Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Monografii


Localitatea Drighiu – 800 de ani de la prima atestare documentară

Localitatea Drighiu – 800 de ani de la prima atestare documentară


Octombrie 2016


Autor: Marin Pop



Se împlinesc 800 de ani de la prima atestare documentară a localităţii Drighiu, astăzi aparţinând comunei Halmăşd şi am considerat că ar fi binevenit un excurs în istoria satului, să dăm la o parte colbul uitării aşternut pe cronicile bătrâne şi documentele de arhivă, pentru a rememora, împreună cu generaţia de azi, vremuri de mult apuse, dar care pot constitui un adevărat îndreptar pentru prezent şi viitor. Așezată pe coline și dealuri, pe care se găsesc plantații de pomi fructiferi, precum și terenuri arabile și fânețe, localitatea Drighiu este străbătută de șoseaua județeană Nușfalău-Aleșd şi de o mică apă curgătoare. Ea se învecinează la Est cu localitatea Bozieș, la Vest cu Halmășd, la Sud cu Aleuș și la Nord cu citeste tot [...]

File din istoria localităţii Derşida (III)

File din istoria localităţii Derşida (III)


Ianuarie 2016


Autor: Marin Pop



Evoluția vieții religioase De-a lungul istoriei, biserica şi şcoala au reprezentat cei doi stâlpi de bază ai comunităţilor locale româneşti. Prin biserică s-a propovăduit cuvântul Sfintei Scripturi. În biserică s-a început pentru prima dată luminarea cărării celor mulţi şi iniţierea în tainele cunoaşterii, prin înfiinţarea şcolilor confesionale, conduse de preoţi, iar cantorii au devenit învăţători, până în momentul apariţiei şcolilor pedagogice, care au dat societăţii învăţători calificaţi. Biserica ne-a luminat mintea, viața și conștiința. Ea a fost liantul care le-a dat putere românilor în vremuri de restriște să fie uniți în fața tuturor încercărilor de dezbinare și asimilare.  Desigur că parohia nu citeste tot [...]

O sărbătoare între coperți

O sărbătoare între coperți


August 2015


Autor: Györfi-Deák György



„Monografia satului Var” continuă şi dezvoltă o lucrare mai veche a învăţătorului Alexandru Radovici, dedicată, şcolii primare de stat din localitate. Autorii, Viorica Daróczi şi Mihai Iosif Daróczi, împreună cu Iosif Daróczi (coordonator), s-au apucat „cu multă dăruire şi costuri materiale” să realizeze o mărturie tipărită, destinată aniversării a 545 de ani de la prima atestare documentară (1469) a fostei comune de pe Valea Someşului, azi componentă a oraşului Jibou. Prezentarea vizuală a volumului a fost asigurată de Adela-Elena Daróczi (coperta şi ilustraţiile grafice interioare), Andrei-Claudiu Daróczi (fotografii) şi Cristian Gabriel Daróczi (grafice şi tabele). citeste tot [...]

Éva Lakó – muzeograf şi arheolog

Éva Lakó – muzeograf şi arheolog


Iulie 2014


Autor: Ioan Bejinariu



At the completion of higher education, in the year 1957, Éva Lakó gets hired at the Museum from Zalau, a museum which was established for a little while, in 1951. Next to the director, Vasile Lucacel, the young one, back then a curator woman, undertakes the process of developing the institution by increasing the collections got from acquisitions, donations and archeological researches. From the beginning she is oriented towards the domain of archeology and especially prehistoric archeology, a specialization less accessible for the young women of those times (…) Through her whole activity, Éva Lakó can be placed among the founders of the County Museum of History and Art from Zalau. *** S-a născut la 27 octombrie 1935 în citeste tot [...]

Maria Pia Badiu – o viaţă în slujba artei

Maria Pia Badiu – o viaţă în slujba artei


Iulie 2014


Autor: Szabó Attila



Born on the 29th oj January 1938, Maria Pia Badiu is one of the most important characters of the specialists team of History and Art County Museum of Zalau, which professionally has left an indelible mark in the formation of the museum’s profile/area, as a department of the county museum, from its short history of thirty and some years. The most important performance/achievement of madame Badiu, as a specialist in museography in plastic arts, is handling the charitable contribution of Romanian art’s grand master emeritus, the salajean painter Ioan Sima. *** Născută în 29 ianuarie 1938 la Zalău, Maria Pia Badiu este una din personalitățile marcante ale colectivului de specialiști ai Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, citeste tot [...]

Familia Ştefan – o viaţă  în slujba învăţământului  şi culturii

Familia Ştefan – o viaţă în slujba învăţământului şi culturii


Iulie 2014


Autor: Marin Pop



This article relates to the life and activity of the family Stefan, who had a great contribution in the development of the education and culture of Salaj. Elena Stefan was a quarter of a century director of the House of Culture from Zalau, from 1976 until 2001, when she retired. The activity of the prestigious institution of culture from Salaj identifies with Elena Stefan. She got here after a teaching career and a principal position that she had in her hometown, Bobota. Also here, the Stefan family came to life, in 1961. The teacher Mihail Stefan, Oltenian at his origin, travelled over 500 kms and was adopted by the village Bobota to marry Elena Stefan, born Rusu. At Bobota, they founded and led the desitinies of the school and their special activity continued after t citeste tot [...]

Centenar  Zaharia Bărdaşiu

Centenar Zaharia Bărdaşiu


Iulie 2014


Autor: Mircea Bărdașiu, Marin Pop



On September 1st we celebrate 100 years from the birth of Zaharia Bardasiu, an outstanding personality of the education and culture of Salaj, next to Gratian Marcus, Ioan Ardelean Senior and Leontin Ghergariu. He was part of the elite of the interwar period Salaj who underwent the hell of communist prisons but who could,  toward the end of his life, live to experience of a  period of „liberalization” from the totalitarian communist era. Very important for us as well as for the posterity is the fact that, being „old-fashioned”, of the times when journals were written and kept, Zaharia Bardasiu kept a journal that represents a very important historical source, in the absence of archival documents.  *** Acum 100 de an citeste tot [...]

Din amintirile unui băștinaș zălăuan

Din amintirile unui băștinaș zălăuan


Iulie 2014


Autor: Vasile-Gheorghe-Victor POP



Vasile Gheorghe Victor Pop was a descendent of the first Romanian prefect of Salaj, Gheorghe Pop de Oarta. His father, Simion Pop was the president of the courthouse of Zalau, until the year 1945 when he was politically treated by the new communist order. He was the last president of the National Peasant Party, from the organization of Salaj. After the illegal dissolution of the NPP, he was arrested and stayed many years in the communist prisons. The same happened to his son, Vasile, as well, who recalls nostalgic memories from the Zalau interwar period, years of ordeal that his family underwent in the communist prisons and the joy of seeing the hometown again. *** Tempora mutantur et nos mutamur in illis (Timpurile se schimbă și noi o dată cu ele). Adagiul citeste tot [...]

Odiseea nerecuperării unui text

Odiseea nerecuperării unui text


Mai 2014


Autor: Octavian Lazăr Cosma



Printre publicaţiile aflate, cu mulţi ani în urmă, într-un masiv sertar al dulapului din dormitorul rămas de la părinţi, a fost şi un volum, obişnuit ca dimensiune, în care se afla un articol monografic, semnat de tatăl meu, Lazăr Cosma, consacrat şcoalei din comuna Treznea sălăjeană. Păstram cu sfinţenie volumul, asupra căruia reveneam cu emoţie şi profundă condescendenţă, arătându-l, de câte ori aveam prilejul prietenilor, fapt confirmat de doctorul Ionel Puşcaş. Din nefericire, am făcut impardonabila imprudenţă să împrumut unui amic preţioasa carte, fără speranţa de a o mai revedea, consăteanul, între timp, decedase... Şi, aşa cum se întâmplă în viaţă, acel articol mon citeste tot [...]

Monografia satului Meseșenii de Sus

Monografia satului Meseșenii de Sus


Februarie 2014


Autor: Artemiu Vanca



Mă leagă de Meseşenii de Sus o amintire veche. În 1949, eram elev la şcoala elementară din Zalău şi am fost în vizită la fiul preotului din acest sat, coleg cu mine. Pe atunci, satul se numea Căţălul Românesc. Am şi o amintire mai recentă: în 2008, am vizitat Muzeul Satului din localitate şi am cunoscut-o pe doamna Floare Ţurcaş. În acel an, în Bănişor, satul meu natal, exista, înfiinţată cu cinci ani în urmă, Asociaţia Fiii Satului Bănişor şi eram preocupaţi de înfiinţarea şi a unui muzeu sătesc, după modelul celui din Meseşenii de Sus. Am discutat cu doamna Ţurcaş despre muzeu şi despre asociaţie. Urmarea: în 2009, a luat naştere Asociaţia Fiii Satului Meseşenii de Sus. Din păc citeste tot [...]

Iaz, satul morilor  pe apă

Iaz, satul morilor pe apă


Ianuarie 2014


Autor: Cristian Borz



Peisaje ce par rupte dintr-o poveste, mirosul pădurilor de brad, rezervaţia naturală „Mlaştina de la Iaz”, „Băile Iaz” - băi cunoscute pentru efectele lor terapeutice, obiceiurile şi folclorul zonei bine conservate şi nu în ultimul rând „Muzeul de Artă Populară al Ligiei Alexandra Bodea”, fac din satul Iaz una dintre cele mai atractive sate ale judeţului Sălaj. Satul Iaz aparţine de comuna Plopiș, aşezat în partea de sud-vest a judeţului Sălaj, la poalele Munţilor Rez, care sunt o grupă montană a Munților Apuseni aparținând lanțului muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Măgura Mare, cu 918 m. Din punct de vedere administrativ, această localitate a aparţinut, conform însemnărilor lui Petri Mór, Comitatu citeste tot [...]

Mănăstirea Strâmba –  loc sfânt de îndreptare  a sufletului

Mănăstirea Strâmba – loc sfânt de îndreptare a sufletului


Octombrie 2013


Autor: Iuliu-Marius Morariu



Arhim. Grighentie Oțelea, Mănăstirea Strâmba – loc Sfânt de îndreptare a sufletului, Editura Episcopiei Sălajului ,,Credință și viață în Hristos”, Zalău, 2012, 99 p. Profitând de libertatea religioasă adusă de evenimentele din decembrie ale anului 1989, ortodocșii ardeleni au făcut eforturi susținute în scopul revigorării spiritualității românești. Între activitățile săvârșite în acest sens, care s-au soldat cu rezultate deosebite, un loc de cinste revine celor care au vizat revigorarea vieții monahale a zonei. Așa se face că, pe locurile peste care tăvălugul istoriei a trecut necruțător, distrugând lăcașuri și vieți, s-au ctitorit iarăși vetre monahale și s-au așezat nevoitori ce să perpetueze memoria vrednicilor lor înai citeste tot [...]

O monografie  copy-paste

O monografie copy-paste


Octombrie 2013


Autor: Marin Pop



Cu ocazia serbărilor care au avut loc în perioada 24-25 august 2013, la Bădăcin, printre alte acțiuni culturale a fost lansată cartea Monografia satului Bădăcin, sub semnătura preotului ortodox din Bădăcin, Dumitru Blaga. În calitatea noastră onorantă de consultant ştiinţific şi prefaţator al cărţii Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu, semnată de preotul greco-catolic din Bădăcin, Cristian Borz, apărută la Editura Caiete Silvane, în anul 2012, am considerat că avem datoria morală de a lua poziţie faţă de un plagiat grosolan pe care îl face preotul Dumitru Blaga din cartea preotului Cristian Borz. De la bun început dorim să subliniem faptul că facem acest demers, pe care l-am considerat absolut necesar, din punct de vedere strict citeste tot [...]

Marin - vatră românească a Sălajului*

Marin - vatră românească a Sălajului*


Februarie 2013


Autor: Aurel MAXIM



Motto: „O istorie de sate şi de preoţi este istoria Ardealului românesc. Ea trebuie să fie scrisă de noi, însă e mai greu a o scrie decât istoria unui stat. Sătenii nu fac letopiseţe pentru faptele juzilor şi nu sapă pisanii în lespezi de piatră întru amintirea celor dintre dânşii, care se reîntorc în pământul strămoşilor. Viaţa modestă de acolo nu lasă alte urme decât durata şi îmbogăţirea neamului românesc”. (Nicolae Iorga, Sate şi preoţi din Ardeal) La sfârşitul lunii decembrie 2012 a apărut monografia satului Marin, sub titlul „Marinul - vatră românească a Sălajului”. Autorii lucrării sunt: conf. univ. dr. Aurel Maxim - coordonator, prof. Petru Maxim şi prof. Teodor Şandor. Lansarea cărţii a avut loc în ca citeste tot [...]

Monografia localității Păușa – o istorie scrisă de un „fiu al satului”

Monografia localității Păușa – o istorie scrisă de un „fiu al satului”


Octombrie 2012


Autor: Marin POP



De curând, la Editura „Caiete Silvane” a văzut lumina tiparului cartea „Monografia satului Păușa”, semnată de profesorii Dumitru Bârjac și Camelia Zaha. O monografie a localității Păușa nu putea fi scrisă de altcineva decât de domnul profesor Bârjac, „fiu al satului”, care a avut avantajul de a fi ajutat de distinsa sa fiică, Camelia Zaha, profesoară de psihologie în Zalău. Domnul profesor Bârjac s-a născut pe data de 23 octombrie 1942, în satul Păușa. A urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, în perioada 1961-1966. A fost profesor de istorie-geografie la Școala Generală din Aghireș (ianuarie-octombrie 1967), director la Casa Pionierilor din Zalău (1967-1968), președintele Consiliului O citeste tot [...]

8 Momente zălăuane (Techergheli sălăjene 8)

8 Momente zălăuane (Techergheli sălăjene 8)


Septembrie 2012


Autor: Györfi-Deák György



1. PATINA SMALŢULUI Întotdeauna am socotit că muntele este o încercare dată de Dumnezeu pentru a afla cine eşti cu adevărat. Cu excepţia Cehului Silvaniei, fiecare oraş sălăjean este străjuit de câte o spinare masivă şi impunătoare: Măgura din ªimleu, Muntele lui Rákóczi în Jibou, Meseşul şi străvechiul „limes” roman deasupra municipiului reşedinţă de judeţ. Nu ştim cum arăta satul Zyloc, pomenit de cronicarul anonim al regelui Béla când, în „Gesta Hungarorum”, a relatat campania trupelor conduse de căpetenia Tuhutum şi fiul său Horca. În 2011, când s-a hotărât construirea unei hale agro-alimentare în locul vechii pieţi din oraş, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău a avut ocazia să sape în propria curte din spate citeste tot [...]

Complexul cultural spiritual „Sfânta Vinere”

Complexul cultural spiritual „Sfânta Vinere”


Septembrie 2012


Autor: Paroh Pr. Ioan Ghiurco



Rezumat: călătorul care vine în Zalău, dinspre Cluj spre Satu-Mare, vede pe versantul stâng al Văii Zalăului, pe partea superioară, un măreţ edificiu ce se înalţă ca o vajnică cetate spirituală: AŞEZĂMÂNTUL BISERICESC CULTURAL – SPIRITUAL „SFÂNTA VINERE”. Acest edificiu este un ansamblu arhitectural modern în care sunt îmbinate, cu multă abilitate, de către arhitecţii Doina şi Mircea Nejur, trei funcţiuni: Catedrala „ÎNĂLŢAREA DOMNULUI”(5000 locuri); un monumental obelisc al eroilor (50 metri înălţime); spaţii muzeale pentru bunurile ce fac parte din Patrimoniul Cultural Naţional. Catedrala are planul de cruce greacă înscrisă, adică laturi egale, lungime, lăţime şi înălţime (vorbim despre partea interioară), formă consacra citeste tot [...]

Orașul Zalău între anii 1945-1947. Cucerirea puterii politice  de către comuniști

Orașul Zalău între anii 1945-1947. Cucerirea puterii politice de către comuniști


Septembrie 2012


Autor: Marin POP



Rezumat: instaurat sub presiunea Moscovei, la data de 6 martie 1945, guvernul procomunist condus de Petru Groza a început epurarea aparatului din administraţia locală pe criterii politice, în vederea susţinerii de către aceştia în campania electorală. În perioada respectivă inclusiv primarii orașului Zalău au fost schimbați foarte des. URSS-ul avea reprezentanță și la nivelul orașului Zalău, prin căpitanul Kastelean Vladimir. Ocupantul sovietic impunea practic totul, inclusiv la nivelul sărbătorilor și comemorărilor. Situația s-a agravat după falsificarea alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, desființarea partidelor politice și abdicarea forțată a regelui Mihai I de România, când Zalăul intră și el în noaptea totalitară comunistă i citeste tot [...]

Leontin Ghergariu despre orașul Zalău în primii ani  de după Marea Unire

Leontin Ghergariu despre orașul Zalău în primii ani de după Marea Unire


Septembrie 2012


Rezumat: în prezentul studiu publicăm câteva fragmente din lucrarea lui Leontin Ghergariu intitulată „Zalăul. Schiță monografică”, apărută la Zalău, în anul 1926. Fragmentele pe care le publicăm ne oferă o imagine veridică și completă a orașului Zalău văzută de către un martor ocular, în primii ani de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Pornind de la așezarea geografică a orașului, Leontin Ghergariu surprinde magistral viața cotidiană a zălăuanilor, obiceiurile, târgurile, organizarea administrativă, instituțiile existente în oraș, dezvoltarea economico-socială și culturală, precum și aspecte religioase sau mentalitare ale oamenilor de rând. E greu să prezinți o icoană atât de clară despre un oraș, încât cititorii citeste tot [...]

File din istoria localității Făgetu (Sălaj)

File din istoria localității Făgetu (Sălaj)


Iulie 2012


Autor: Rolnik Martin



În timpul Imperiului habsburgic și apoi Austro-Ungariei, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în partea de Nord-Vest a Ardealului mai ales, dar și în ținuturile Bucovinei, au venit grupuri de slovaci pe aceste meleaguri de pe teritoriul actual al Slovaciei, mai ales de pe partea de Nord-Vest din ținutul „Orava”. Unii au venit ca mici meseriași, întemeietori ai micilor fabrici de sticlă. Aceștia și-au denumit localitățile unde s-au așezat cu numele de Huta. Așa de exemplu avem localitatea Huta-Bogdana din județul Sălaj, unde până în anul 1947 populația de etnie slovacă a ajuns la peste 70 de familii. Tot așa avem localitățile: Huta-Șinteu, Huta-Voivozi, din județul Bihor; Marca-Huta, județul Sălaj; Huta-Certeze, în județul Satu- citeste tot [...]

Teodor Groza: MONOGRAFIA satului Sânpetru Almaşului, comuna Hida, judeţul Sălaj  Editura Fundaţiei ALFA, Cluj, 2011, 198 pp.

Teodor Groza: MONOGRAFIA satului Sânpetru Almaşului, comuna Hida, judeţul Sălaj Editura Fundaţiei ALFA, Cluj, 2011, 198 pp.


Mai 2012


Autor: Augustin MOCANU



Întotdeauna, când mă bate norocul să am sub priviri o scriere care îmi aduce aminte, prin aspecte de conţinut şi prin atitudine, de vremea cea luminoasă a studiilor făcute la Cluj în deceniul 1947-1957, în mine se stârneşte din nou curiozitatea şi interesul de a citi şi cunoaşte, pe care, câteodată, le credeam coborâte în somnul de veci. Nu demult, învăţătorul Teodor Groza, colegul meu de la fosta Şcoală Pedagogică de Băieţi din Cluj, anii 1948-1953, a publicat monografia satului în care a trăit şi a muncit o viaţă de om, carte din care mi-a dăruit un exemplar. Lucrarea se deschide cu Prefaţă, text de întinderea unei singure pagini(7), sub semnătura lui Ştefan Melancu. Ca să evidenţieze însemnătate unei astfel de cărţi, prefaţatorul citeste tot [...]

Biserica de lemn din Valea Loznei văzută prin prisma arhivelor bisericești

Biserica de lemn din Valea Loznei văzută prin prisma arhivelor bisericești


Aprilie 2012


Autor: Bogdan ILIEŞ



Despre importanța arhivelor bisericești, istoricul Iosif Sterca-Șuluțiu, nepotul de frate al vicarului Silvaniei și mitropolitului Alexandru Sterca-Șuluțiu avea să amintească „de repețite ori” în articole sale publicate în diferite reviste1. Apelurile sale ca ”cei competenți să dispună punerea în ordine a actelor și documentelor aflătoare în parochiile românesci, înainte d’a fi nimicite, ca cel puțin acei vre-o câți-va Români, cari se mai interesează de istoria acestui popor, să poată publica tot ce servesce spre întregirea istoriei naționale”2 aveau să-și dovedească rostul pe parcursul întregului secol XX când, documentele păstrate în fondurile episcopale, mitropolitane și vicariale au constituit surse importante de informații pen citeste tot [...]

Satul Jac în perioada celui de-al doilea război mondial

Satul Jac în perioada celui de-al doilea război mondial


Noiembrie 2011


Autor: Daniel TALOŞ



Cel de-al Doilea Război Mondial şi-a făcut pe deplin simţită prezenţa în viaţa locuitorilor satului Jac, marcând peste veacuri conştiinţa lor prin tragediile pe care le-a produs. Situat la poalele de sud-est a munţilor Meseş, între culmea Pomătului pe care străjuiesc de milenii urmele vieţuirii romanilor la Porolissum şi Valea Agrijului, satul Jac la fel ca şi alte localităţi sălăjene s-a găsit din plin în aria evenimentelor create de izbucnirea războiului. Spaimele războiului au fost simţite de către populaţia satului imediat după trecerea părtii de nord-vest a Transilvaniei sub ocupaţie hortystă în urma odiosului Dictat de la Viena din 30 august 1940 , când satul a fost la un pas de a fi distrus de către trupele maghiare. A răma citeste tot [...]

Boianu Crasnei – 530 de ani

Boianu Crasnei – 530 de ani


Octombrie 2011


Autor: Petru GALIŞ



(1481 – 2011) (scurtă monografie) Satul BOIANU CRASNEI (BOIAN) s-a dezvoltata asemănător cu satele vecine. Îl găsim pomenit în mai multe lucrări. Petri Mór susţine că numele lui ar fi de origine avară şi ar purta numele celui mai majestos dintre avari. Se concluzionează că are o vechime foarte mare, dacă ţinem cont de afirmaţiile lui Petri Mór. În limba turcă, boian ar însemna bogat, puternic. “Din vechime este locuit de români iobagi.” ( D. Stoica, I. P. Lazăr, Schiţa Monografică a Sălajului, Institutul Tipografic şi de editura Victoria, Şimleu Silvaniei, 1908, p. 211) O hartă expusă în muzeul judeţean indică aşezarea Boian, din 1967 parte integrantă a satului Cizer, ca urmă dacică izolată. În locul numit “ Vârful Gropoiu citeste tot [...]

Plesca – 540

Plesca – 540


August 2011


Autor: Petru GALIŞ



(1471 – 2011) - scurtă monografie - Satul Plesca, comuna Cizer, judeţul Sălaj, este atestat documentar din anul 1471, luna mai, ziua 9, sub numele de Palyhcska, când este cerut de la rege de către Porlagi Mihai şi soţia sa, împotriva cărei cereri se opune Horvathy Ioan şi Andrei ( Petri Mór, Szilagy Varmegye monographiaja, vol. III, p. 197). Numele vine, zice-se de la palecz, care în slavona veche înseamnă “deget” (paliczka = o nuia ce se poate ţine între două degete ). De-a lungul anilor denumirea localităţii va fi ortografiată în diverse moduri: 1481- Paliycska, 1485 – Alspalizka, Felsewpalizka; 1487 – Alsopaliyzka, Felsopalyzka; 1847 – Policza, Plesca, Pleszka; 1850 – Plexzka; 1854 – Paliszka, Pletca. În iunie 1476 regele Maty citeste tot [...]

Poetul Claudian Cosoi. In memoriam.

Poetul Claudian Cosoi. In memoriam.


August 2011


Autor: Maria MORARU



Punţi de spiritualitate românească peste munţi şi peste hotare (Un crâmpei de Iaşi. Şoseaua Sărăriei 48.) Poetul Claudian Cosoi. In memoriam. Într-un interviu acordat în anul 1990 lui Ştefan Jurcă pentru ziarul NORD-EST literar, parafrazându-l pe Eminescu*, poetul Claudian Cosoi spunea: ”Nu credeam că voi pleca din Iaşi vreodată”, fără să-i treacă măcar o clipă prin minte, nici lui şi nici celor din jurul lui, nu doar că acest lucru se va întâmpla într-adevăr, dar nici că, din nenorocire, ceea ce insinua originalul (“Nu credeam să ajung a muri vreodată”) se va împlini, mult prea curând. Printr-o ironie a sorţii, Puiu, aşa cum îi spuneau familia şi prietenii, a trebuit să înveţe să moară lent, treptat, chinuit, m citeste tot [...]

Ortelecul la 600 de ani de atestare documentară – file de istorie

Ortelecul la 600 de ani de atestare documentară – file de istorie


Iulie 2011


Autor: Marin POP



Ortelecul la 600 de ani de atestare documentară – file de istorie Așezat în partea de nord-est a Zalăului, astăzi cartier al municipiului, Ortelecul a fost, până la anul 1938, localitate separată, de la a cărei atestare documentară se împlinesc 600 de ani. Este atestată în anul 1411, sub denumirea de Varteleke. De-a lungul istoriei, o întâlnim sub următoarele denumiri: villa olachalis Vartelek, la anul 1423; Warthelek, la 1437; Varthelek, la 1475; Wartelek, la 1543; Wartheleke, la 1548; Ortelec, la 1733; Vártelek, la 1750; Vártyelek, la 1850 ; Ortelec, după 1918. Aspecte socio-demografice La anul 1850, Ortelecul avea 169 de case și o populație de 881 locuitori. După sex, 454 erau bărbați și 427 femei. Dintre bărbați, 47 erau încorporați, citeste tot [...]

Primele pelerinaje la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău (1935-1939)

Primele pelerinaje la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău (1935-1939)


Iulie 2011


Autor: Marin POP



Pe data de 9 septembrie 1934, la Zalău avea loc un eveniment religios și cultural deosebit, prin sfințirea Catedralei Greco-catolice, care poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este vorba de biserica din spatele actualei Prefecturi. Referitor la eforturile depuse de comunitatea locală zălăuană pentru a desăvârși construcția ei vezi articolul pe care l-a publicat subsemnatul tot în revista „Caiete Silvane” ( nr. 32, septembrie 2007). La anul 1934 existau în Zalău un număr de 1.594 de credincioși greco-catolici, care reușiseră ctitorirea unei adevărate opera de artă, care impresionează prin măreția, stilul său architectonic, dar și prin poziția geografică bine aleasă. Semnatarul unui articol publicat cu ocazia sfințirii în ziarul „Ve citeste tot [...]

Casa din Dealul Tarinei

Casa din Dealul Tarinei


Iunie 2011


Autor: Cristian BORZ



La Dealul Tarinei din Badacin�� daruri imbelsugate ale naturii alterneaza norocos cu harnicia � o gradina fermecata cu marii teritorii de pomi roditori si podgorii extinse, cu belsug de lanuri, grupuri de flori alese, cu bogata variatie de culori si miresme, arbuste si tufe decorative, cu adieri imbalsamate de mireasma brazilor trufasi, cu tainicele soapte ale plopilor � si toate, toate produsul muncii devotate cultului naturii�, astfel caracteriza acest loc scriitoare Elena dr. Aciu n. Fabian in monografia Clarei Maniu. Ioan Maniu a mostenit, Dealul Tarinei de la parintii lui. In 1890, a fost construita o casa de vara. Aceasta avea numai doua camere, dupa o veranda mica si deschisa, in fata. O camera mai ingusta in fata, una mai mare alaturata acesteia. Aveau tavan citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Pria  530 de ani (II)

Pria 530 de ani (II)


Iunie 2011


Autor: Petru GALIS



Scurta monografie (urmare din nr. 75, pp. 43-44) In Pria, inca de la 1700 se facea slujba religioasa intr-o casa taraneasca si erau in sat doi preoti: unul Tarba si altul Marincasiu. Se povesteste ca episcopul Bob, venind in sat a gasit preot local pe unul din neamul lui Marincasiu, si pe care l-a confirmat in functie. In acest timp, celalalt preot, Tarba, era la fan in padure La Baiasa, unde a auzit de venirea episcopului. S-a reintors repede acasa si a pornit la drum ca sa-l ajunga. L-a ajuns in satul Banisor, la vreo 8 km si l-a rugat ca sa-l numeasca si pe el preot undeva. Asa a ajuns Tarba preot in Banisor. In 1750, dupa cum se afla scris pe un Mineu, la indemnul preotului lor, Popa Luca, prienii si-au ridicat o biserica de lemn, la capatul satului, spre nord, in citeste tot [...]

Stiati ca......Bisericuta de lemn de la Manastirea Nicula isi are originile in satul Gostila?

Stiati ca......Bisericuta de lemn de la Manastirea Nicula isi are originile in satul Gostila?


Mai 2011


Autor: Gabriela ENGHES, Tudor AUGUSTIN



Manastirea Nicula - cunoscut centru spiritual si cultural din inima Ardealului, asezat in nord-estul Podisului Transilvaniei , la numai 7 km de municipiul Gherla, judetul Cluj, atrage anual mii si zeci de mii de pelerini, in special la 15 august, atunci cand este hramul acestui sfant locas dedicat Adormirii Maicii Domnului. Faima acestei manastiri se datoreaza in primul rand prezentei icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, pictata la 1681 de preotul Luca din Iclod, localitate nu departe de Nicula, cea care a lacrimat la 1700 timp de 27 zile, prevestind vremurile tulburi ce aveau sa se abata asupra ortodoxismului din aceasta parte a tarii, incepand cu prima diploma leopoldina din 1699, cand incep presiunile stapanirii habsburgice de trecere for citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Scoala din Pria  200 de ani

Scoala din Pria 200 de ani


Ianuarie 2011


Autor: Petru GALIS



Localitatea Pria, com. Cizer, judetul Salaj, atestata documentar din anul 1481, este, de fapt, mult mai de demult. Numele ei vine de la perie, iarba deasa ca peria. Locuitorii sai au fost tot timpul interesati de ceea ce se petrece in jurul lor, deci luau seama. Aceasta inseamna stiinta de carte. In SIEMATISMUMULU VENERATULUI CLERU A NOU INFIINTATEI DIECESE GRECO-CATOLICA A GHERLEI PRE ANULU DE LA CHRISTOSU MDCCCLXVII (1867) aflam notate urmatoarele: PRIA (...) Par vechea. Bas de lemnu in onoarea S.S. A.A. Petru si Pavelu. Casa par lipsesce. De conf. Lib. A Ord. Matric are de la anul 1810 scoala de lemn. Scolari 45. Parocu O.D. Vasiliu Marincasiu. Cantore: Ioanu Marincasu. Docente Ilie Suciu. In Matre. Deci, in anul 1810 (acum 200 de ani), in Pria era scoala cu 45 d citeste tot [...]

Aspecte privind activitatea de invatamant in localitatea Notig in sec. XIX -XX

Aspecte privind activitatea de invatamant in localitatea Notig in sec. XIX -XX


August 2010


Autor: Ioan CAMPIAN



(I) Atestat documentar in anul 1387, Notigul sat de oameni liberi la inceput, asezat in frumoasa Culme a Salajului, a cunoscut de-a lungul timpului in procesul devenirii lui, toate momentele importante ale istoriei poporului roman. Inca de la inceputurile sale, biserica a fost institutia fundamentala a satului, lacas de cultura si hrana spirituala. Nu intamplator primii dascali ai satelor au fost slujitorii bisericii. Merita mentionata in acest sens activitatea desfasurata de protopopul Notigului, Andreica Vasile, unul din colaboratorii apropiati a lui Gheorghe Sincai care din 1782 este numit din partea guvernului de la Sibiu, director al scolilor nationale romanesti greco-catolice din Transilvania, post in care va desfasura timp de 12 ani o activitate neobosita citeste tot [...]

Manastirea din hotarul Balanului - Salaj

Manastirea din hotarul Balanului - Salaj


August 2010


Autor: Vasile BURIAN



Manastirea din hotarul Balanului - Salaj Hramul "Adormirea Maicii Domnului", 15 august Manastire ortodoxa de calugari, cu obste in curs de formare incepand cu anul 1993 Zile de pelerinaj: 15 august si 8 septembrie ASEZARE Manastirea Balan este situata in partea central sud-estica a judetului Salaj in hotarul satului Balan intr-o poiana de un pitoresc aparte care, de cand stiu oamenii locului, s-a numit "LA MANASTIRE", asezata la poalele dealului cu numele Fata Manastirii. Accesul la manastire se face din satul Chendrea de pe DN 1G care face legatura intre Jibou si Cluj-Napoca, pe Valea Almasului, aflat la 15 km de Jibou, circa 40 km de Zalau si 65 km de Cluj-Napoca. Din drumul national, la mai putin de un kilometru de partea nordica a satului, se desprinde citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Coriolan Codreanu (1914-2003)  Cetatean de onoare al municipiului Zalau

Coriolan Codreanu (1914-2003) Cetatean de onoare al municipiului Zalau


Iulie 2010


Autor: Camelia ZAHA, Marin POP



Credem ca generatia noastra trebuie sa formeze, cu adevarat, puntea de trecere dintre trecut si viitor. Prezentul pe care il traim este legatura intre trecut si viitor, iar datoria noastra este aceea ca din traditia trecutului sa faurim un viitor mai bun. Asadar, avem datoria morala de a cinsti si evoca memoria inaintasilor nostri, care au luptat pentru tara lor, chiar cu pretul jertfei supreme, calauziti fiind de idealuri sincere de patriotism, pe care noi, cei astazi, le intelegem mai greu, si datorita faptului ca in cei 50 de ani de comunism ele s-au perimat. Judetul Salaj a dat tarii o pleiada de personalitati, din toate domeniile, cu care noi astazi ne putem mandri. O astfel de personalitate, care prin activitatea depusa de-a lungul intregii sale vieti si prin faptele de citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Zalăul istoric  economie şi organizare

Zalăul istoric economie şi organizare


Iulie 2010


Autor: Elena MUSCA



Subiectul abordat este extrem de generos, parţial are aplicabilitate practică şi in zilele noastre. Organizarea producătorilor locali individuali in sisteme pe baza activităţii profesionale prestate de indivizi a avut efecte pozitive pentru meşterii activi, care indeplineau standardele propuse in regulamentele elaborate pe meserii. Pentru cei care cunoşteau meserie, sau pentru producătorii din zona rurală, accesul in breaslă era atat de strict condiţionat, incat era aproape imposibil de pătruns. Se naşte intrebarea firească: de ce era importantă breasla, acest sistem organizatoric? In condiţiile epocilor medievală şi modernă, in care producţia meşteşugăreas citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Domnul Trandafir  varianta de Cizer

Domnul Trandafir varianta de Cizer


Aprilie 2010


Autor: Camelia ZAHA



Motto: Omul sfinteste locul Cel care se recomanda in felul urmator: Vietuind timp de 60 de ani pe mandrele plaiuri silvane si trudind peste 4 decenii pentru destelenirea tinerelor vlastare, cum se exprima Ion Pop Reteganul referitor la misiunea dascalului, am considerat ca este de datoria mea ca, pe langa activitatea de la clasa, sa rascolesc si trecutul acestor locuri, pentru a lasa urmasilor o fila de istorie locala..., evident ca poate fi considerat pe buna dreptate un Domn Trandafir al locului. Fiindca domnia sa, este nascut in Cizer, unde s-a intors dupa absolvirea Liceului Pedagogic din Cluj, in anul 1968. Deci domnul Petru Galis - ca despre el este vorba, de peste patru decenii lucreaza la catedra in satul sau natal si timp de vreo doi ani (1989-1992) a fost citeste tot [...]

Un act de restituire de mult asteptat

Un act de restituire de mult asteptat


Martie 2010


Autor: Gabriel VASILIU



Ileana Petrean-Pausan, Ioan Ghiurco, Gheorghe Chende-Roman, Bisericile de lemn din Salaj schite monografice, foto album. Editura Silvania, Zalau, 2008, 218 p. In cursul anului 2008, a vazut lumina tiparului un album mult asteptat si, care reia subiectul unui alt volum, aparut in 2004, cu un titlu mai mult decat incitant Bisericile de lemn din Salaj. Pe unii dintre autorii primei carti (2004) ii vom regasi si in cea de-a doua. Realizatorul primului volum, tiparit prin programul de finantare PHARE (2000), este arhitectul Valeria Lehene. In aparitia lui este implicata Asociatia Humanitas si coordonatorul de proiect, preotul Ioan Ghiurco, impreuna cu Directia Judeteana de cultura (DI.CC.PCNSalaj) prin directorul sau, prof. Gh. Chende-Roman. Fiind un album in care fotogr citeste tot [...]

Monografia localităţii Biuşa (V)

Monografia localităţii Biuşa (V)


Decembrie 2009


Autor: Gheorghe BANCEA



In menţinerea identităţii naţionale ca popor, neamul romanesc a avut cel mai mare sprijin in instituţia bisericii şi, incepand din epoca modernă şi in cea şcolară. 1. Biserica In devenirea lor istorică ca popor, romanii şi-au păstrat fiinţa naţională, mai ales cu ajutorul bisericii. Biserica a fost instituţia prin care romanii din Transilvania s-au identificat şi solidarizat in comparaţie cu cel al altor etnii conlocuitoare. Religia romanilor transilvăneni fiind ortodoxă, n-a fost recunoscută oficial ca religie receptă (legală) ci a fost doar tolerată. In schimb, religia populaţiei maghiare-catolică, a fost recunoscută oficial inc citeste tot [...]

Monografia localităţii Biuşa (IV)

Monografia localităţii Biuşa (IV)


Noiembrie 2009


Autor: Gheorghe BANCEA



1. Aspecte social-economice a localităţii Biuşa pană la inceputul secolului al XIX-lea Primele date cu privire la structura populaţiei din comitatul Sălaj provin din secolul al XVI-lea. Acestea, in general, sunt de trei feluri: urbarii, conscrieri pentru diferite dijme şi conscripţiile dicale, mai precis, conscripţia porţilor (sesiilor) pentru perceperea impozitului regal. După părerea noastră datele cele mai complete le asigură conscripţiile dicale, care erau făcute pentru perceperea impozitului regal. Ele luau ca bază de calcul poarta (sesia), indiferent de numărul familiilor care trăiau şi gospodăreau o singură poartă. Acest obicei se baza pe dispozi&# citeste tot [...]

Monografia localitatii Biusa (III)

Monografia localitatii Biusa (III)


Octombrie 2009


Autor: Gheorghe BANCEA



1. Aspecte din trecutul localitatii pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea Perioada istorica cuprinsa intre anii 600 si 1600 (evul mediu) se caracterizeaza, in prima parte, prin invazia popoarelor migratoare, ceea ce, partial, explica lipsa unor dovezi istorice referitoare la zona pe care o analizam aici. Teritoriul judetului Salaj a fost cotropit si el de o serie de popoare migratoare (huni, gepizi, slavi, avari), iar in final a fost cucerit de maghiari. Populatia autohtona isi incheie acum procesul de romanizare, devine romaneasca si se organizeaza politic in ducate si voievodate. 1.1. Patrunderea maghiarilor si originea politica a Transilvaniei Maghiarii-populatie fino-ugrica din regiunea Muntilor Urali, dupa ce in secolul al IX-lea au intreprins cateva raiduri de p citeste tot [...]

Monografia localitatii Biusa (II). Toponimia

Monografia localitatii Biusa (II). Toponimia


Septembrie 2009


Autor: Gheorghe BANCEA



Toponimele, adica denumirile geografice, in general, joaca un rol de referinta, un fel de „adresa” la scara planetara sau regionala ori in spatii foarte restranse, cum este cazul de fata. Din modul in care sunt dispuse spatial se pot trage unele concluzii, uneori chiar foarte veridice, chiar in lipsa documentelor istorice, cu privire la vechimea unor “obiecte” si fenomene petrecute in timp, ceea ce confirma valoarea lor de “documente” vii, la un moment dat. Cu alte cuvinte, toponimele reflecta raporturile sociale intercomunitare, ca si pe cele dintre societatea omeneasca si mediul geografic.1 Din punct de vedere lingvistic si onomastic, pentru zona cercetata, o problema mai particulara o reprezinta influenta limbii maghiare asupra toponimel citeste tot [...]

Monografia localitatii Biusa (I).

Monografia localitatii Biusa (I).


Iulie 2009


Autor: Gheorghe BANCEA



Cadrul natural si evolutia demografica a localitatii 1. Cadrul natural al localitatii 1.1 Asezarea geografica Satul Biusa este asezat, din punct de vedere geografic, in partea de nord a judetului Salaj, mai precis, se incadreaza pe coordonatele geografice de 470 27@ latitudine nordica si 230 40@ 54 longitudine estica. Altitudinea medie la care se afla satul este de 198 m, iar suprafata totala, cuprinzand si terenurile din jur, este de 1171,12 ha.1. Vecinii satului Biusa sunt reprezentati la nord de satele Vicea si Arduzel (judetul Maramures), la sud cu Horoatul Cehului, la vest cu Ulciug, iar in partea de est cu comuna Benesat, de care apartine in prezent din punct de vedere administrativ2. Legatura cu satele invecinate se face printr-o retea de drumuri pietruite sau de citeste tot [...]

Dascali de altadata. Invatatorii Atanasiu si Traian Husti din Bobota

Dascali de altadata. Invatatorii Atanasiu si Traian Husti din Bobota


Iulie 2009


Autor: Mihai STEFAN, Marin POP



In acest studiu ne propunem sa aducem in actualitate cateva aspecte legate de activitatea prodigioasa a unei familii de dascali salajeni, care, la fel ca multi alti dascali, au fost izvoare de lumina si intelepciune in lumea satului salajean de dinainte de 1918. Este vorba de familia Husti, invatatori in satul Bobota. Atanasiu Husti s-a nascut in localitatea Ulciug, langa Cehu Silvaniei, pe data de 1 mai 1842. In scoala pedagogica a intrat dupa implinirea varstei de 23 de ani. Conform certificatului intitulat Testimoniu preparandiale, eliberat in Nasaud, la data de 17 august 1867, Atanasiu Husti a urmat, intre anii 1866-1867, cu succes, invatamantul preparandial din Nasaud. A fost declarat apt pentru postul de subinvatator la o scoala poporala, cu limba de predare romana. D citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Impresionismul are trei piloni pe care se bazeaza: emotia in fata naturii, lumina si culoarea (Julio Ducuron)

Impresionismul are trei piloni pe care se bazeaza: emotia in fata naturii, lumina si culoarea (Julio Ducuron)


Martie 2009


Autor: SZAB Attila



Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau a gazduit expozitia artistului argentinian Julio Ducuron, expozitie care prezenta o suita de picturi in ulei pe panza pe care pictorul argentinian le-a realizat in Transilvania intr-un sejur efectuat in tara in anul 2007. Eveniment inedit, daca avem in vedere ca artistul a pictat in sala de expozitii zilnic timp de doua ore. Am putut fi martori la nasterea mai multor picturi. Urmaream cum schiteaza in linie formele pe panza definitivand astfel compozitia, apoi primul strat de culoare in zona cerului suprafata totdeauna mai ingusta in picturile dansului - apoi urma zona formelor ce defineau caracteristica peisajului. Adica copaci, dealuri, case, planul apropiat si planurile departate, toate prindeau culori care vor marca armonia croma citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Aspecte din activitatea revizoratului şcolar roman din Sălaj in 1918  1925

Aspecte din activitatea revizoratului şcolar roman din Sălaj in 1918 1925


Ianuarie 2009


Autor: Emil TRIF



Acum 90 de ani, in Ardeal, funcţiona Consiliul Dirigent, pe langă care activa Resortul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, care se ocupa de problemele invăţămantului. Conducătorii acestuia, in 1919, după cum rezultă din unele documente, au fost: V. Branisce, Vasile Goldiş, secretarul general fiind Onisifor Ghibu. Intre anii 20- 40 judeţul era impărţit in plase. Centre de plasă erau, in vechiul Sălaj, la: Zalău, Şimleu Silvaniei, Carei, Cehu Silvaniei, Jibou, Surduc, Buciumi, Crasna, Nuşfalău, Andrid, Supurul de Jos, Tăşnad, Valea lui Mihai, Ulmeni. Acestea, in diferite perioade, au fost 6, 10, 13. Centre de plasă au mai fost organizate, pe teritor citeste tot [...]

File din istoria satului Zalnoc

File din istoria satului Zalnoc


Iulie 2008


Autor: Marin POP



Localitatea Zalnoc apartine, din punct de vedere administrativ-teritorial, comunei Bobota. Ea este asezata pe valea paraului Zanicel si este inconjurata de dealuri cu inaltimi de 280-300 m. Stratul geologic de suprafata este unul argilos, iar cel profund nu este inca cunoscut. Transporturile spre aceasta localitate au avut de suferit si in trecut, la fel ca si in prezent, fiind realizat doar pe drumuri vicinale, neglijate. Probabil ca drumul era mai bun in evul mediu, cand se spune ca pe dealul de la Hodlau (hot/ lou - sase cai) trecea drumul sarii spre Ungaria si Europa de Vest. Localitatea Zalnoc este atestata documentar inca din anul 1205. Numele Zalnoc ar veni de la cetatea Zanuc, care s-ar observa si astazi pe un deal din apropierea actualei vetre a satului. Josif citeste tot [...]

Monografia satului Capalnea pe Somes

Monografia satului Capalnea pe Somes


Iulie 2008


Autor: Ion VALEANU



In acest numar al revistei Caiete Silvane va propunem, la rubrica Ethnos, fragmente din Capitolul XII (Obiceiuri) al lucrarii Monografia satului Capalnea pe Somes, autor Ion Valeanu, lucrare ingrijita de prof. univ. dr. Ovidiu Centea si care va aparea in cursul acestui an la editura Caiete Silvane. (D. Hoblea) Unele din obiceiurile practicate de stramosii satului nostru le intalnim pe tot pamantul locuit de romani. Aici, in mica noastra monografie, vom descrie numai obiceiurile caracteristice regiunii. Intai vom descrie obiceiurile legate de anumite sarbatori, apoi pe cele legate de diverse evenimente familiale si, pe urma, pe acelea rezultate din activitati profesionale. 1. Sangeorzul (Mosutul sau Craiul Primaverii) Dupa credinta poporului, in noaptea de Sang citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Ciumărna*

Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril din Ciumărna*


Aprilie 2008


Autor: Alexandru PETREAN



Satul Ciumărna se află situat in judeţul Sălaj, pe şoseaua naţională ce duce de la Cluj-Napoca la Zalău, la o distanţă de 14 km de municipiul Zalău şi 70 de km de municipiul Cluj-Napoca, intr-un peisaj mirific, la poalele Munţilor Meseş. Satul este alcătuit in marea majoritate din agricultori, in intregime de religie ortodoxă. Prima atestare documentară şi cea mai plauzibilă atestă localitatea din anul 1465 sub denumirea slavă Cermenita, ceea ce in traducere inseamnă steregoaie. In procesul timpului, parohia Ciumărna a căpătat mai multe denumiri, printre care şi denumirea maghiară Ciymerl, cu toate că in parohie nu exista şi nu citeste tot [...]

File din istoria localitatii Bobota in prima jumatate a secolului XX (I)

File din istoria localitatii Bobota in prima jumatate a secolului XX (I)


Martie 2008


Autor: Marin POP



Asezarea geografica Localitatea Bobota este situata pe valea raului Crasna, dupa confluenta acestuia cu Valea Zalaului, la o altitudine de 186 m, 47 grade si 28 minute, latitudine si 22 grade, 45 minute, 44 secunde longitudine. Asadar, localitatea este situata pe terasa raului Crasna. Spre Est se intinde valea larga a Crasnei, cu nivel de 166 metri deasupra Marii Adriatice, iar spre Nord-Vest, Vest si Sud se intind Dealurile Salajene, cu altitudini pana la 300 m. Spre Nord, hotarul localitatii este format dintr-o linie conventionala si se margineste cu localitatea Supurul de Sus. La Sud se situeaza paraul Zanicel, la Est hotarul este delimitat de Valea Crasnei, iar la Vest se situeaza localitatea Zalnoc. Din punct de vedere geologic, stratul superficial este format din nis citeste tot [...]