Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Folclor


Iordan Datcu

Iordan Datcu


August 2015


Autor: Augustin Mocanu



Ovidiu Bârlea: De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga. Ediţie îngrijită şi introducere de Iordan Datcu, RCR Editorial, Bucureşti, 2014, 214 pag.   Cercetător deosebit, dedicat vastului domeniu al creaţiei tradiţionale orale, mai ales folclorului literar, impresionând printr-o prezenţă promptă şi continuă vreme de peste cinci decenii, prin echilibrul, seriozitatea, calitatea şi ţinuta ştiinţifică a lucrărilor sale, recunoscut de timpuriu, apreciat şi premiat în mai multe rânduri, domnul dr. Iordan Datcu, la finele anului trecut, ne-a mai îmbogăţit cu o carte interesantă şi extrem de folositoare. Realizarea prezentei ediţii, prin care se creează posibilitatea cunoaşterii concepţiei savan citeste tot [...]

Obiceiurile Sărbătorilor de iarnă1

Obiceiurile Sărbătorilor de iarnă1


Decembrie 2013


Autor: Daniel Taloș



Sărbătoarea creştină de cea mai mare importanţă, în ciclul sărbătorilor de iarnă, este Crăciunul. Perceput ca una dintre cele mai frumoase sărbători ale creştinilor, Crăciunul este un prilej de manifestare a unor tradiţii străvechi. De-a lungul vremii, şi în Jac, ca pretutindeni, desfăşurarea obiceiului are loc după nişte reguli consacrate, nescrise, dar cu atât mai strict respectate. Sărbătoarea este pregătită cu multă seriozitate de către cetele de colindători care învaţă şi repetă colindele şi mulţumiturile. În seara de Ajun (24 decembrie) uliţele satului freamătă de colindători. Rânduri după rânduri colindătorii merg de la o casă la alta, colindă, mulţumesc şi merg mai departe. Copiii mărişori, fete şi băieţi, de la 6-7 citeste tot [...]

Colind

Colind


Decembrie 2013


Autor: Roxana Cristian



Lerui Ler, Lerului Doamne, Cine oare-aicea doarme? Doarme Dumnealui de casă În cămaşă de mătasă Alături de jupâneasă. Lerui Ler, Lerului Doamne, Au dormit cât au dormit, Jupâneasa s-a trezit Şi s-apucă de vorbit: - Scoală domnul meu iubit Că ne-a nins, ne-a viforât În grădină şi-n pomăt Peste tot numai omăt. Lerui Ler, Lerului Doamne, Dumnealui că se trezea, Pe fereastră se uita Şi la ochi se tot freca Până când se dumirea. Şi pe urmă-aşa grăia: - Buna mea, Frumoasa mea, Culcă-te, că nu-i aşa, Nu-i aşa cum spui matale, Nici pe deal şi nici pe vale. În grădină şi-n pomăt Nu-i cum crezi mata omăt. Lerui Ler, Lerului Doamne, Nu ne-a nins, n-a viforât Ci doar vântul s-abătut Prin citeste tot [...]

Colinde*

Colinde*


Decembrie 2013


Colindătorii şi gazda 1 Bună sara lui Crăciun, Sara lui Crăciun, Primeşte-ne, gazdă bun, C-am vinit să corindăm, 5.Veste bună să vă dăm Că-n curţâle lui Crăciun S-o născut un fiu prebun. Iisus de nu să năştea Lume-a iadului era. Nadiş, j. SJ, 1970, Ioana Mercea, 16 ani, Mocanu 2001, n. 102. 2 Ciucur verde de mătasă, Slobozî-mă, gazdă,-n casă, C-afară plouă de varsă, Că de-asară-s tot pe-afară, 5.Că ninge şi foităşeşte Şi murgu-mi înţepeneşte. Murgul trebe potcovit Cu potcoave de colac Şi cu cuie de cârnaţ. 10.Zică gazda ce-a mai zice, Fără colac nu m-oi duce, Fără clisă de spinare, Că de-aceea ştiu că are. Ortelec, j. SJ, Oniţa Nemeş, 33 ani, Goanţă, Piţoiu, Mureşan, 1971, p. citeste tot [...]

Din folclorul copiilor  din Aluniş - Ghicitorile -

Din folclorul copiilor din Aluniş - Ghicitorile -


Iunie 2013


Autor: Maria şi Grigorie CROITORU



Ghicitorile sunt creaţii folclorice foarte vechi, apărute în timpuri istorice îndepărtate. Cercetătorii spun că au fost folosite în oracole, că ar deriva din limbajul convenţional al primitivilor, care nu numeau direct animale, plante, fenomene ale naturii considerate tabu. Citându-l pe Gaston Paris, G. Dem. Teodorescu, în cunoscuta sa culegere de Poeţii populare române, subliniază însemnătatea deosebită a ghicitorilor din antichitate şi până în zilele noastre: „Ele nu numai că au dat naştere unui întreg gen literar, dar au fost epoce când au jucat un rol de căpetenie în religiune, în filozofie, ba chiar în politică. De la enigmele vedice până la lupta prin ghicitori a zeilor scandinavi sau minnesingerilor germani, de la faimoasa întrebare a S citeste tot [...]

Magia în folclorul copiilor

Magia în folclorul copiilor


Februarie 2013


Autor: Maria şi Grigorie CROITORU



Oricât ar părea de bizar, în folclorul copiilor întâlnim elemente de magie, în care copilul crede. În aşa-numitele formule-cântec terapeutice sau în formulele-cântec adresate plantelor, insectelor, păsărilor, lucrurilor neînsufleţite, cele pentru schimbarea vremii sau în versurile care însoţesc jocurile de copii, prin intermediul invocării, al descântecului sunt chemate în ajutor cele cu putere magică pentru a rezolva unele situaţii dificile. Prezentăm câteva elemente despre care poporul crede că au puteri magice, luându-le în ordinea în care apar în cartea noastră Din folclorul copiilor şi al tinerilor din satul Aluniş: a) Luna. Invocarea lunii pe înserat are substrat magic, existând credinţa că astrul nopţii poate aduce sănătate: „Lun citeste tot [...]

Doi cărturari: Maria şi Grigorie Croitoru

Doi cărturari: Maria şi Grigorie Croitoru


Octombrie 2012


Autor: Ion Popescu-Sireteanu



Profesorii Maria şi Grigorie Croitoru din Aluniş, judeţul Sălaj, au început din tinereţe să culeagă folclor şi, cu timpul, să publice materialul adunat. Mai întâi le-au apărut 450 de creaţii poetice populare în cartea Pe cel deal cu dorurile – folclor din judeţele Maramureş şi Sălaj, Zalău, 2001, semnată de Augustin Mocanu. După această experienţă colectivă, s-au hotărât să publice pe numele lor materialul cules şi astfel apar cărţile: Pe unde umblă doru – folclor literar din Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2004; Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2005; Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Meşteşug şi artă populară citeste tot [...]

Piatra fermecata

Piatra fermecata


August 2010


Autor: Maria CROITORU



Traia odata, intr-un sat, un copil. Parintii lui murisera si el nu mai avea pe nimeni. O ducea destul de greu, dar ii placea sa lucreze. Si, asa, azi la unul, maine la altul, isi castiga putinul din care sa traiasca. Seara se intorcea la casuta lui. De fiecare data, ii aducea cate ceva sa manance si gainusei porumbace pe care o avea. Intr-o seara, intorcandu-se acasa, gasi gaina moarta. Cineva o lovise, avea picioarele rupte, iar capul era plin de sange. Ionut, caci asa il chema pe copil, o lua si incepu sa planga: - Of, Doamne, Doamne! se vaieta bietul copil, daca si tu ai murit, acum nu mai am pe nimeni! Si cum plangea cu gaina moarta in brate, vazu ca aparu, ca din pamant, un mos cu o barba alba si lunga. Acesta se apropie de el si-i citeste tot [...]

Categorii folclorice identificate in zona Agrijului

Categorii folclorice identificate in zona Agrijului


Iunie 2010


Autor: Viorel JECAN



Creatia populara din Salaj, in toate compartimentele ei, se incadreaza organic in marele patrimoniu al spiritualitatii milenare a poporului roman. Conditiile de viata asemanatoare, legaturile permanente ale romanilor, similitudinile de viata materiala si spirituala din intreg spatiul carpato-dunarean, nazuintele si aspiratiile comune au facut ca fiinta nationala sa se pastreze nealterata, in ciuda tuturor vicisitudinilor vremii. Activitatile agricole cele mai importante precum aratul si semanatul se regasesc in obiceiuri ca Plugusorul (denumit in Salaj si Corinda cea Mare sau Craiul Semanatorilor), intalnit aproape in toata tara, fiind si o marturie a statorniciei si comunitatii de viata materiala si spirituala a poporului roman. Miorita, reflex spiritual al unei alte citeste tot [...]

Despre formule ale oralitatii in colinde

Despre formule ale oralitatii in colinde


Aprilie 2010


Autor: Augustin MOCANU



- observatii pe texte din aria Salaj - Codru - O particularitate esentiala a creatiei populare orale o constituie existenta unor "clisee, formule inchegate, reproduse la locul potrivit". 1, p. 21). Acelasi autor afirma ca " opera folclorica se vadeste a fi in genere o imbinare dialectica intre formulele puse la indemana interpretului de traditia orala sub forma unor prefabricate artistice si restul structurii, izvodita pentru a oglindi tema particulara." (Ibidem). Formula este o expresie relativ invariabila a unui continut artistic, idee, imagine etc, pe care interpretul o poate utiliza ori de cate ori crede ca se potriveste cu ceea ce el intentioneaza sa comunice.Toate genurile creatiei folclorice beneficiaza de avantajele acestui procedeu, dar nu in mo citeste tot [...]

Creatia populara despre Avram Iancu

Creatia populara despre Avram Iancu


Martie 2010


Autor: Nicolae STEIU



Motto : In Belis, in Poiana, la Smida innoptand, Auzi vuirea apei si brazii frematand Si simti duhul lui Iancu in inima si-n gand. Desi s-au scurs 138 de ani de la trecerea in eternitate a craiului muntilor si al motilor, pentru poporul roman Iancu a ramas un model si un simbol, iar faptele sale s-au inscris in istorie ca un ideal. Farmecul fizicului sau, curaju-i tineresc, analiza-i lucida, exemplul personal de angajare pana la sacrificiul suprem, toate la un loc l-au ridicat pe treapta cea mai inalta a istoriei, dar si pe cea a creatiei literar-artistice. Si nu intamplator. Cand flacarile revolutiei din primavara anului 1848 au inceput sa incalzeasca si Transilvania acest chipes barbat n-a stat pe ganduri ci s-a situat in fruntea motilor si nu la multa citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Oameni  vieti - carti

Oameni vieti - carti


Februarie 2010


Autor: Stefan GOANTA



In peisajul cultural al Salajului, tandemul Grigorie M. Croitoru si Maria V. Croitoru, sot si sotie, ambii profesori de limba si literatura romana, ambii localizati in satul Alunis de mai bine de patru decenii, reprezinta un unicat. Cu o temeinica profesionalizare carturareasca, inzecita apoi de vocatia si harnicia unor veritabili autodidacti, cei doi au acumulat in aceasta lunga perioada o impresionanta cantitate de valori pe care, in acesti ultimi ani, au materializat-o intr-o serie de carti, adevarat mozaic al spiritualitatii unui sat ardelean in toate ale lui, dar si cu specificul sau. Asistam la ceea ce se numea, in special in ragazul interbelic, apostolat intelectual, nobila activitate a unei serii de carturari calauziti de deviza: Sa ne luminam poporul daca citeste tot [...]

Ziceri populare orale

Ziceri populare orale


Ianuarie 2010


Autor: Augustin MOCANU



Termenul zicere, ziceri are intelesul de expresie populara care cuprinde, intr-o forma concentrata, adesea metaforica sau eliptica, ritmica sau rimata, o invatatura, un sfat, o experianta de viata, o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o norma de conduita etc. Aproximativ cu acelasi sens sunt utilizate si cuvintele: aforism, maxima, parimie, proverb, seninta, vorba batraneasca, zicala, zicatoare, zicatura. Valoarea zicerilor, constand in continutul comunicat si in arta exprimarii lui prin mijloace potrivite, se releva deplin in contextele in care se intrebuinteaza. Intreaga opera a lui Ion Creanga este un model clasic in aceasta privinta, adevar care nu mai trebuie demonstrat. Aceasta nu insemneaza ca prezentarea separata, izolata de context a acestor citeste tot [...]

Cateva consideratii privind folclorul obiceiurilor de iarna din Port

Cateva consideratii privind folclorul obiceiurilor de iarna din Port


Decembrie 2009


Autor: Olimpia MURESAN



Cateva consideratii privind folclorul obiceiurilor de iarna din Port (com.Marca) Seara Craciunului deschide sirul sarbatorilor de iarna care tineau douasprazece zile si se termina in ajunul Bobotezei. La mijloc cadea Anul Nou, marcand renovarea timpului iar cele douasprazece zile constituiau o perioada de timp impur, periculos deoarece se definitiveaza granitele dintre lumea de aici si lumea de dincolo, este timpul prielnic tuturor actelor de magie agrara, medicala, erotica si actelor divinatorii sau ofrandelor destinate cultului stramosilor. E perioada colindelor, procesiunilor, a jocurilor cu masti, a plugusorului. Seara de Craciun e asteptata mult iar obiceiul colindatului este poate cel mai bine pastrat dintre toate, prin urmare si in satele cercetate informator citeste tot [...]

COLINDA  POMULUI

COLINDA POMULUI


Decembrie 2009


Colo sus colo mai susu Susun dalbe o rasaritu Refren: Corinde-mi doamne Mandru pom o si-nfloritu Pa la poale-i poleitu R La truptina-i zugravitu La stalpari ii deapartat R La varvoi ii luminat Lumina din trei faclii R Nu mi-s de-ale trei faclii Ce mi-s de trei zale mai mari R Una-i zaua de joi mare Una-i zaua pastilor R D-asta-i zaua de Craciun Noi umblam a corindand R Dupa fiul sfant cercand Cercandu-l si nu-l d-afland R Ca Isus nu se arata Numai inimii curata. Colinda a fost culeasa din localitatea Ponita, comuna Horoatu Crasnei, judetul Salaj, de catre Calin Talos, consilier al primarului comunei. citeste tot [...]

Stafia ostasului

Stafia ostasului


Septembrie 2009


Autor: SZOKE Anna



(din repertoriul lui Szekeres Sndor Gyurica) fost odata ca niciodata o pereche de tineri indragostiti. |i-apoi se iubeau pana peste putinta, atat de mult tineau unul la celalalt. Dar s-o nimerit prost, sa fie nenorocire in tara: o izbucnit razboiul. Pe june l-or luat la catanie. Sarmana femeie, nefericita iubita, o ramas singura-singurica. |i cum l-or dus la oaste, desigur, baiatul i-o tot trimis scrisori. Apoi, dintr-odata, sirul lor s-o-ntrerupt. Ce s-o fi intamplat, ce s-o fi intamplat? Va sa zica, prietenii catanei i-or trimis fetei acasa veste ca junele o murit si chiar ei l-or ingropat. No, dar nici asa nu s-o lasat impacata iubita, nu-i venea sa creada ca asa s-o intamplat cu adevarat. |i-o-nceput sa planga, si sa jeleasca, si sa hohoteasca, zi si noapte. Isi bocea iub citeste tot [...]

Interferente multiculturale in folclorul copiilor

Interferente multiculturale in folclorul copiilor


Iunie 2009


Autor: Florin CIOBAN



confluente romano-maghiare pe Valea Barcaului Folclorul copiilor din spatiul transilvanean nu este diferentiat sub raportul repertoriului de cel al copiilor din alte zone ale tarii. De altfel, nu putem vorbi de un element efectiv ce ar tine de apartenenta la un anume spatiu de origine. Contactul inter-zonal al copiilor de la orase a uniformizat acest repertoriu. Acel joc cu elastic, numit chiar asa in Bihor, putea fi vazut atat in Caras, cat si la Suceava sau in Techirghiol. Copiii au indragit foarte mult acest joc, care, desi cunoscut se pare inca in secolul al XIX-lea, a reintrat in repertoriul de joc al copiilor abia prin anii 1970. Prezent la copiii romani, slovaci si unguri, indeosebi in centrele urbane, el a trecut cu usurinta si granitele rurale. Investigatiile d citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Szke Anna  Povesti populare din Salaj

Szke Anna Povesti populare din Salaj


Februarie 2009


Autor: DS



La Editura Caiete Silvane a Centrului Culturii Traditionale Salaj a aparut recent cartea, in limba maghiara, semnata de Szke Anna, referent minoritati in cadrul institutiei, Povesti populare din Salaj. Povestile au fost culese in intregime de la Szekeres Sndor Gyurica din satul Lelei, zona Tvisht (Cehului), cartea cuprinzand si o scurta prezentare a vietii acestui povestitor. Pentru realizarea lucrarii, Szke Anna a fost ajutata de Fejr Lszl, redactorul-sef al revistei Hepehupa. Cartea cuprinde 22 de povesti, cu tematica diversa (snoave, ghicitori, magice), punand in evidenta universul imaginar popular de limba maghiara din zona amintita. Cartea este completata de reproducerea desenelor prezentate de elevii participanti, din cadrul a 16 scoli salajene, la concursul citeste tot [...]

Vechi cantece populare din zona Napradea

Vechi cantece populare din zona Napradea


Ianuarie 2009


Autor: Ioan DAMSA



Basaioc cu tri crengute Basaioc cu tri crengute Are badea tri mandrute Una-n deal si una-n vale, Una-n ulita ce mare. Ce` din deal s-o maritat Ce`din vale m-o lasat Ce` din ulita ce mare Sti-ua dracu` ce bai are. ( cules de la Pinte Clara, Napradea , 75 ani) Catanie, catanie Tane-ma mandra pa brata Pana maine dimineata Cand ii mani la ora zace Hai mandra si ma petrece Hai mandra si ma petreci Pasta Somes sa ma treci C-a vini si maicuta Sa ma petreaca si ea C-or vini surorile Sa-mi aduca florile Florile de iasomie Ca ma duc in catanie. ( cules de la Pop Lucretia , Napradea, 76 de ani) Tu muiere si-a me` draga Tu muiere si-a me` draga Coapta-i canepa-n ograda Coapta-i canepa-n citeste tot [...]

Colinde vechi, repuse in circulatie in urma serbarilor scolare

Colinde vechi, repuse in circulatie in urma serbarilor scolare


Decembrie 2008


Autor: Ioan DAMSA



In ultimii ani, am insistat in activitatile noastre scolare si extrascolare cu elevii de la Scoala Gimnaziala Traian Cretu din Napradea la valorificarea colindelor vechi. Le-am cerut copiilor sa-i intrebe pe parintii si bunicii lor, pe neamurile si vecinii mai in varsta ce colinde spuneau ei in seara de Craciun care nu se mai colinda in zilele noastre? Le-am solicitat, de asemenea, sa scrie textul colindelor respective si sa le invete melodia. Noi insine, eu si sotia mea, invatatoarea Clara Damsa, am cules de la parintii si oamenii in varsta colinde nestiute de noi, si le-am transmis elevilor nostri. Intalnirile noastre de verificare a acestei cerinte s-au transformat in placute lectii de etnografie, etica si estetica. Am invatat impreuna, unii de la altii, multe din colindele citeste tot [...]

Teatrul folcloric si sarbatorile de iarna in Transilvania

Teatrul folcloric si sarbatorile de iarna in Transilvania


Decembrie 2008


Autor: Mihaela CHEREGI



In literatura folcloristica si etnologica traditionala, sub titulatura de teatru popular se invoca si se analizeaza de regula un intreg complex de practici cu aspect teatral, insa cu functii cu totul diferite, sociale si pragmatice, ritualice si religioase, in care dramaticul, desi se evidentiaza, este unul secundar. Vorbind de teatru folcloric, vorbim mai degraba despre o forma socioculturala caracteristica identitatii culturale traditionale de tip rural, totodata valabila la timpul trecut. Teatrul folcloric cuprinde totalitatea manifestarilor cu caracter dramatic care se supun imperativelor folclorului, determinatiilor conferite de principiile sincretismului, functionalitatii, circulatiei comunitare si oralitatii. Fata de concepte precum livresc, profesionalism, performant citeste tot [...]

Lelea Vilma Ghituli

Lelea Vilma Ghituli


Noiembrie 2008


Autor: Ioan DAMSA



Ca orice dascal nascut la tara si mai ales profesand la tara zeci de ani, am fost fascinat de frumusetea si bogatia culturii traditionale, indeosebi a folclorului nostru, stare pe care am dorit sa o transmit si elevilor mei. Si nu am ramas doar la stadiul de contemplatie, ci am incercat, sub diferite forme, sa valorific si sa promovez patrimoniul imaterial din comuna Napradea, satul natal al sotiei mele, si ea dascalita, care, in cei 36 de ani de cand m-am stabilit si traiesc aici, pot spune ca a devenit si satul meu. Vazand ritmul in care se pierd datinile si obiceiurile, conservate doar in adaptari scenice, mi-am reprosat nu de putine ori ca nu am facut cat trebuia, in calitate de dascal si iubitor de cultura, pentru salvarea acestor valori in starea lor cat mai aproape de au citeste tot [...]

DIN  FOLCLORUL  COPIILOR (continuare)

DIN FOLCLORUL COPIILOR (continuare)


Iulie 2008


Autor: Maria si Grigorie CROITORU



In cadrul folclorului copiilor un loc important il ocupă jocul. Acesta este insoţit sau nu de formule-cantec şi se supune sau nu unor reguli stricte. Urmărind atent jocurile practicate de copii, desprindem următoarele concluzii: a) sunt de o mare varietate: jocuri practicate individual, jocuri in doi, in grupuri de copii, mai mici sau mai mari, jocuri de echipă, jocuri cu competitori de ambele genuri ori alcătuite din copii de acelaşi gen, jocuri cu palmele, cu picioarele, de imitaţie, cu diferite obiecte etc.; b) respectă reguli stricte sau modificate ad-hoc; c) sunt insoţite sau nu de cantece ori doar de versuri recitate cu scop precis; d) din ele se desprinde mar citeste tot [...]

Din folclorul copiilor

Din folclorul copiilor


Iunie 2008


Autor: Maria şi Grigorie CROITORU



Creaţia artistică a copiilor este o ramură a folclorului bine reprezentată in cadrul acestuia. De valoarea educativă, artistică, ştiinţifică a folclorului copiilor nu se indoieşte nimeni. Folclorişti de renume din trecut şi de astăzi i-au evidenţiat elementele specifice fundamentale şi ne-au lăsat un mare număr din producţiile artistice ale copiilor, care permit să urmărim, in timp, persistenţa repertoriului, transformările acestuia, precum şi modalităţile de manifestare specifice copiilor. (1) Problema este: astăzi, cand copilul este pus in faţa calculatorului de la o varstă foarte fragedă, cand navigarea pe Internet citeste tot [...]

Raportul oral vs. scris in folclorul copiilor (2)

Raportul oral vs. scris in folclorul copiilor (2)


Decembrie 2007


Autor: Teodor SĂRĂCUŢ-COMĂNESCU



(continuare din nr. 34) Acelaşi parcurs l-au avut şi ghicitorile, a căror funcţie rituală originară este de netăgăduit, ele fiind utilizate, in vechime, ca probe in riturile de iniţiere, de agregare sau de identificare, cum se poate argumenta cu celebra ghicitoare a Sfinxului. Cu timpul această funcţie s-a pierdut, fiind inlocuită cu una de divertisment, de amuzament, de joc al inteligenţei, un joc care ţine seama de asimilarea şi semantismul lexicului cultural al grupului, de cunoaşterea experienţei comune acceptate. Căci, pentru un out-sider, oricat de inteligent, de perspicace, dezlegarea chiar şi a celor mai simple cimilituri ar fi aproape cu neputinţă fără citeste tot [...]

 Raportul oral vs. scris in folclorul copiilor (I)

Raportul oral vs. scris in folclorul copiilor (I)


Noiembrie 2007


Autor: Teodor SARACUT-COMANESCU



1. De la existenta la cultura Notiunea de cultura a fost si este extrem de vehiculata pe intregul mapamond, iar definitiile care i s-au dat, desi nu putine, sunt dintre cele mai diferite, neincapatoare si greu de cuprins, se pare, atat in dictionare, cat si in enciclopedii. Antropologia a inregistrat de-a lungul timpului mai mult de 200 de definitii, unele canonice, altele mai novatoare, integrand si aspecte ale emotionalului uman, iar numarul lor este inca in crestere. Pentru o buna intelegere a conceptului de cultura nu putem sa facem abstractie de definitia data de antropologul englez Edward B. Tylor (1871), avand, dupa opiniile cecetatorilor, meritul de a fi conturat prima definitie a culturii: Cultura (sau civilizatia) este un ansamblu complex care include cunost citeste tot [...]

Horea lui Valean

Horea lui Valean


Octombrie 2007


Autor: Augustin MOCANU



- insemnari pe marginea unei variante deosebite - Creatia epica Horea lui Valean este o balada familiala. Al.I. Amzulescu o incadreaza, dupa tema, in capitolul VII. INDRAGOSTITII -94(241) Valean - din lucrarea Balada familiala ,1983, si o insoteste de urmatorul rezumat tematic: Neascultand de sfatul mamei, Valean (Velinas, Olinas, Ghitisor etc) porneste, ca si altadata, in voia aventurilor lui de dragoste. Mandrele ii tin calea in ulita, il imbie sa intre in casa, unde-i ofera, cu prefacuta dragoste, mancare sau bautura, si il otravesc. I dus la groapa in vaietele jalnice ale mamei care-1 dojeneste pentru neascultare."(p.52). Din izvoare scrise am aflat ca de pe teritoriul de azi al loma-niei s-au cules 244 de variante ale acestui subiect, care inregistreaza, astfel, una di citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Nicolae Steiu, Stefan Bara, Fildurile  frumusete, istorie si arta populara

Nicolae Steiu, Stefan Bara, Fildurile frumusete, istorie si arta populara


Septembrie 2007


Autor: Ileana PETREAN-PAUSAN



() Condusa de profesorii Ion Seuleanu si Ilona Szenik echipa interdisciplinara, alcatuita din studenti de la Litere si Conservator, a ramas in toamna lui 1968 peste trei saptamani in satele din jurul Romanasilor, de unde s-a intors cu o bogata si valoroasa recolta folclorica. Datorez, asadar, profesorilor mei de la Cluj cele dintai notiuni etnologice despre Salaj, dar si intalnirea cu fabuloasa sa lume traditionala. Nici prin gand nu-mi trecea, in acea superba toamna, ca n-am sa revad Salajul vreme de peste trei decenii. Ocazia s-a ivit in vara anului 2003 cand unul dintre studentii sectiei de sociologie-etnologie Stefan Bara isi redacta lucrarea de diploma Mestesug si arta traditionala in Valea Fildului Salaj. () Am descoperit pe Valea Fildului o lume traditionala surpr citeste tot [...]

FAMILIA CROITORU DIN  ALUNIS NE DARUIESTE O NOUA CARTE ETNOGRAFICA

FAMILIA CROITORU DIN ALUNIS NE DARUIESTE O NOUA CARTE ETNOGRAFICA


August 2007


Autor: Ileana PETREAN-PAUSAN



Obiceiul de a chiui si chiuiturile din satul Alunis, judetul Salaj este a cincea carte a sotilor Grigorie si Maria Croitoru din Alunis. Va reamintim celelalte titluri: Pe unde umbla dorul folclor literar din satul Alunis (Editura Caiete Silvane, Zalau, 2004); Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri in satul Alunis (Editura Caiete Silvane, Zalau, 2005); Preotesti un sat pe cale de disparitie. Monografie sentimentala (Editura Caiete Silvane, Zalau, 2006) (n.n. Preotesti este satul natal al prof. Grigorie Croitoru pe care l-a tradat de mai multe decenii, devenind salajean); Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui (Editura Caiete Silvane, Zalau, 2007). Asadar, revenind la recenta carte care imbogateste literatura etnografica romaneasca prin informati citeste tot [...]

Note de lectură (2)

Note de lectură (2)


Iulie 2007


Autor: Augustin MOCANU



Petrea Bradului Chinuit de faptul că drăguţa lui cea frumoasă, cu chip de icoană, in timpul cat el a fost plecat la cătănie, s-a măritat cu altul chiar in vecini, de o vede şi o aude mereu, feciorul ajunge seara acasă foarte supărat. Mamă-sa, care inţelege intamplarea in felul ei, ii dă curaj şi-l indeamnă să iasă in lume, că sunt fete destule şi-şi poate alege una de frunte: Taci, dragă, nu lăcrăma!/ Satu-i mare, fete-s multe. / Alege-ţi una de frunte! (Text n. 68, Bulgari, SJ, 1970). Dar tanărul simte şi gandeşte altfel, căci pentru el există o singură fată: Maică, măiculiţa mea!/ Ceru-i mandru # citeste tot [...]

Reprezentativitatea figurilor de stil in folclorul copiilor

Reprezentativitatea figurilor de stil in folclorul copiilor


Iulie 2007


Autor: Teodor SĂRĂCUŢ-COMĂNESCU



Producţiile literare ale copiilor starnesc discuţii in randul receptorilor, fie ei cercetători avizaţi, folclorişti sau simpli beneficiari ai actului de lectură. S-a simţit in permanenţă nevoia de innoire a actului creator, fuga de locurile comune, ce a atras după sine şi revirimente, mutaţii in uzul aparatului de cercetare. Apariţia unor ştiinţe de graniţă precum sociolingvistica, psiholingvistica, neoretorica, pragmatica, sociopoetica, textualismul etc. a dus la circumscrierea unor viziuni ample in receptarea folclorului specific copiilor cu intoarceri la rădăcinile actului creator, la toposul creaţiei originare. Aceste aspecte s-au făcut simţite, analizate şi va citeste tot [...]

  Obiceiuri de  muncă la sălăjeni.   Craiul Sămănătorilor

Obiceiuri de muncă la sălăjeni. Craiul Sămănătorilor


Mai 2007


Autor: Gheorghe BOT



Ordonanţa Nr. 19 din 31 ianuarie 2007 care reglementează regimul juridic al protejării patrimoniului cultural imaterial specifică la Art. 2, lit. c), că din patrimoniul cultural imaterial fac parte şi purtătorii elementelor de cultură tradiţională, acel tezaur viu ce trebuie valorificat, exploatat, aş spune, in sensul benefic al cuvantului, pană nu e prea tarziu. O asemenea ocazie ne-a bucurat lunile trecute, cand la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj ne-a vizitat domnul Gheorghe Bot, invăţător pensionar, fost director al Şcolii din Tihău, judeţul Sălaj. Domnia sa ne-a adus un dosar o monografie in manuscris a satului Ti citeste tot [...]

 Procedee stilistice recursive in folclorul copiilor

Procedee stilistice recursive in folclorul copiilor


Martie 2007


Autor: Teodor SARACUT-COMANESCU



1. Recursivitatea Primele incercari poetice ale copiilor pot fi intrezarite la nivelul limbajului ludibund inform. Imitarea ca principiu al invatarii la varstelor mici pune in evidenta tocmai acea spontaneitate si verosimilitate a transferului de imaginativ de care dispune copilul pentru a-si infrumuseta ambientul. Si cum copilul este predispus la a transforma realitatea inconjuratoare dupa bunul lui plac, nefiind supus unor canoane specifice adultilor, tot ceea ce face reprezinta un mod particular de a re-crea lumea. Pornind de la acele simple si repetate de ce-uri, de care amintea B. P. Hasdeu, copilul isi raspunde siesi si grupului sau de joaca prin fel si fel de formule care nu tin totdeauna de logica sau gramaticalitate, ci mai degraba de o compensare verbala atipica, e citeste tot [...]