ( Foto 1) Era îngrozit nu numai de antitalentele care urcau pe scenă - „nu erau vinovaţi oamenii, ci aceia care îi aduceau pe scenă şi îi obligau să cânte fals” -, ci şi de incultura „organelor”. Un secretar de partid de la IAIFO – Zalău i-a cerut, când era la Casa de Cultură a Sindicatelor, să înfiinţeze câte un cor pe fiecare schimb, iar un altul, dintr-o comună mare, l-a întrebat: „c citeste tot [...]

Cuvinte nepotrivite

Cuvinte nepotrivite


Noiembrie 2014


Autor: Roxana Cristian



L-am cunoscut pe Florin Mihăescu de peste o jumătate de secol, dar astăzi nu pot folosi cuvinte potrivite pentru a exprima ceva care să-l caracterizeze în mod esenţial. Pot spune câte ceva doar despre ceea ce ieşea în evidenţă din personalitatea lui.  Predomina la Florin Mihăescu strădania de constructor sobru. Într-un cadru autoimpus de disciplină severă - ore fixe pentru aproape orice activitate, program respectat cu stricteţe de la exerciţiile fizice de dimineaţă, proiecte profesionale tehnice sau culturale, ore de somn, până la exerciţiile lui Ignaţio de Loyola, zile fixe pentru aproape orice eveniment, atitudine intransigentă, chiar dacă „bine temperată” de gesturi îngăduitoare faţă de m citeste tot [...]

...câte ceva despre grădină

...câte ceva despre grădină


Noiembrie 2014


Autor: Nazara Buga



Astăzi, după vorbele unui prieten de cândva, „ploile s-au întors în cer”.  Când l-am cunoscut pe Domnul Florin Mihăescu, am vorbit despre piramidă şi tăietura de aur, numărul lui Fibonacci... A spus, apoi, ceva în legătură cu Matyla Ghika. Totul era dens, esenţializat. În multă linişte şi desăvârşită aşezare. Avea rotunjimea cristalină a picăturii de apă, care, în condiţii ideale, va deveni cristalul de ninsoare stabilizat… Şi-n alte condiţii, curcubeul - gloriola optică. Fiecare avea un rost, în sufletul său. Fiecare credea că este singurul, în sufletul acela mare, că este unicatul; dar, acolo, fiinţa o multitudine matematică pe care el o analiza cu citeste tot [...]

Un om ca o cină de taină

Un om ca o cină de taină


Noiembrie 2014


Autor: Ion Buga



Florin Mihăescu – despre el este vorba – era acel personaj apărut dintr-o lume cu totul alta, în jurul căruia, ca dintr-o briză, din seara cea dintâi a lumii, se structura în marea şi nelumeasca lui pace, iară şi iară o frugal-spirituală Cină de Cuvânt, sub bolta unor foişoare, închiriate de Duhul Sfânt, în scopul de a revela adâncuri de cugetare euharistică, sub atenta şi eleganta privire a acestui Rector al Universităţii noastre, de minunată improvizaţie duhovnicească de la Sfântul Gheorghe-Vechi. De strania şi sublima alcătuire de la istorica cetate a culturii străbune de la Sfântul Gheorghe, auzise şi Prea Fericitul, îşi exprimase dorinţa de a veni şi el, pentru a citeste tot [...]

Cine a fost  Florin Mihăescu?

Cine a fost Florin Mihăescu?


Noiembrie 2014


Autor: Dan Stanca



Un om ca toţi oamenii, dar care a fost înzestrat cu geniul cuminţeniei. Nu l-a avut nici pe cel al sfinţeniei, nici pe cel al creaţiei. În schimb a compensat absenţa acestora prin cuminţenia lui exemplară, care transfigurată a însumat într-un mod diferit sfinţenia şi creaţia.  Cuvintele mele seci nu au nicio valoare. Fac filosofie în faţa mormântului care abia l-a primit. L-am cunoscut pe Florin în mai 1978, şi mă despart de el în octombrie 2014. L-am considerat tatăl meu, nu din raţiuni de ordin spiritual, ci fiindcă se născuse într-un sat din Vâlcea, la câţiva kilometri de satul în care s-a născut tatăl meu. Era mai mic decât tata cu zece ani, născut în 1923 citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul

Ștefan Goanță și Sălajul


Noiembrie 2014


Autor: Irina Goanță



6. Zalău - Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Sălaj (septembrie 1976 - februarie 1990) II  În toate discuţiile despre activitatea sa, Ştefan Goanţă detaliază preocupările pentru datini, obiceiuri, tradiţii şi pe latura lor materială. Ştim şi noi că, în domeniul artei populare, se produce mult, dar puţine din piesele rezultate se pot cataloga drept autentice obiecte de artă. A existat şi mai există încă tendinţa de mimare nereuşită, bineînţeles, a unor modele, tehnici şi cromatici din alte zone pe care fondul local autentic le respinge din punct de vedere artistic. Nu opinăm pentru copierea fidelă şi la nesfârşit a arhetipurilor, act de simplă e citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul

Ștefan Goanță și Sălajul


Octombrie 2014


Autor: Irina Goanță



6. Zalău – Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă al Judeţului Sălaj (septembrie 1976 – februarie 1990) I   În 1976 se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Brâncuşi şi se face propunerea ca cel care a deschis epoca sculpturii moderne să devină membru de onoare post-mortem al Academiei Române, dar nu se acceptă. Apare totuşi lucrarea lui Barbu Brezianu, Brâncuşi în România. Cumpărăm şi citim tot ce apare despre Brâncuşi. Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România, publică amplul studiu, Apariţia scriitorului în cultura română, o carte de istorie literară şi de sociologie a literaturii despre na citeste tot [...]

COMUNICAT DE PRESĂ

COMUNICAT DE PRESĂ


Octombrie 2014


Redacția revistei Tribuna anunță cu regret încetarea din viață a fostului redactor-șef al revistei, conf. univ. dr. I. Maxim Danciu, în noaptea de 6/7 octombrie 2014.               Ion Maxim Danciu s-a născut în 17 februarie 1948, la Cluj. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a UBB Cluj (1972), făcând parte din gruparea Echinox. citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul 4. Zalău - Casa Creaţiei Populare  (martie 1968 - octombrie 1973) II

Ștefan Goanță și Sălajul 4. Zalău - Casa Creaţiei Populare (martie 1968 - octombrie 1973) II


Iunie 2014


Autor: Irina Goanță



La Gâlgăul Almaşului, în Zalău şi la Cizer, Ştefan Goanţă a fost un promotor al culturii tradiţionale. A manifestat de la început devoţiune şi responsabilitate faţă de valorile spirituale cu care oamenii acestor locuri au ştiut să traverseze vicisitudinile istoriei. A ajuns la izvoarele înţelepciunii satelor şi i-a învăţat pe copii, pe tineri şi pe adulţi să ducă mai departe tradiţiile populare cu care s-au născut. Faptul că în Sălaj tradiţiile sunt încă vii, nu au dispărut cu totul, ca în alte părţi, i se datorează şi lui Ştefan Goanţă, omul de cultură şi de şcoală – dascălul, pentru care moştenirea culturală a fost mai presus de orice. Nu a trecut cu indiferenţă pe lângă citeste tot [...]

Amintindu-mi de Andrei Bodiu

Amintindu-mi de Andrei Bodiu


Mai 2014


Autor: Tara Skurtu



Nu toată lumea se entuziasmează de un sonet. Nici chiar toți poeții. Acestea fiind spuse, cred că Andrei Bodiu putea face aproape pe oricine să fie încântat de sonete. Am avut ocazia de a asista la unul dintre cursurile sale în octombrie anul trecut. Studenţii erau liniștiţi în timp ce el a deschis pentru unul din ei o carte de Eminescu. A rugat pe cineva să scrie întregul poem pe tablă, apoi a rugat un alt student să marcheze accentele deasupra rândurilor scrise. Cuvânt cu cuvânt Andrei Bodiu demistifica pronunţia, forma, iar studenţii au început să vorbească. A făcut câteva corelări. El a pronunţat chiar și cuvântul distracție. „Cine ești tu?”, a întrebat el clasa. &bdqu citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul 4. Zalău - Casa Creaţiei Populare  (martie 1968 - octombrie 1973)

Ștefan Goanță și Sălajul 4. Zalău - Casa Creaţiei Populare (martie 1968 - octombrie 1973)


Mai 2014


Autor: Irina Goanță



I Prin Legea nr. 2, din 16 februarie 1968, pentru organizarea administrativ-teritorială a RSR, se reînfiinţează judeţul Sălaj, cu reşedinţa în oraşul Zalău. Pentru stabilirea oraşului-reşedinţă, au avut loc îndelungate dispute, fiindcă nu oraşul Zalău ar fi fost cel mai potrivit. Localitatea Jibou se profila ca un oraş cu mari posibilităţi de dezvoltare, important nod de cale ferată, cu Someşul aproape, cu perspective pentru o zonă industrială performantă etc., dar au răzbit interesele mai-marilor timpului. Noua împărţire administrativ-teritorială a însemnat un transfer de instituţii de la nivelul regiunilor la judeţe, creându-se astfel unităţi mai mici şi mai uşor controlabile. A apărut, cum era ş citeste tot [...]

Ștefan Goanță și Sălajul 3. Cizer (II)

Ștefan Goanță și Sălajul 3. Cizer (II)


Aprilie 2014


Autor: Petru Galiș



Se spune că Omul sfințește locul. Și așa este. Sosirea lui Ștefan Goanță în Cizer, în anul 1964, a fost ca „o mană cerească” pentru comunitatea de aici. Populația comunei era bulversată de năvălirea colectivizării peste ea, cu toată împotrivirea. Pământul arabil din zonă era sărac, slab productiv și familiile posedau suprafețe mici. Majoritatea familiilor erau numeroase şi trăiau în sărăcie, dar din familiile acestea sărace material au ieșit mulți oameni cu care astăzi ne mândrim. Chiar în perioada aceea erau elevi la licee pedagogice: Florica Fodoca şi Maria Galiș, la Carei, semnatarul acestor rânduri și Viorica Țârlea, la Cluj, ulterior, Anuța Țârlea și Mărioa citeste tot [...]

Ştefan Goanţă şi Sălajul: 3. Cizer*

Ştefan Goanţă şi Sălajul: 3. Cizer*


Martie 2014


Autor: Irina Goanță și Silvia Sumlas



Ştefan Goanţă a ajuns în acest colţ de lume dintr-o eroare a sistemului de atunci: fusese exclus din mediul universitar într-un moment de ascensiune, pentru că tatăl său, învăţător şi director de şcoală, adept al ideologiei PNŢ, cu calităţi evidente de lider, a fost condamnat de către autorităţile fostului stat comunist la 18 ani muncă silnică şi 7 ani degradare civică pentru crima de uneltire contra ordinei sociale. În fond, era vorba despre o „crimă” imaginară. Ce vină avea Dumitru Goanţă că era membru PNŢ? Dar fiul său?! Sunt întrebări la care nu se mai poate răspunde, dar, prin absurditatea actelor întreprinse, s-a curmat un drum, s-au frânt nişte aripi în zborul spre realizare, s citeste tot [...]

O plantă de la Tulia. In memoriam Rodica Matiș

O plantă de la Tulia. In memoriam Rodica Matiș


Februarie 2014


Autor: Alexandru Jurcan



Prietena mea Tulia e înnebunită după flori. Mi-a dat vara trecută o plantă cu frunze lucioase, într-un ghiveci maroniu. Zicea că ea pleacă în concediu și că planta respectivă avea o sensibilitate stranie. Nu suporta singurătatea.  După câteva luni, Tulia mi-a scris un mail dintr-o stațiune unde își… repara sănătatea - chiar așa s-a exprimat. I-am răspuns, vorbindu-i despre floare. Într-o zi, prietena Tuliei mi-a dat o veste morbidă: boala ei, a Tuliei, era vicleană, perfidă, totală. Ajuns acasă, am observat câteva frunze ofilite. Unele aveau pete gălbui, gelatinoase. Am udat planta cu apă stătută, am înlocuit pământul, am așezat-o într-un loc mai luminos. Degeaba. Frunze citeste tot [...]

Ştefan Goanţă  şi Sălajul

Ştefan Goanţă şi Sălajul


Ianuarie 2014


Autor: Irina Goanță



Descinderea lui Ştefan Goanţă în Sălaj Născut la 11 martie 1933 în Nuntaşi – Istria, judeţul Constanţa, Ştefan Goanţă a copilărit în Oltenia, la Nisipuri, în curtea bunicilor dinspre mamă, alături de fraţii şi surorile sale. Dascăli la şcoala primară i-au fost părinţii, Ileana şi Dumitru, care au intuit înclinaţiile copilului spre artă, dar au încercat să împiedice orice manifestare artistică a acestuia şi, mai ales, aceea de a juca teatru. I-au cultivat, în schimb, dorinţa de cunoaştere, dând frâu liber curiozităţii, lecturilor din toate domeniile artei şi ştiinţei. „Cânta frumos băiatul domnului învăţător” şi cântecul lui străbătea satul de la un capăt la altul, fiind un semn că a venit „de la oraş”, în vaca citeste tot [...]

Acasă la  Ştefan Goanţă

Acasă la Ştefan Goanţă


Decembrie 2013


Autor: Ligia Petrești



În acest an, Ştefan Goanţă ne-ar fi prilejuit participarea la o dublă sărbătoare: 80 de ani de viaţă şi 20 de ani de la debutul editorial. Spun aceasta, deoarece şi-a organizat singur toate evenimentele cruciale din viaţa sa. Doar o singură dată, Biblioteca „Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău i-a apreciat activitatea şi l-a sărbătorit cu prilejul celei de 70-a aniversări şi lansarea volumului de proză scurtă, Moartea e facultativă. Acum, Fundaţia culturală care îi poartă numele a marcat aceste evenimente prin simpozionul literar Ştefan Goanţă - 80 şi prezentarea noii ediţii a romanului de debut, Altarul de nisip (Editura Brumar, Timişoara). Participarea mea la acest simpozion a însemnat şi o vizită la sediul Fundaţiei, aflat în casa s citeste tot [...]

Maestrul

Maestrul


Iunie 2013


Autor: Marcel LUCACIU



Se scurg din clepsidre, necontenit, amintiri dintre cele mai dureroase, căci ele sunt și efigii ale unor prieteni dragi pe care, astăzi, îi mai pot zări abia în fotografii: Horia Ciovârnache, Valentin Dărăban, Doru E. Goron,Valentin Meseșan, Emil Cosma, Ioan-Viorel Bădică, Ioan Nemeș, Ioan Ardelean, Gheorghe Chende Roman. S-au dus în lumea umbrelor și s-au așezat, mai apoi, la masa tăcerii, într-o liniște absolută, ei și încă mulți alții ca ei, iar bolta cerului a devenit tot mai înstelată… Pe toți i-am prețuit și i-am admirat, într-un fel sau altul, pentru sufletul generos, pentru cultura vastă, pentru inteligența pătrunzătoare, căci fiecare trăia printre cărți și avea o personalitate inconfundabilă. Totuși, viața mea s-a intersecta citeste tot [...]

Ştefan Goanţă – 80

Ştefan Goanţă – 80


Martie 2013


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Ştefan Goanţă ar fi împlinit, în martie 2013, 80 de ani, iar romanul său de debut, „Altarul de nisip”, două decenii de la apariţie. „Autor a nouă volume de proză, teatru, eseu, prezent în reviste prestigioase din ţară, Ştefan Goanţă ilustrează posibilitatea unui scriitor «regional» – în sensul existenţei sale statornice în aceleaşi locuri îndepărtate de mari centre ale consacrării – să se impună ca un creator autentic. [...] s-a dovedit un interlocutor plin de vervă, de idei şi de umor. Lipsit de complexe şi de ranchiună pe confraţii care îl ignoră, atunci când nu-i «împrumută» ideile, Ştefan Goanţă face parte din stirpea scriitorilor discreţi fără a fi «modeşti», talentaţi fără a se crede «genii» şi harnici făr citeste tot [...]

In memoriam Gheorghe Şişeştean

In memoriam Gheorghe Şişeştean


Noiembrie 2012


Autor: Redactia



Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi colectivul redacţiei revistei „Caiete Silvane” sunt alături de familia îndoliată la moartea celui care a fost colaboratorul nostru de excepţie, prof. univ.dr. Gheorghe Şişeştean. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Gheorghe Şişeştean s-a născut în 25 aprilie 1954, în Şişeşti-Maramureş. A decedat la Zalău în 28 octombrie 2012. A absolvit: Facultatea de Filosofie Bucureşti, secţia de sociologie (Licenţă în sociologie, 1978); Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales Paris, specializarea etnologie-antropologie (Diploma de master, DEA, 1992); Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Bucureşti (Doctor în sociologie, 1998). Profesor la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane Oradea, s citeste tot [...]

Aforisme, cugetări, maxime* Antologie de Iuliu Suciu (fragmente)

Aforisme, cugetări, maxime* Antologie de Iuliu Suciu (fragmente)


Iulie 2012


Autor: Iuliu SUCIU



A Absenţă 1. Absenţa micşorează pasiunile mediocre şi le sporeşte pe cele mari, precum vântul stinge lumânarea şi aţâţă focul. LA ROCHEFOUCAULD – Maxime, p. 166 AbsuRdiTATe 2. Absurditatea se transmite prin ea însăşi: dominaţia se transmite prin intermediul celor dominaţi. THEODOR W. ADORNO – Minima moralia, p. 208 Abundenţă – lAconism 3. Mai bine să dezamăgeşti prin laconism decât prin abundenţă. E. CIORAN – Caiete II, p. 51 ACTiviTATe 4. Cu cât sfera noastră de activitate şi de atingere este mai strâmtă, cu atât suntem mai fericiţi; cu cât este mai largă, cu atât suntem mai expuşi la nelinişte şi la supărări. ARTHUR SCHOPENHAUER – Aforisme, p. 97 5. Cine lasă cele sigure şi umblă după cele n citeste tot [...]

Un alt Manole:  Iuliu Suciu

Un alt Manole: Iuliu Suciu


Iulie 2012


Autor: Marcel LUCACIU



Dincolo de zările albastre, când se oprește furtuna, în larg se instalează calmul plat; valurile dispar ca prin farmec, iar marea nu mai are ondulații. O liniște deplină se lasă, atunci, peste tot și peste toate. Doar pescărușii se mai aud, uneori, iar clipele care trec sunt dureroase ca o despărțire amplă și irevocabilă. Cu sufletul răvășit de o tristețe amară, mă gândesc la faptul că viața omului, a profesorului și a mentorului Iuliu Suciu a ajuns la această stare de calm, de pace sufletească, iar în minte îmi vin cuvintele lui Sofocle: „În lume-s multe mari minuni/ Minuni mai mari ca omul nu-s!” Cu siguranță, domnul Suciu a fost un astfel de om minunat; un om blajin, sensibil și delicat, dar mai ales un om care răspândea în jurul să citeste tot [...]

Portretul amicului plecat

Portretul amicului plecat


Iulie 2012


Autor: Viorel TĂUTAN



Iuliu Suciu a plecat în cealaltă parte a vieţii. Ca să-i mai aud vocea, va trebui să apelez la un card de memorie sau la banda magnetică. Ca să-l văd, solicit una dintre imaginile video. Dar pentru a-i strânge mâna prieteneşte, asta nu mai pot. Cum să-i mai cer ajutorul, atunci când numai el mi l-ar putea acorda, aşa cum a făcut-o de-atâtea ori? Cu singurul scop şi nedisimulata bucurie de a-ţi fi de folos. Timpul trece, iar noi nu observăm. Sau doar ne prefacem că nu observăm. Ba, nu ne convine să recunoaştem că... a trecut. Ne mirăm că am pus pe noi câteva kilograme, că ni se transformă fizionomia, că „uite, dom’le, nu mai pot ridica picioarele să trec peste gărduleţul ăsta”, că „mi s-a blocat, frate, spinarea încercând să ridic de citeste tot [...]

Un om care s-a investit în oameni

Un om care s-a investit în oameni


Iulie 2012


Autor: Ileana PETREAN-PĂUŞAN



Profesorul Iuliu Suciu – Omul cu carte, Omul pentru carte - documentar - MOTO: „E îngrozitor gândul că viaţa întreagă a unui om poate fi citită în câteva ore. Ce-a rămas scris? Pene smulse de pe aripile păsării din zbor.” (EUGEN IONESCU – Eu) Repere biografice. Iuliu Suciu s-a născut la 30 august 1938 în oraşul Cluj, tatăl, Ambroziu Suciu, fiind preot, iar mama – Ştefania Suciu, funcţionar. A urmat cursurile şcolii primare la Stana, judeţul Cluj, cele elementare în oraşul Gherla, iar cursurile liceale la Şcoala Normală Gherla (1951-1955). Absolvent al Facultăţii de Filologie – Istorie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1962), Iuliu Suciu îşi dedică întreaga viaţă lecturii, carierei didactice şi vieţii li citeste tot [...]

Astăzi, despre ciocănitori Profesorului Iuliu Suciu, omagiu pios

Astăzi, despre ciocănitori Profesorului Iuliu Suciu, omagiu pios


Iulie 2012


Autor: Viorel Mureşan



a fost poreclită ciocănitoarea şi chirurgul livezilor iar acest nume i-a rămas s-a uitat însă sau nu s-a prea ţinut seamă că ghionoaiele dau târcoale şi oamenilor mai ales celor care-au murit la început loviturile cu ciocul sunt foarte rare şi după fiecare ciocănit ea stă şi ascultă ce şi cum se mai mişcă sub oasele frunţii apoi ciocăniturile se-nteţesc de parcă pe biata pasăre ar cuprinde-o un fel de spaimă că mortul se pregăteşte de înviere ciocănitoarea trebuie să-şi ducă misia până la capăt ea caută să-i tămăduiască pe morţi scoţându-le din cap amintirile citeste tot [...]