Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Ethnos


„Referențialul” etnografic și abordarea sa antropologică*

„Referențialul” etnografic și abordarea sa antropologică*


Ianuarie 2017


Autor: Ioana-Ruxandra Fruntelată



Seria pe care o avem în față, Satele sălăjene și poveștile lor, apărută cu sprijinul companiei TenarisSilcotub și editată de Daniel Săuca și Emil Ţîrcomnicu, prelungește și completează firesc preocupările anterioare ale autoarei. Cele patru cărți – vol. I, Ritmurile cotidianului: dimensiuni feminine/masculine ale satului sălăjean tradiţional (340 pp.), vol. II, Ritual, ceremonial, sărbătoresc: bucurie şi tristeţe în satul sălăjean tradiţional (240 pp.), vol. III, Cămaşa ciumei: mentalitate şi praxis magico-ritual în satele sălăjene (342 pp.) și vol. IV, Înfrângerea bolii: sănătatea refăcută: orizontul magico-ritual al satului sălăjean (214 pp.) – sunt interesante din mai multe puncte de vedere, pe care le vom enunța în conti citeste tot [...]

O categorie de colinde deosebite – Cântece de colindat –

O categorie de colinde deosebite – Cântece de colindat –


Decembrie 2016


Autor: Augustin Mocanu



Colindele, la fel ca basmele şi descântecele, sunt creaţii orale care aduc în faţa noastră  imaginea unei lumi străvechi ale cărei rădăcini se află în preistorie. De acolo au ajuns la noi credinţe, ritualuri, obiceiuri, naraţiuni, personaje mitice precreştine, mentalităţi, atitudini şi trăiri omeneşti, viziuni ale acelor oameni despre Univers, Timp şi Spaţiu, despre Om, văzut în raport cu lumea reală şi cu cea ideală, cu existenţa cea de Aici şi cea de Dincolo. Lumea înfăţişată în poezia colindelor este un produs al imaginaţiei şi dezvăluie credinţa participanţilor la desfăşurarea datinii de a-şi vedea împlinite dorinţele spre care aspiră în perioada sărbătorilor de iarnă, 25 decembrie - 6 ianuarie, când întreaga exist citeste tot [...]

Amu, io ţ-oi spune,  dacă vrei…

Amu, io ţ-oi spune, dacă vrei…


August 2016


Autor: Camelia Burghele



Povestea Graţianei Pop şi poveştile satului Ciumărna din Sălaj Când, în urmă cu câţiva ani, mă documentam în teren pentru studiul meu referitor la tradiţiile nupţiale din satele sălăjene tradiţionale, am ajuns şi prin Ciumărna, unde, cunoscând talentul de povestitoare al Graţianei Pop, care-mi şi devenise un fel de prietenă mai mare („mi-eşti dragă de parcă ai fi fata mea, ca Violeta”), m-am oprit să vorbim despre nunta ciumărnanilor. Graţiana Pop m-a primit cu naturaleţe şi simplitate: Amu io ţ-oi spune, dacă vrei, cum să strâgă la Ciumărna la nuntă, că mi-am scris io cum s-o strâgat la Jenica Bărburaş la nuntă, în 1981, în ianuarie. Apoi, mi-a permis să folosesc caietele de însemnări ale domniei sale, rod al partici citeste tot [...]

Câteva considerații privind Hora satului sau „danțul” în zona Codrului

Câteva considerații privind Hora satului sau „danțul” în zona Codrului


August 2016


Autor: Mirel Olăhuț



Dansul popular era odinioară un puternic liant al comunității rurale, „transformând” adunarea satului într-o singură ființă „a cărei inimă e în stare să pulseze simultan pe ritmul jocului”. La dans participau întâi tinerii, cei care se prindeau în joc, apoi bărbații și nevestele tinere („însurătorii”) ce jucau alături de tineret1. Pe lângă aceștia, la horă veneau ca spectatori, ce urmăreau cu atenție fiecare mișcare a dansatorilor, femeile și bărbații din sat, care participau cu întreaga lor ființă la acest spectacol. Evident, fiecare familie își urmărea fiul sau fiica prinsă în horă, dar nu-i scăpau nici celelalte aspecte, cum ar fi măiestria unor dansatori sau stângăcia altora, ce trezeau râsul mulțimii.  Toate citeste tot [...]

Iordan Datcu - Monografie despre Petru Ursache*

Iordan Datcu - Monografie despre Petru Ursache*


Iunie 2016


Autor: Augustin Mocanu



După cum ne comunică titlul, aici va fi vorba despre doi cercetători de primă mână ai culturii populare româneşti, în speţă, ai literaturii noastre populare. „...autor a peste 30 de cărţi, editor pentru zeci de volume, Iordan Datcu este unul dintre «cei mai însemnaţi cercetători contemporani ai literaturii populare româneşti, cel mai harnic şi mai priceput editor şi redactor de carte de folclor pe care l-a produs cultura noastră” [Iordan Datcu – 80, în Litere. Revistă lunară de cultură a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, Anul XIV, Nr. 6(159) – iunie 2013, p. 2]. Cartea domnului Iordan Datcu, pe care mă străduiesc să o prezint, o monografie sui generis, realizată în excelente condiţii tehnice, m-a uimit la întâia ved citeste tot [...]

Feţele tradiţiilor noastre

Feţele tradiţiilor noastre


Ianuarie 2016


Autor: Menuţ Maximinian



Farmecul discret al etnologiei Şerban Anghelescu (Editura Tracus Arte, 2013)   Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Şerban Angelescu a fost, timp de aproape 20 de ani, cercetător ştiinţific la Institutul de Etnografie şi Folclor, iar după Revoluţie cercetător la Muzeul Ţăranului Român. Teza sa de doctorat „Agon. Tensiunea fundamentală a riturilor de trecere” este o introducere în antropologia generală a schimbării dramatice. Coautor al mai multor cărţi, dar şi al unor publicaţii de renume, precum „Dilema veche” sau „Observator cultural”, Şerban Anghelescu este profesor şi la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti. Despre scrierile sale, Otilia citeste tot [...]

Cenuşotcă

Cenuşotcă


Ianuarie 2016


Autor: Maria și Grigorie Croitoru



Specia folclorică: basm fantastic. Basmul are asemănări cu foarte cunoscutul basm Prâslea cel voinic și merele de aur al lui Petre Ispirescu, dar se și deosebește de acesta, deosebire ușor de observat de orice cititor. O fost odată ca niciodată, că de n-o vut fi, nu s-ar povesti. O fost on împărat și-o avut tri feciori. Unu, cel mic, ședea mereu în cenușă și-i spuneau Cenușotcă. Da el nu să sinchisa, nu-i băga în samă, parcă nici nu-i auza. Împăratu avè în grădina împărătească on păr și n-o mâncat niciodată pere din el. Îl vedea în fiecare an cum înverzăște, cum înfrunzăște, cum înflorește, vidè cum leagă rod, cum cresc perele, dar când să cocè nu apuca să le vadă și la masa lui. Vinè cineva și le fura p citeste tot [...]

O colecție de folclor la nouă decenii

O colecție de folclor la nouă decenii


Decembrie 2015


Autor: Pamfil Bilţiu



Au trecut nouăzeci de ani de la apariţia colecţiei de folclor „Graiul şi folclorul Maramureşului”, realizată de Tache Papahagi, dar după atâta vreme nu s-a atenuat interesul ei în rândul specialiştilor sau al celor ce se ocupă cu cercetarea folclorului şi graiului acestei zone. Trebuie să subliniem că noile condiţii istorice create de Unirea de la 1918, în noul climat cultural-ştiinţific, preocupările consacrate folclorului maramureşean se impun prin amploare, dar şi printr-o nouă orientare, bazate pe aşezarea lor pe un funda citeste tot [...]

Flăcăul şi fata – iubiţi şi peţitori

Flăcăul şi fata – iubiţi şi peţitori


Decembrie 2015


Autor: Augustin Mocanu



Categoria colindelor Flăcăul şi fata - iubiţi şi peţitori (120-147) cuprinde piese care erau cântate cu adresă directă la fetele şi feciorii aflaţi în preajma căsătoriei. Atmosfera creată de poezia acestor colinde este una apropiată celei de basm, căci lumea visată şi dorită este adusă în cea reală. Ca toţi mirii şi miresele din poezia nunţii, fata şi feciorul din colinde sunt personaje minunate, având însuşiri deosebite. Flăcăul, voinicul, este neapărat fecior de împărat sau de crai ori cel puţin un domnuţ, băiat d citeste tot [...]

O imensă provocare:  a fi etnograf în România secolului XXI*

O imensă provocare: a fi etnograf în România secolului XXI*


Noiembrie 2015


Autor: Camelia Burghele



Multă vreme, viziunea paseistă şi, deseori, statică ori, cel puţin, unilaterală, asupra satului tradiţional românesc, a dominat perspectiva de abordare a ruralului şi a generat o serie de stereotipii (ce au supradimensionat latura idilică uneori sau liniară, alteori, a comunităţii rurale). Evoluţia referenţialului – satul, mai vechi sau mai nou – a obligat, pe cale de consecinţă, evoluţia metodologiei aplicate de ştiinţele sociale şi chiar a generat regândirea acesteia, într-un efort epistemic vizibil astăzi în plan european. Mai mult, recenta (pe scara istoriei) integrare în marea structură europeană a generat schimbări fără precedent în cotidianul rural, modificându-i identitatea şi recl citeste tot [...]

Un exerciţiu de antropologie culturală*

Un exerciţiu de antropologie culturală*


August 2015


Autor: Camelia Burghele



„Lumea în care etnologia şi-a făurit concep­tele şi s-a format ca ştiinţă nu mai există”, atrăgea atenţia, cu un deceniu în urmă, reputata cerce­tătoare Martine Segalen (Le nouvel esprit de famil­ie, Paris, 2002), gândindu-se că, multă vreme, practica antropologică a fost asociată studiului comunităţilor mici, mai ales triburi și sate, care, însă, acum, sunt masiv schimbate sub presiunea urbanizării, industrializării, modernizării şi globalizării. Dar, desigur, etnologia sau antropolo­gia culturală nu sunt discipline moarte ci, din contră, mai vii ca niciodată. În modernitate, an­tropologia nu mai este ştiinţa locurilor exotice, „îndepărtate”, ci o ştiinţă a „ citeste tot [...]

Amintiri din viaţa noastră de cercetători

Amintiri din viaţa noastră de cercetători


Iunie 2015


Autor: Pamfil Bilţiu



A fi cercetător de teren înseamnă a parcurge spaţii şi a trăi evenimente, întâmplări, alături de oameni simpli, alături de oameni frumoşi, care te fac să te întorci şi să rememorezi file ale acestei vieţi.  Eram în Ţara Lăpuşului. Un performer cu suflet bun, văzându-mă cu aparate grele după mine, mi-a împrumutat un cal mare şi frumos. Mi-a spus că mă duce el oriunde, iar până îmi fac treaba să-l leg de gard şi să-i pun traista cu merinde ce-o avea legată la gât. N-am apucat să merg decât vreo câteva sute de metri, că la un hop, când a călcat într-un şanţ, am alunecat de pe cal, jos. Nu m-am lovit, dar să mai încalec nici vorbă să mai pot. Am citeste tot [...]

Fiecare cu steaua lui sau cum ni-i rânduit. Frânturi de copilărie

Fiecare cu steaua lui sau cum ni-i rânduit. Frânturi de copilărie


Martie 2015


Autor: Mihaela Rotaru



Sondând în profunzime imensul material pe care îl oferă terenul, am supus analizei întregul ansamblu de gesturi legate de naștere, de acest moment de început, încărcat de semnificaţii simbolice; aici se înscrie inclusiv pregătirea primei îmbăieri, în care se puneau diferite obiecte, cu atribute magice, cu capacitatea de a transmite copilului virtuţile, calităţile lor primordiale.  În spațiul sălăjean, acest transfer se explică în virtutea unui principiu de bază al magiei, în perimetrul căreia se înscrie şi necesitatea ca apa să fie neîncepută, curată; ea se va arunca într-un loc curat, într-un râu, iar, dacă nu se află în apropiere vreo citeste tot [...]

Casa sărbătorilor pastorale din Transilvania

Casa sărbătorilor pastorale din Transilvania


Ianuarie 2015


Autor: Traian Vedinaș



SCENARIU EXPOZIŢIONAL Locaţia: ZALĂU. CENTRUL DE CULTURĂ ŞI ARTĂ   ARGUMENT PENTRU TITLU ŞI LOCAŢIE După cum se va vedea trei localităţi din Sălaj: Agrij, Pria şi Voivodeni deţin în memoria culturală trei tipuri de rituri pastorale, fiecare cu unicitatea lui. Aceste trei unicităţi sunt argumentul etnologic şi antropologic ca Zalăul să găzduiască expoziţia permanentă: CASA SĂRBĂTORILOR PASTORALE DIN TRANSILVANIA.     1. REFUNDAMENTAREA PROIECTULUI Casa Măsurişului a fost proiectată pentru Pria, comuna Cizer. Datorită accesului greu, mai ales pentru vizitatorii elevi am renunţat la această locaţie în favoarea organizării expoziţiei CASA SĂRBĂTORILOR PAS citeste tot [...]

Despărţirea de stareţul coregrafilor din România

Despărţirea de stareţul coregrafilor din România


Ianuarie 2015


Autor: Pamfil Bilţiu



In memoriam Valeriu Buciu A trecut din „lumea cu dor” în „cea fără de dor” o personalitate emblematică pentru Maramureş, un om de cultură cu valoare de unicat, pentru care folclorul a reprezentat împărăţia lui fermecată, altarul sacru la care s-a închinat toată viaţa. Ne-a întristat şi îndurerat mult şi ne împăcăm greu cu gândul că Valeriu Buciu, coregraful nepereche al Maramureşului şi al ţării, nu mai este printre noi. Valeriu Buciu se trăgea din Basarabia, fiind născut în comuna Noul Caragaci, Cetatea Albă, actualmente în Ucraina. A urmat şcoala în satul natal, la Turda, judeţul Tulcea, în Arad, Bucureşti şi Crasna, judeţul Sălaj, din cauza citeste tot [...]

Augustin Mocanu, etnolog şi scriitor

Augustin Mocanu, etnolog şi scriitor


Ianuarie 2015


Autor: Ion Taloş



Augustin Mocanu a înzestrat cultura noastră cu indispensabile studii şi colecţii de folclor, dar şi cu valoroase opere literare. Născut la Boju, în judeţul Cluj (1932), a absolvit Şcoala Pedagogică de Băieţi şi Facultatea de Filologie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj, a lucrat ca profesor de limba şi literatura română la Cehu Silvaniei, timp de patru decenii, şi s-a retras, după pensionare, împreună cu soţia, în Bărăgan, pentru a se afla alături de familia fiicei lor, la Slobozia. Ca etnolog şi-a legat numele de trei zone: Câmpia Ardealului, Codru/Sălaj, şi Câmpia Soarelui (vezi Memoria ethnologica 12, 2012, nr. 44-45, pp. 266-268). Opera lui literară urmează aceeaşi traiectorie şi se co citeste tot [...]

Perspective religioase și magico-rituale: Crăciunul  în satele sălăjene

Perspective religioase și magico-rituale: Crăciunul în satele sălăjene


Decembrie 2014


Autor: Camelia Burghele, Olimpia Mureșan



Pentru ţăranul român, sărbătorile erau atât de importante încât se credea că întreg calendarul era ordonat în funcţie de sărbători. Sărbătoarea configura un timp sacru, o zi dedicată lui Dumnezeu, care, prin sacralitate şi credinţă se deosebeşte de celelalte zile dedicate omului şi muncii. Judecată astfel, sărbătoarea întrerupe şirul zilelor de muncă, adică timpul profan, şi dă un caracter ritmic curgerii timpului. Altfel spus, sărbătoarea, în concepţia tradiţiei populare, fixează, deosebeşte şi leagă părţi ale timpului, pentru a-i da acestuia un ritm ordonat, o curgere firească1. Sărbătorile erau marcate cu ambele lor componente: religioasă şi magico-ritualică şi configurau un mom citeste tot [...]

Două noi cărţi de Iordan Datcu

Două noi cărţi de Iordan Datcu


Noiembrie 2014


Autor: Augustin Mocanu



Personalitate prolifică de cercetător deosebit în câmpul vast al culturii populare orale, impresionând printr-o prezenţă promptă şi continuă vreme de cinci decenii, prin seriozitate şi prin calitatea şi ţinuta ştiinţifică a lucrărilor sale, recunoscut şi apreciat, premiat cu: Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române (1987); Premiul „Ethnos” pe anul 1994 pentru întreaga activitate; Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A, Literatură, conferit de Preşedinţia României (2009) şi cu multe altele, Iordan Datcu şi în anul acesta ne-a dăruit două cărţi interesante: I. JURNAL 1981-1989, RCR Editorial, Bucureşti, 2014, 310 pagini; II. ETNOLOGI BASARABENI, NORD-BUCOVIN citeste tot [...]

Istorie și tradiție în spațiul universitar sălăjean

Istorie și tradiție în spațiul universitar sălăjean


Noiembrie 2014


Autor: Colectivul de cadre didactice ale UVVG Arad – Filiala Zalău



-„Tradițiile populare locale – punți între generații” -    În data de 23 octombrie 2014, studenți ai Universității de Vest „Vasile Goldiș” – Filiala Zalău, elevi ai Școlii Postliceale Sanitare „Vasile Goldiș” Zalău, alături de cadrele lor didactice au realizat prima activitate din cadrul proiectului „Istorie și tradiție în spațiul universitar sălăjean” și anume „Tradițiile populare locale – punți între generații”. O experiență de suflet, care ne-a făcut pentru câteva clipe să ne întoarcem în timp, într-o perioadă atât de simplă și de frumoasă din istoria poporului român. Este vorba de vi citeste tot [...]

Târgul olarilor la Zalău

Târgul olarilor la Zalău


Octombrie 2014


Autor: Olimpia Mureșan



În perioada 19-21 septembrie 2014, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, împreună cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, în parteneriat cu Asociația Culturală Katakomba a organizat „Târgul Olarilor la Zalău” (prima ediție). Inițiativa se alătură unor programe culturale de prestigiu din țară și din străinătate care au scopul promovării tradițiilor locale de olărit și a producției contemporane.  Zalăul, pe vremuri un foarte renumit centru de olari, a produs o ceramică decorativă mult apreciată de piața de atunci. Ornamentica acesteia, foarte bine identificată și distinsă de tipologia celorlalte centre din țară, a fost cea care a creat o marcă inconfundabilă din ceramica de Zal citeste tot [...]

O mare carte întraurită Ion Taloş: Omul şi Leul

O mare carte întraurită Ion Taloş: Omul şi Leul


August 2014


Autor: Augustin Mocanu



Studiu de antropologie culturală Editura Academiei Române, Bucureşti, 2013, 644 pag.   Se pare că de data aceasta, inversând obişnuinţele, mă simt în drept să afirm de la început că oricine posedă o privire cuprinzătoare asupra studiilor de antropologie românească din ultimele trei-patru decenii poate accepta aprecierea noastră conform căreia, prin rezultatele concrete ale cercetărilor sale, Ion Taloş a ocupat şi deţine în continuare un loc de frunte între cercetătorii acestui domeniu. Nu demult, regretatul etnolog clujean, Ion Şeuleanu scria că Ion Taloş este... „etnologul de primă linie din ştiinţa românească a momentului”. (1) Un strălucit etnol citeste tot [...]

Târgul din Zalău

Târgul din Zalău


Iulie 2014


Autor: Olimpia Mureșan



The Zalau market or fair opened on every Saturday in the center of the town and it was organized for the sale of productstext, on a fix stall, which becoming overcrowded at a certain point because of the continuous growth of the guild members, it was rebuilt in 1782 and extended in 1804, to offer more space for sale to younger or older tradesmen in Zalau; it is known from archival documents, that the place of each potter in the internal organization of the fair was very well stipulated and it was paid.  At the fair, the salesmen established their place among the branches and guilds, forming large rows of tents, in order to get the „better spot”, larger guilds enjoyed priority and foreigners chose their spots according to the order of arrival to the fair. citeste tot [...]

Olăritul la Zalău

Olăritul la Zalău


Iulie 2014


Autor: Camelia Burghele, Olimpia Mureșan



Organizare eficientă, execuție de calitate și produse vandabile - secretele unei bresle de succes   The best pieces of pottery of Zalau were very appreciated by Romanians as well as Hungarians. Thereby, certain pieces- maintained especially for their value of document-have imprinted on them the manufacturing year or the stamp of the guild. Concerning the decorative ceramics, its production got to a special growth in the second half of the XIXth century, when the richly ornamented plates, as well as the jugs, used for the decoration of the traditional peasant interiors stood testimony for the social status of the families who were able to afford them.  *** Primele documente care atestă prefigurarea unui meșteșug individual al olă citeste tot [...]

Nunta sălăjeană: un scenariu a cărui logică arhaică s-a păstrat*

Nunta sălăjeană: un scenariu a cărui logică arhaică s-a păstrat*


Iunie 2014


Autor: Camelia Burghele



Pentru noi, etnografii / etnologii sălăjeni, cartea semnată de Ioan Augustin Goia, apărută în 1982 la Editura Sport-Turism, intitulată (oarecum standard pentru o serie editorială din tipăriturile culturale ale epocii) Zona Etnografică Meseş, este instrumentul principal de lucru în descrierea – sincronică ori diacronică - a referenţialului specific: arealul acoperit de satele Sălajului. Trecerea a trei decenii de la apariţia volumului nu i-a diminuat deloc importanţa, dar a certificat încă o dată impactul abordărilor monografice pe arealuri mai restrânse sau mai largi, după relevanţa informaţiilor de teren; totodată, am mai putut observa încă o dată – dacă mai era necesar... – că Sălajul are, în c citeste tot [...]

Sfârșitul nu e după ce... sfârșim

Sfârșitul nu e după ce... sfârșim


Mai 2014


Autor: Mihaela Rotaru



Dintre toate subiectele abordate de noi pe teren, credem că cel mai disconfortant a fost cel legat de moarte, cu tot ce înseamnă proximitatea morții, perioada de dinainte, momentul morții, perioada de după – intens marcată de credințe, cutume, manifestări diverse și surprinzătoare, mai ales pentru cei aflați la mare distanță de mai vechile tipare de gândire. În ceea ce privește destinul sufletului după „reîntoarcerea în lut a trupului”, răspunsurile au fost uluitoare. Deși diferă de la sat la sat, convingerile sunt, în mare, cam aceleași, bazate pe credința creștină, conform căreia sfârșitul nu înseamnă sfârșit.  În mediile folclorice prevalează credinţa că a citeste tot [...]

Modelarea destinului post-mortem

Modelarea destinului post-mortem


Aprilie 2014


Autor: Mihaela Rotaru



Cercetările de teren ne-au prilejuit contacte și dezvăluiri dincolo de putința cuvintelor de a le exprima, cu atât mai mult cu cât aspectul supus cercetării este unul delicat, problematic: destinul post-mortem al ființei umane, care depinde numai de noi, de fiecare individ în parte, în funcție de faptele pe care le săvârșim. Trăirea, viețuirea noastră în acest scurt răgaz pământesc decide, în fond, soarta sufletului. După cum ni s-a subliniat în nenumărate rânduri, conștientizarea timpurie a acestui fapt face ca individul să fie extrem de atent la tot ceea ce ține de ființa lui, de gând, de cuvânt și, mai ales, de faptă, întrucât, trăirea în virtute, sau, după caz, citeste tot [...]

Raptul miresei –  filă de viață

Raptul miresei – filă de viață


Februarie 2014


Autor: Mihaela Rotaru



Una din secvențele demne de menționat din ceremonialul (pre)nupțial, atât de complex și de fascinant (deconcertant pe alocuri) este aceea a fugii fetei cu băiatul ales, nesocotind povețele și voia părinților. Da, filă de basm, în aparență, dar atât de vie, în esență, atât de reală și de... actuală. Materialul de teren abundă în informații și date care ar trebui consemnate în cărți, câte cărți?! Vom selecta doar câteva idei esențiale, menite să concentreze în puține cuvinte multul ideatic a ceea ce înseamnă fascinația nunții și a spectacolului nupțial. Aici se înscrie și spectacolul perioadei prenupțiale..., cu tot ce presupune pregătiri, pețit, pregătirea zestrei ș.a. citeste tot [...]

Proiecţia  colindatului în colinde

Proiecţia colindatului în colinde


Decembrie 2013


Autor: Augustin Mocanu



Există o însemnată categorie de colinde pe care unii cercetători le-au numit protocolare şi cărora alţii le-au zis colinde despre colindat. Ele înfăţişează în imagini adecvate vastul tablou al desfăşurării datinei colindatului, care, după tradiţie, are loc pe scena cea mare a satului în ziua de Ajun şi în noaptea de dinaintea zilei de Crăciun. O atmosferă de sărbătoare deosebită cuprinde toată existenţa, căci Crăciunul e Sărbătoarea cè aleasă de care se bucură toţi. De aceea: Nu-l alegem pe cel gazdă/ Dintre cei fără de-o brazdă,/ Nici pe cel mic de cel mare,/ Azi la tăţi e sărbătoare (4). Aşa cred şi spun colindătorii, conştienţi că sărbătoarea Crăciunului ţine de tradiţie şi ea trebuie păstrată: Noi umblăm să colindăm citeste tot [...]

Despre colindatul tradiţional*

Despre colindatul tradiţional*


Decembrie 2013


Autor: Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru



Ceea ce m-a impresionat peste măsură la venirea în Aluniş a fost colindatul: prin amploare, la obicei participând tot satul, de la mic la mare, prin inedit, prin modul minuţios în care se pregătesc toţi locuitorii, de când începe Postul Crăciunului şi până în seara de 24 decembrie, când tot satul participă la desfăşurarea obiceiului, prin marea bogăţie şi frumuseţe a repertoriului de colinde, atât laice, cât şi religioase. Aproape că nici nu ne-a venit să credem auzind vorbindu-se despre acest obicei, dar ne-am convins repede asistând efectiv la etapa de pregătire, de învățare a colindelor, de constituie a „rândurilor” de colindători, dar mai ales participând ani în şir la practicarea lui alături de tinerii din sat. Realitatea găsit citeste tot [...]

Casele sărbătorilor  în Sălajul rural (III)

Casele sărbătorilor în Sălajul rural (III)


Decembrie 2013


Autor: Traian Vedinaș



Aria goţoilor În 1978, Gheorghe Sişeşteanu descoperea „goţoii” din Dragu, punând, cum era firesc accentul pe originalitatea obiceiului, dar şi pe funcţionalitatea lui la începutul anului pastoral. Discursul despre Goţoi reluat şi în Forme tradiţionale de viaţă ţărănească are o dimensiune etnosociologică, diferită de viziunea folclorică şi folclorizantă, dominantă şi atunci şi acum în valorizarea configuraţiilor din cultura ţărănească. Să reţinem miezul acestei exegeze: „După mâncare, oile se îndreaptă păscând înspre sat unde, la gospodăria «şefului de turmă» va avea loc «măsurişul laptelui». În acest timp tinerii confecţionează «goţoii» (Dragu) sau «vlojoii» (Voivodeni). Aceştia sunt tineri mascaţi din cap pân citeste tot [...]

Casele sărbătorilor în Sălajul rural (II)

Casele sărbătorilor în Sălajul rural (II)


Noiembrie 2013


Autor: Traian Vedinaș



Aria Meşterul Manole Asemeni Mioriţei şi „Meşterul Manole” este baladă şi colindă (corinda zidarului). Meşterul nu se cheamă numai Manole, ci există „Meşterul Siminic” şi „Meşterul Constantin”. În Sălajul rural există „corinda”, a cărei primă variantă a fost culeasă în 1942 de Leontin Ghergariu de la Aurel Vodă din Borza. A fost publicată în chiar acel an 1942 în „Transilvania” şi în Folclor literar din Sălaj (1973), de unde o reproducem şi noi: „Zâdar, zâdar zâduieşte Şi zâdu să tăt hâieşte. Da zâdaru cel mai mare Ies-afară-n preumblare, Spre răsărit să uita Şi din gură aşe grăia: - «Care nevast-a veni Dimineaţă cu prânzu Tătă-n zâd o-om zâdi...» Nevasta zâdarului Dimineaţa a-o scula citeste tot [...]

Casele sărbătorilor în Sălajul rural (I)

Casele sărbătorilor în Sălajul rural (I)


Octombrie 2013


Autor: Traian Vedinaș



Argument Sub aspect empiric şi pragmatic proiectul CASELE SĂRBĂTORILOR ÎN SĂLAJUL RURAL este gândit ca o dezvoltare a unor reţele expoziţionale în grupuri de sate reprezentative pentru valorile majore ale culturii ţărăneşti din satele sălăjene, înţelese funcţional, sistemic şi simbolic. Acest prim raport de cercetare înfăţişează pe baze bibliografice şi anchete de teren ariile etnologice specifice Sălajului rural, cu toate deschiderile clare spre ariile etnologice ale Transilvaniei, proiectul concret dezvoltat în reţele locale fiind astfel de un cert interes naţional, un brand de fapt cu nuclee organizaţionale în sate stabilite de cercetarea etnologică în corelaţie de profunzime cu documente etnologice şi din comunităţi rurale exterioare l citeste tot [...]

Al. Anca:  Destin ardelenesc

Al. Anca:  Destin ardelenesc


Octombrie 2013


Autor: Ion Lazu



Am trecut un moment dificil: în Calendarul României literare, după care mă ghidez în alegerea „scriitorului zilei”, la care trudesc pe-al meu blog de vreun an, prin nu ştiu ce întâmplare, ori pentru că e sfârşit de lună şi ultima pagină s-a volatilizat..., nu a apărut decât Grigore Popa. Noroc că l-am găsit în Călinescu, la „poeţi ardeleni” - totuşi prea puţin, 3-4 fraze şi un fragment de poezie, din care să deducem că „nu e cine ştie ce”... În Marian Popa, în N. Manolescu, doar consemnarea numelui... În DSR Mircea Zaciu şi echipa, va fi fiind tratat mai pe larg, căci au acordat atenţie specială ardelenilor, nu?, însă nu avem cartea... Noroc cu Internetul - ce ne-am face altfel? Mi s-a părut ilustrativ, la acest nivel, cazul Grigo citeste tot [...]

Satul meu cel de demult. Vreme de război (II)

Satul meu cel de demult. Vreme de război (II)


Octombrie 2013


Autor: Augustin Mocanu



Ţara Tata, ţăran român din Ardeal, prea puţin umblat în lume, după ce a trecut dincolo de Nistru, a rămas descumpănit. A realizat că se află în altă lume. La noi, peisajul e total diferit. Toată Ţara e încreţită ca o pânză mare; oriunde te duci dai peste dealuri şi văi, tot dealuri şi văi. Dacă toamna, într-o amiază senină de octombrie, eşti sus pe Straja Popii, la Cigaştău, pe Ciolt, lângă Aiton, pe Straja Mare de la Hodăi ori numai La Făgădău în Deal, lângă Porodicu’, de-aici, din mijlocul Ţării Ardealului se vede până departe, neînchipuit de departe. Ca nişte enorme valuri de mare, de la picioarele noastre şi până la marginile orizontului se văd dealuri şi văi, dealuri şi văi, care, învăluite şi îmbrăţişate de lum citeste tot [...]

Când facem nuntă? Răstimp propice şi perioade „oprite”

Când facem nuntă? Răstimp propice şi perioade „oprite”


Iulie 2013


Autor: Mihaela ROTARU



Din același context al ceremonialului nupțial, vom stărui, în cele ce urmează, asupra perioadelor prielnice nunților și asupra celor nefavorabile celebrării căsătoriilor. În accepţia subiecţilor, două zile erau cu noroc, joia şi duminica, însă explicaţiile sunt împinse în plan secund, niciunul dintre cei intervievaţi nu s-a putut pronunţa nuanţat asupra semnificaţiei, doar că „aşe-i de când lume, nu sântem noi cu astea, sânt zâle când îi bine să faci un lucru şi altile nu. Aşe o dat Dumnezău. La cămine să face amu că-i mai rentabil, unde nu le-o strâcat. În chişleji, iarna după Bobotează, până la intrare în postu Paştilor, apoi după post şi tătă vara. Pă scenă mirii şi nănaşii, nuntaşii jos, în colţ muzâcanţî. În c citeste tot [...]

Satul meu cel de demult Vreme de război (I)

Satul meu cel de demult Vreme de război (I)


Iulie 2013


Autor: Augustin MOCANU



Graniţa ruşinii Ungurii au primit o parte din Ardeal; Hitler le-a dat numai atâta încât să nu-i facă nici mulţumiţi de tot, dar nici nemulţumiţi şi să-i poată ambiţiona şi menţine sub ascultare şi pe Horthy Miklos şi pe Ion Antonescu, aceşti dictatori militari, aliaţi în războiul cu ruşii, dar duşmani de moarte între ei, în acelaşi timp. Linia de demarcaţie, adică graniţa ruşinii, trecea undeva printre Cluj şi Feleac, cobora printr-o pădurice către păşunea Dezmirului apoi se îndrepta spre Cojocna, lăsând în România satele: Gheorgheni, Pata, cătunul Bodrog, Boj, Boj-Cătun, Straja Iuriului, Iuriu de Câmpie etc şi închizând în Ungaria aşezările: Dezmir, Cara, cătunul Morişti, Cojocna şi aşa mai departe până colo către Mociu citeste tot [...]

Cu savanţi - etnografi în Maramureş, Ţara Oaşului  şi Bucureşti

Cu savanţi - etnografi în Maramureş, Ţara Oaşului şi Bucureşti


Martie 2013


Autor: Pamfil BILŢIU



Eram pe la începutul carierei mele, când în cadrul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de iarnă, de la Sighetul Marmaţiei au început să vină la sesiunile de comunicări mari savanţi folclorişti şi etnografi: Mihai Pop, Nicolae Dunăre, Ion Vlăduţiu, Gheorghe Focşa, Paul Petrescu, Constantin Eretescu. Cunoscându-le opera, şi cum eram novice în cercetarea culturii populare, m-am apropiat de aceşti prestigioşi cercetători, i-am provocat la cercetări de teren, convins că tinerii trebuie să se formeze pe lângă maeştrii. Marele etnograf, de care m-a legat o strânsă prietenie, cu scrieri nu numai multe la număr dar şi valoroase, a fost Nicolae Dunăre, foarte ataşat de noi, cercetătorii tineri, şi bine voitor în a ne împărtăşi din bogata sa experie citeste tot [...]

Satul meu  cel de demult - frânturi de memorie -

Satul meu cel de demult - frânturi de memorie -


Februarie 2013


Autor: Augustin MOCANU



IARNĂ Se pare că undeva în străfundurile inconştientului puiului de om, fie acesta copil, fecioraş sau fecior, dăinuie cu mare stăruinţă pofta de necunoscut, de neobişnuit, care să-i satisfacă aspiraţia spre nou, eroism, aventură, uneori dându-i chiar puterea de a se sacrifica pentru idealuri nobile, dar neînţelese şi neacceptate de unii dintre oamenii maturi. Azi pentru mine e inexplicabilă dorinţa mea şi insistenţa continuă de a cunoaşte direct iarna şi manifestările ei, de mulţi considerate ca rele pentru toată lumea nu numai pentru copii. Mereu am vrut să ies afară ca să vad şi să simt iarna, în zadar mi se spunea că e frig şi mă pot îmbolnăvi. De când îmi amintesc, peisajul iernii m-a copleşit, stârnindu-mi trăiri nemaiîn citeste tot [...]

Feciorul Niculenii

Feciorul Niculenii


Februarie 2013


Autor: Ioana RESTEMAN



Binecuvântata toamnă din satul de sub Cetate stârnea mulţumirea oamenilor cu dealurile şi grădinile încărcate de roadă, iar ei nu mai pridideau cu strânsul. Toamnă îmbătată de toate miresmele pământului, otavă uscată alene în blândeţea soarelui, amar de frunze de nuc şi nuci zdrobite, rădăcini scoase în lumină din truda pământului răscolit cu sapa şi mai presus de toate dulce de poame dospite în căzi de gorun. Se bucurau şi bogaţii şi săracii că alergătura acelui an nu era zadarnică. De când începuse culesul Pârjol era mai aprig decât o cătană, punea toată casa în tălpi până în ziuă şi abia după asfinţit îşi trăgeau sufletul ca să o poată lua de la capăt ziua următoare, că nu ştiau cât avea să mai ţină vremea bu citeste tot [...]

Atitudini superstiţioase privind copiii născuţi morţi şi copiii morţi nebotezaţi

Atitudini superstiţioase privind copiii născuţi morţi şi copiii morţi nebotezaţi


Ianuarie 2013


Autor: Mihaela ROTARU



În spațiul sălăjean de odinioară, un regim aparte îl aveau copiii morţi fără a fi fost creştinaţi, periferizaţi şi îngropaţi fără a beneficia de rânduiala înmormântării, fapt cu totul surprinzător pentru cel nefamiliarizat cu austeritatea mentalităţii rurale. „Îi duce la marjinea cimitirului, acolo îi îngropa” (Tx. mg. nr. 2201Ia, Inf. Jurcuţ Sânza, 59 ani, Drighiu, Culeg. V. Florea, 20.07.1972). „Copiii care se nasc morţi, no, oarecând când eram, îi auzem io pă bătrâni, îi duce la marjinea cimitirului, acolo îi îngropa. Amu ce să întâmplă, ce ştiu, că iudeii îi mai îngropă. Da atuncea îi îngropa la marjinea cimitirului, zâce aşe că d-acee-i pun la marjină, de ce n-o fost botezaţi” (Tx. mg. nr. 2201Ia, Inf. Jurcuţ S citeste tot [...]

Satul meu cel de demult La colindat

Satul meu cel de demult La colindat


Decembrie 2012


Autor: Augustin MOCANU



Când eram mic de tot, îmi plăcea nespus de mult să aud şi să văd colindătorii la fereastă. Mă copleşea cântarea în sine, căci vorbele, deşi mă străduiam, nu le înţelegeam pe toate. Tata, în dorinţa lui de a ne face să luăm parte la sărbătoarea colindatului, ne cânta sau ne scanda versuri, care, plăcându-ne, erau uşor reţinute. El, ca să ne atragă, întotdeauna ne cânta versuri glumeţe: Colindă, colindă, Bagă iapa-n tindă, Şi-i dă fân să roadă Ş-o ţucă... su’ coadă! Noi cântam deodată cu el şi, când ne opream, râdeam cu gurile căscate până la urechi, cum se zice.Tata era mulţumit şi se bucura tare mult de veselia noastră. După ce râsul se mai stâmpăra, dumnealui venea cu alte versuri: Colindiţă cu codiţă H citeste tot [...]

Leontin Ghergariu, om al şcolii şi culturii sălăjene

Leontin Ghergariu, om al şcolii şi culturii sălăjene


Noiembrie 2012


Autor: Marilena MOCUŢA & Camelia BURGHELE



Începem prin a spune că, înainte de toate, Leontin Ghergariu a fost profesorul Leontin Ghergariu. Cu o notabilă activitate în domeniul învăţământului şi organizării procesului de educare şcolară (numit, de altfel, prin grija autorităţilor vremii, profesor emerit), a istoriei, etnografiei şi folclorului, publicisticii, muzeografiei, lingvisticii, Leontin Ghergariu a marcat vizibil viaţa culturală şi socială a Sălajului interbelic, „înscriindu-se în galeria cărturarilor sălăjeni”. Datorăm arhivistului Doru E. Goron şi profesorului Ioan Ciocian un material bine documentat – Profesorul Leontin Ghergariu (1897-1980), apărut într-o variantă electronică prin grija Casei Corpului Didactic din Zalău – sub forma unui amplu studiu biografic, referi citeste tot [...]

Citirea molitvei la patruzeci de zile. Abordări vechi şi noi

Citirea molitvei la patruzeci de zile. Abordări vechi şi noi


Octombrie 2012


Autor: Mihaela ROTARU



Impuritatea femeii atrage izolarea ei, aceasta şi din cauza stării sale fiziologice neclare, cu ecou şi în plan social, ea situându-se oarecum la limita dintre normal şi anormal, sănătate şi boală. Pe parcursul traseului său – să-i spunem, fără teama de a greşi, „iniţiatic” - ea devine, în aceste condiţii, vulnerabilă şi la influenţa răului, fie el impersonal sau personificat. Este demnă de remarcat afirmaţia lui Arnold Van Gennep conform căreia şi la bulgari li se acordă o mare importanţă celor patruzeci de zile de după naştere, ca o continuare a perioadei de prag care nu s-a terminat în momentul naşterii, ci mai durează un timp, fiindcă „tânăra mamă nu-şi pote părăsi casa, nici curtea, nu poate avea raporturi sexuale cu soţul s citeste tot [...]

Frânturi de  memorie

Frânturi de memorie


Octombrie 2012


Autor: Augustin Mocanu



Râpa Şipoţelului Ca şi cum ar fi lucrat puterile unui făcut, satul nostru, Boju, şi-a aşezat vatra în jurul unei râpe, cel mai rău şi mai prăpăstios loc din toată întinderea hotarului acestei aşezări. Către mijlocul localităţii, se vede o ridicătură de teren drept deasupra, unde se află biserica şi, nu deaparte, şcoala. Printre cele două clădiri, cam la aceeaşi depărtare de fiecare, curge firul de apă al unui părăuaş liniştit, care nici nu bănuieşte, săracul, că numai la o zvârlitură bună de piatră îi este dat să se rostogolească peste bolovani, frângându-se, făcând spume şi urlând cu o furie pe care n-a cunoscut-o încă în scurta lui călătorie. Peste câteva clipe, zburdalnica săritură se sfârşeşte şi el, zdrobit de t citeste tot [...]

Augustin Mocanu ΄80

Augustin Mocanu ΄80


Octombrie 2012


Autor: Viorel MUREŞAN



Încerc să mi-l închipui pe etnologul Augustin Mocanu împlinind la 12 septembrie 80 de ani, aici, printre coline domoale cu livezi şi vii date-n pârg, într-un ţinut unde a lăsat o întinsă pe patru decenii osteneală de dascăl şi a cărui viaţă spirituală o sondează dintotdeauna. Nu ştiu dacă s-ar fi bucurat de mai multă atenţie din partea celor, puţini, care-i cunosc laborioasa operă de o viaţă, dar cu siguranţă sufleteşte ar fi fost mai împăcat. Destinul însă a vrut altfel şi, la scurt timp după pensionare, s-a aşezat pe un meleag nou, de o cu totul o altă structură, unde verile curg toride topind asfaltul între pereţi înalţi de sticlă şi beton, iar iernile chinuiesc fiinţa cu troiene şi viscole care ţin uneori săptămâni în şir. citeste tot [...]

Augustin  Mocanu –  un etnolog octogenar

Augustin Mocanu – un etnolog octogenar


Octombrie 2012


Autor: Victor Becheanu



La 12 septembrie 1932, în casa ţăranilor săraci, Ana şi Teodor Mocan din satul Boju, comuna Cojocna, judeţul Cluj, venea pe lume cel de-al doilea copil, Augustin. Până la urmă au fost şapte fraţi la părinţi. Cu toate greutăţile vieţii acelor vremuri, familia Ana şi Teodor Mocan s-a străduit să asigure copiilor o bună creştere. Augustin a urmat clasele primare la Şcoala sătească din Boju, având-o ca icoană peste timp pe învăţătoarea Valeria Cristea, la îndemnul căreia a urmat Şcoala Normală din Cluj, devenind învăţător. În casa părinţilor din Boju, copilul Augustin a învăţat ce este munca, cinstea, demnitatea şi iubirea de oameni. Numai aşa se poate explica faptul că un tânăr dintr-o familie săracă, pe acele vremuri, a putut s citeste tot [...]

Augustin  Mocanu  ΄80

Augustin Mocanu ΄80


Septembrie 2012


Autor: Viorel MUREŞAN



Încerc să mi-l închipui pe etnologul Augustin Mocanu împlinind la 12 septembrie 80 de ani, aici, printre coline domoale cu livezi şi vii date-n pârg, într-un ţinut unde a lăsat o întinsă pe patru decenii osteneală de dascăl şi a cărui viaţă spirituală o sondează dintotdeauna. Nu ştiu dacă s-ar fi bucurat de mai multă atenţie din partea celor, puţini, care-i cunosc laborioasa operă de o viaţă, dar cu siguranţă sufleteşte ar fi fost mai împăcat. Destinul însă a vrut altfel şi, la scurt timp după pensionare, s-a aşezat pe un meleag nou, de o cu totul o altă structură, unde verile curg toride topind asfaltul între pereţi înalţi de sticlă şi beton, iar iernile chinuiesc fiinţa cu troiene şi viscole care ţin uneori săptămâni în şir. citeste tot [...]

Augustin  MOCANU – un etnolog octogenar

Augustin MOCANU – un etnolog octogenar


Septembrie 2012


Autor: Victor BECHEANU



La 12 septembrie 1932, în casa ţăranilor săraci, Ana şi Teodor Mocan din satul Boju, comuna Cojocna, judeţul Cluj, venea pe lume cel de-al doilea copil, Augustin. Până la urmă au fost şapte fraţi la părinţi. Cu toate greutăţile vieţii acelor vremuri, familia Ana şi Teodor Mocan s-a străduit să asigure copiilor o bună creştere. Augustin a urmat clasele primare la Şcoala sătească din Boju, având-o ca icoană peste timp pe învăţătoarea Valeria Cristea, la îndemnul căreia a urmat Şcoala Normală din Cluj, devenind învăţător. În casa părinţilor din Boju, copilul Augustin a învăţat ce este munca, cinstea, demnitatea şi iubirea de oameni. Numai aşa se poate explica faptul că un tânăr dintr-o familie săracă, pe acele vremuri, a pu citeste tot [...]

Creaţia Dor de fraţi de peste Prut în urmă cu o sută de ani

Creaţia Dor de fraţi de peste Prut în urmă cu o sută de ani


Februarie 2012


Autor: Nicolae ŞTEIU



La data de 5 februarie 1911 ţăranul Dumitru Faur din sa-tul Mărgău şi-a notat în caie-tul-manuscris Liberiu de poezii poporale creaţia Dor de fraţi. În această poezie este prezentată soarta grea a românilor de pes-te Prut, aflaţi sub jugul impe-riului rus, tot aşa cum în altele (Robul, Ţăranul, Din suferinţele noastre) deplânge durul regim austro-ungar din Transilvania. Pentru a înţelege complexi-tatea necazurilor românilor de dincolo de Prut recurgem la câ-teva repere istorice, înainte de a prezenta poezia. Teritoriul dintre Prut şi Nis-tru, numit multă vreme Basara-bia, azi Republica Moldova, a fă-cut parte din statul Moldova. În anul 1812, în urma războiului ruso-turc, a fost anexat de către Rusia. Vreo 30 de ani provincia s-a bucurat de autono citeste tot [...]

Cu gândul la Mihai Pop şi cu respect pentru Romul Grecu

Cu gândul la Mihai Pop şi cu respect pentru Romul Grecu


Februarie 2012


Autor: Camelia BURGHELE



Pentru folcloriştii, etnologii sau antropologii români, indiferent de generaţie sau şcoală, numele Mihai Pop înseamnă imens. La reuniunile noastre ştiinţifce, numele acesta este rostit aproape cu veneraţie şi, cu siguranţă, cu un respect imens. Este, de cele mai multe ori, Profe-sorul, scris şi rostit cu majusculă. Este formatorul de şcoală, autorul de studii esenţiale, managerul de institut, cercetătorul de teren, te-oreticianul clar, conducătorul de doctorate... într-un cuvânt, o per-sonalitate marcantă a culturii ro-mâneşti. Astfel încât, atunci când mi s-a cerut să scriu, în locul său, prefaţa unei culegeri de folclor, am zis automat: Nimeni nu poate scrie în locul Profesorului Mihai Pop!!! ... Faptul că preotul Romul Gre-cu, mare împăti citeste tot [...]

IORDAN  DATCU, Pagini de istorie literară

IORDAN DATCU, Pagini de istorie literară


Ianuarie 2012


Autor: Augustin MOCANU



Deosebit de prolific, Iordan Datcu, după ce, înainte cu un an, ne bucura publicând Miscellanea ethnologica, o mare colecţie de cronici şi articole de etnologie, însumând peste 570 de pagini, recent iese în lume cu Pagini de istorie literară ( RCR Editorial, Bucureşti, 2011, 560 p.), volum la fel de masiv, dedicat literaturii culte în slujba căreia a lucrat cu credinţă, statornicie şi seriozitate vreme de peste 50 de ani, cu începere din 1956, când debutează în Tânărul scriitor. Materialele care alcătuiesc volumul de cronici, articole şi recenzii apar în diferite periodice din oraşe importante ale ţării, de prin 1964 până azi: Gazeta literară, Orizont, Steaua, România literară, Literatorul, Transilvania, Adevărul literar şi artistic, Luceafă citeste tot [...]

Repertoriul de colinde din zonele Sălajului şi Codrului

Repertoriul de colinde din zonele Sălajului şi Codrului


Decembrie 2011


Autor: Augustin MOCANU



Colindele, ca basmele şi descântecele, sunt creaţii orale care aduc în faţa cititorului imaginea unei lumi străvechi ale cărei rădăcini se află departe în preistorie. De acolo, trecând prin luminile şi umbrele mileniilor, aduc la noi credinţe, ritualuri, obiceiuri, naraţiuni şi personaje mitice, mentalităţi, atitudini şi trăiri omeneşti, viziuni ale acelor trăitori despre Univers, Timp şi Spaţiu, despre Om văzut în raport cu lumea reală şi cea ideală, cu existenţa de Aici şi cea de Dincolo. Lumea înfăţişată în poezia colindelor este un produs al imaginaţiei şi redă credinţa participanţilor la desfăşurarea datinei, de a-şi vedea împlinite dorinţele spre care aspiră în perioada propice a sărbătorilor de iarnă - 25 dec. - 6 citeste tot [...]

Atitudini generate de proximitatea morţii, în zona etnografică Sălaj

Atitudini generate de proximitatea morţii, în zona etnografică Sălaj


August 2011


Autor: Mihaela ROTARU



În concepţia tradiţională, moartea nu e văzută ca un punct terminus, ci o schimbare de stare, o trecere într-o altă formă de existenţă, părăsind lumea albă şi intrând în lumea neagră. Un studiu deosebit de relevant pentru ceea ce înseamnă ipostazierea morţii în textele funerare este cel al cercetătoarei Lucia Terzea-Ofrim, din care reies câteva repere sugestive pentru lucrarea de faţă. „Din punct de vedere antropologic, moartea nu a fost niciodată un fapt brut, un fenomen pur biologic. Moartea este o noţiune construită, elaborată cultural, este o marcă a existenţei sociale, morale, religioase. Din acest punct de vedere, dualismul alb-negru este menit să pună în contrast lumea de aici, cu lumea de dincolo(…). Opoziţia viaţă-moarte es citeste tot [...]

FIII LOCALITĂŢII BOJU - în respect faţă de preocupările şi tradiţiile înaintaşilor din viaţa cea de demult

FIII LOCALITĂŢII BOJU - în respect faţă de preocupările şi tradiţiile înaintaşilor din viaţa cea de demult


August 2011


Autor: Emil TRIF



Augustin Mocanu s-a născut în 1932 în satul BOJU, com. Cojocna, jud. Cluj, într-o familie de ţărani. A urmat 7 clase primare în satul natal, 1940-1947, Şcoala Pedagogică de Băieţi din Cluj, 1947-1953, şi cursurile Facultătţii de Filologie de la Universitatea "Victor Babeş" din acelaşi mare centru cultural al ţării, 1953-1957, devenind profesor de limba şi literatura română. De la absolvirea facultăţii , în 1957, până la pensionare, în 1997, a lucrat în orăşelul Cehu Silvaniei, aparţinând regiunii Maramureş, 1957-1968, şi judeţului Sălaj, din 1968, numai în funcţii aparţinând învăţământului, ca: profesor, 1957-1958 şi 1971-1997; deţinând funcţii de conducere, îndrumare şi control ( director adjunct, director de liceu, şef citeste tot [...]

                                                      BOJU – 800 DE ANI, cartea de suflet a satului

BOJU – 800 DE ANI, cartea de suflet a satului


August 2011


Autor: Grigorie M. CROITORU



Era o după-amiază de sfârşit de iulie. Eram şi toropit de căldură, şi obosit, şi nemulţumit, căci înaintam ca melcul cu Glosarul de oltenisme. Ieşisem din casă şi mă îndreptam spre grădină, ca să stau puţin la umbră, în preajma prietenelor mele, albinele, ca să-mi revin. N-am făcut decât câţiva paşi şi aud că mă strigă poştaşul să-mi dea un pacheţel. Era o carte – Boju – 800 de ani. Mă uit la ea şi gândesc, cu păcat, recunosc: „Mă, îmi zic, prietenul Augustin Mocanu apropie de 80 de ani şi o fi uitat că mi-a mai trimis cartea cu vreo şase ani în urmă. Am şi citit-o din doască în doască. Uite, acelaşi monument funerar pe coperta I, aceeaşi cruce de piatră pe coperta IV, aceeaşi dedicaţie: „Închin această carte citeste tot [...]

NEDEEA CELUI NĂSCUT ÎN TESBA GALAADULUI

NEDEEA CELUI NĂSCUT ÎN TESBA GALAADULUI


Iulie 2011


Autor: Ştefan-Lucian MUREŞANU



În timp ce un car cu cai de foc îl răpea spre cer, Elisei, căruia Ilie îi lăsase cojocul, semn al alegerii spre slujire, striga uimit: Părinte, părinte, carul lui Israel şi călăreţii lui! Cuvinte pe care noi, urmaşi ai lui Ilie, în măsura în care vom urma faptelor lui, înţelegem şi mărturisim: Doamne, Doamne, minunată-i scara care urcă spre cer! Fă-ne vrednici să păşim pe ea spre a veni aproape de Tine, precum Ilie prorocul a venit în carul cu cai de foc! Amin. Versurile marelui luceafăr al poeziei românești, care s-a stins de pe bolta crească a lumii exprimărilor în versuri, înainte ca soarele să se fi ivit, ne-a lăsat un minunat portret în care am putea, în deplina noastră meditație, să-l asemuim profetului deusian: Da! din porţile citeste tot [...]

Poveste intrerupta

Poveste intrerupta


Mai 2011


Autor: Pamfil BILTIU



Era prin 1975, cand ma aflam intr-o investigatie de teren la Urmenis, in zona Codrului. Unul dintre performerii nostri, Gheorghe Bancos, neintrecut povestitor, dupa ce mi-a depanat firul atator povesti cu zmei, cu imparati, cu animale nazdravane, cu poante picante presarate cu umor ca, desi bolnavicios, omul era hatru, m-a intrebat: - Ati fost pe la Maria Zah? Apoi cate stie aia nici nu-i bine a grai. Stie si toaca-n cer cum sta. Ii tare mare povestitoare, stie povesti di cele mai faine si lungi, de te ung pe la inima cand le auzi. Trebuie sa stai zile intregi sa le poti asculta pe toate cate le stie. E femeie faina, simpatica si prietenoasa. Doamne, mandru le mai spune! Sa tot stai sa o asculti. Sa duc la ie prunci de-aici, din sat, sa le spuie povesti. Le pare rau citeste tot [...]

Credinte legate de destin si de ursitoare. Rituri de fecunditate performate in cadrul ceremonialului nuptial in zona etnografica Salaj

Credinte legate de destin si de ursitoare. Rituri de fecunditate performate in cadrul ceremonialului nuptial in zona etnografica Salaj


Mai 2011


Autor: Mihaela ROTARU



Conform credintelor populare, la nasterea fiecarui om, apare o stea calauzitoare, care cade in momentul mortii. In credinta salajenilor, viata nou-nascutului nu depinde numai de menirea ursitoarelor, ci si de imprejurarile din timpul nasterii, cum ar fi, de pilda, cordonul ombilical infasurat in jurul gatului, semn ca destinul ii va fi potrivnic. Se incearca si azi, ca odinioara, o intrezarire a sortii copilului, legand-o de momentul nasterii: de vine usor, i-a hi usor tata viata, avere, familie, coptii frumosi, casa, de iese greu, ii samn ca tat greu i-a hi, a duce-o greu, ca vai de el. De vine dimineata sau zuua, ia hi viata luminoasa, ca soarele zuua, de vine sara sau noaptea, numa a tat plange si-a sustina. Martea sau sambata de sa naste, nu-i lucru bun, ca-s ce citeste tot [...]

Despre arta construirii unei expoziții antropologice

Despre arta construirii unei expoziții antropologice


Aprilie 2011


In linii mari, teoreticienii culturii denumesc muzeologia ca o știința a muzeelor, care include toate formele de muzee și toate aspectele sub care poate fi receptat un muzeu. Muzeologia nu este doar o istorie a muzeelor, ci este mai degraba o activitate intelectuala, orientata spre diverse aplicații practice, manifestata in mod special in construirea și realizarea unei expoziții pentru public. In ultimul sfert de veac, muzeologia se bucura de o apreciere deosebita atat din partea autoritatilor, cat si din partea publicului, in randul caruia s-a manifestat un entuziasm deosebit pentru marile expozitii si pentru "noi muzee" (ale caror inaugurari au luat forma unor evenimente culturale de exceptie), puternic mediatizate. Muzeologia moderna se cladeste citeste tot [...]

Sarbatoarea - un timp al primenirii sufletesti si trupesti

Sarbatoarea - un timp al primenirii sufletesti si trupesti


Aprilie 2011


Autor: Camelia BURGHELE



1. Sfintele Pasti - o sarbatoare a omului, dar si a comunitatii Se stie ca pentru taranul roman sarbatorile erau atat de importante incat se credea ca intreg calendarul era ordonat in functie de sarbatori. Sarbatoarea configura un timp sacru, o zi dedicata lui Dumnezeu, care, prin sacralitate si credinta se deosebeste de celelalte zile dedicate omului si muncii. Judecata astfel, sarbatoarea intrerupe sirul zilelor de munca, adica timpul profan, si da un caracter ritmic curgerii timpului. Altfel spus, sarbatoarea, in conceptia traditiei populare, fixeaza, deosebeste si leaga parti ale timpului, pentru a-i da acestuia un ritm ordonat, o curgere fireasca . Sarbatorile erau marcate cu ambele lor componente: religioasa si magico-ritualica si configurau un moment special, pentru citeste tot [...]

Obiceiuri si credinte legate de protectia si cresterea copilului in Zona Etnografica Salaj

Obiceiuri si credinte legate de protectia si cresterea copilului in Zona Etnografica Salaj


Februarie 2011


Autor: Mihaela ROTARU



In zona etnografica Salaj, nasterea unui copil prilejuieste ample manifestari de bucurie, dand nastere unor credinte si ritualuri cu un profil aparte. Din multitudinea acestora, punem aici in lumina doar pe cele privitoare la siguranta si cresterea copilului, copilarie insemnand, conform marturiilor de pe teren, varsta de pana la sapte ani- prima copilarie, respectiv de la sapte la paisprezece ani- a doua copilarie. Astfel, informatoarele de varsta mai inaintata, au subliniat, in mod insistent, urmatoarele aspecte ale realitatii pe care o supunem cercetarii de fata: leaganul putea fi pus oricand in miscare, prin intermediul unor sfori. Copilul foarte mic era purtat intr-un leagan asezat pe cap, sau intr-o traista, legata la spate. Copiii erau alaptati de mama, nu de o doica citeste tot [...]

Consideratii privind ceremonialul nasterii in zona etnografica Salaj

Consideratii privind ceremonialul nasterii in zona etnografica Salaj


Ianuarie 2011


Autor: Mihaela ROTARU



Riturile de fecunditate de la nunta, cele din perioada prenatala si cele privind lauzia au ca scop sa faciliteze integrarea copilului in colectivitate, in spita de neam, in existenta, ele sunt ritualuri elaborate, marcand, asadar, trecerea de la un stadiu la altul al existentei, relevandu-se valori de grup esentiale. Iesirea din starea de preexistenta poate fi influentata in bine prin respectarea unor norme. Ceremonialurile de nastere difera azi de cele arhetipale, o dovedeste materialul care sta la baza studiului nostru. Aceste ceremonialuri pastreaza forme estompate ale anumitor obiceiuri stravechi, practici si credinte, integrandu-se in contextul structural al tipologiei comune intregului teritoriu romanesc, dupa cum se evidentiaza si in lucrarile altor cercetatori. Ele dem citeste tot [...]

Cateva repere etnologice ale sarbatorilor de iarna in satul traditional salajean (II)

Cateva repere etnologice ale sarbatorilor de iarna in satul traditional salajean (II)


Decembrie 2010


Autor: Camelia BURGHELE



Dantul era un bun prilej pentru o intalnire generala a intregii comunitati, benefica pentru toti partipantii: tinerii, fete si flacai, veneau pentru placerea intalnirii si a dansului; fetele puteau sa-si etaleze priceperea cu care isi lucreaza costumele frumos impodobite; flacaii isi aratau indemanarea in ale dansului, puterea si iscusimea; familiile lor veneau mai ales pentru a-i observa, studia, incuraja sau, daca era nevoie, critica si puteau mai bine observa posibilele partide pentru copiii lor, precum si felul in care astfel de variante ar fi privite de ceilalti membri ai comunitatii; batranii puteau discuta probleme stringente pentru sat, legate de lucrarile agricole sau bunele randuieli ale comunitatii; in fine, toata lumea putea dansa si povesti, astfel incat momentele citeste tot [...]

O lucrare de referinta a etnologiei romanesti actuale

O lucrare de referinta a etnologiei romanesti actuale


Decembrie 2010


Autor: Pamfil BILTIU



A aparut, recent, volumul intitulat Obiceiuri din viata omului din Maramures. Nasterea si copilaria semnat de Mihai Dancus. Este primul volum dintr-o proiectata monografie a obiceiurilor legate de momentele cruciale ale vietii omului (Nasterea, nunta, inmormantarea), de mare complexitate, dar si de o importanta aparte daca avem in vedere ca ele rezuma, cel mai pregnant, istoria spirituala a devenirii noastre prin vreme. Ceea ce izbeste mai intai la aceasta lucrare semnata de un etnolog, adept al cercetarilor directe pe teren, cercetator avizat si bine orientat, este bogatia informationala. Partea de investigatie este rezultatul cercetarilor aprofundate si minutioase de teren provenind dintr-o zona cu o rezonanta aparte in civilizatia romaneasca care este Maramuresul istori citeste tot [...]

Cateva repere etnologice ale sărbătorilor de iarnă in satul tradiţional sălăjean

Cateva repere etnologice ale sărbătorilor de iarnă in satul tradiţional sălăjean


Decembrie 2010


Autor: Camelia BURGHELE



Segmentul temporal decupat din calendarul creştin popular de ceea ce denumim generic "sărbătorile de iarnă" acoperă o zonă augurală generată de proximitatea solstiţiului de iarnă. Simetric, această perioadă "este deschisă şi inchisă de sărbători prefaţate de ajunuri (Ajunul Crăciunului şi Ajunul Bobotezei) şi intersectează la mijloc noaptea de Anul Nou. Acum se desfăşoară un spectaculos scenariu ritual de innoire a timpului calendaristic" . Cele mai importante sărbători ale acestui segment temporal - Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza - au funcţionat in mentalitatea tradiţională ca momente independente de innoire a ti citeste tot [...]

Ceva despre brad si Mos Craciun

Ceva despre brad si Mos Craciun


Decembrie 2010


Autor: Vasile-Romul POP



1. Bradul, aceasta sageata a pamantului catre cer, cu verticalitatea sa impecabila si cu perenitatea frunzelor sale vesnic verzi, ocupa un loc aparte, important, in arta romaneasca si in obiceiurile populare si religioase. Culoarea lui verde este simbolul permanent al vietii. De aceea este prezent in toate ceremoniile si ritualurile care tin de ciclul vietii, de la nastere (Bradutul nou-nascutului), casatorie (stalpul de nunta) si pana dupa moarte (monumentele stiliforme si coroanele de cetina); prezenta atestata si in toate productele literaturii populare: legende, balade, basme si colinde, in care bradul este axa cosmica in jurul careia se constituie universul. Frecventa lui ca leit-motiv decorativ in teritoriul carpato-danubian, din neolitic, in epoca bronzului si apoi citeste tot [...]

Despre colindat şi colinde

Despre colindat şi colinde


Decembrie 2010


Autor: Augustin MOCANU



- texte de autori romani consacraţi - Calendar antecreştin şi creştin "Ciclul creştin al sărbătorilor de iarnă se bazează, fără indoială, pe calendarul păgan din ultimele secole ale antichităţii tarzii. Inlocuirea ciclului păgan de sărbători prin cel creştin nu a constituit insă un moment de ruptură. Sub acest raport este semnificativ faptul că in ceea ce priveşte data sărbătorilor creştine de iarnă, biserica s-a arătat ezitantă multă vreme. Fixat la inceputul erei creştine pe 6 ianuarie, Crăciunul a fost mutat in secolul IV la 25 decembrie, dată care coincidea cu Dies Natalis Solis invicti. Crăciunu citeste tot [...]

Miscellanea ethnologica

Miscellanea ethnologica


Noiembrie 2010


Autor: Augustin MOCANU



de Iordan Datcu Bucuresti, SAECULUM I. O., 2010, 599 p. Autorul deschide masiva lui carte cu Argument, la inceputul caruia declara: M-am straduit sa fiu, din 1966 incoace, cronicar al cartii de etnografie si folclor. Apoi noteaza: N-am fost si nu sunt, fireste, singurul care si-a asumat acest demers.Dupa ce enumera o serie de nume de cronicari: Adrian Fochi, Ion Talos, Ion Cuceu, Ion Seuleanu, Nicolae Constantinescu, Petru Ursache, Otilia Hedesan etc, precizeaza ca toti au exercitat acelasi oficiu, evident, fiecare in maniera proprie si cu accent pe una sau alta din disciplinele etnologiei. Materialul volumului este structurat in doua sectiuni : I. Cronici. Articole, 156 de piese (pp.7-442) si II. Revelatia documentelor, 20 de texte (pp.443-576). Despre aceasta problema citeste tot [...]

Consideratii asupra ritualurilor de nunta

Consideratii asupra ritualurilor de nunta


August 2010


Autor: Anuta POP



Nunta este socotita din vechime o taina ca și nașterea și moartea: spre deosebire de acestea insa, omul participa la nunta conștient in ceasul de floare al viețuirii sale. Daca nașterea corespunde zorilor viețuirii și moartea amurgului, nunta este ceasul de amiaza, cel mai limpede pentru om, dar și cel mai greu tocmai datorita acestei limpezimi . Deși a aparut mai tarziu ca ceremonial, nunta a devenit cea mai importanta manifestare din viața omului și poate tocmai acest fapt face ceremonialul nunții cel mai deschis innoirilor, ca efect al nevoii continue de adaptare a omului la modificarile sociale . Casatoria varful unei piramide, structurata pe existența magico-ceremoniala pe care o ofera existența citeste tot [...]

Nunta tradiţională romanească in Zona Someş

Nunta tradiţională romanească in Zona Someş


August 2010


Autor: Irimia BORCA, Mărioara BORCA



In această zonă există o tradiţie populară, menită să combată tendinţa unor feciori şi fete, care din diferite motive prelungesc perioada de feciorie, respectiv fetie pană la varsta de 37-40 ani la feciori, respectiv peste 30 de ani la fete varste la care numai babele ii mai pot ajuta sau uneori nici ele. Pentru combaterea acestei tendinţe, in noaptea de Anul Nou, alţi feciori din sat le fac moşuţi din zdrenţe la fete bătrane şi ii aşează in faţa uşii, iar cand fata deschide uşa, moşuţul ii cade in braţe. La feciorii bătrani li se fac babe care se pun in faţa uşii, iar cand faciorul deschide uşa, ii cade in braţe. Ace citeste tot [...]

Frumuseţi ale liricii populare locale

Frumuseţi ale liricii populare locale


August 2010


Autor: Augustin MOCANU



- Notă - Preocupările mele in domeniul folclorului s-au indreptat aproape numai spre aria Sălaj - Codru. In primăvara acestui an sucit, am recitit cu emoţie un insemnat număr de creaţii lirice originare din spaţiul amintit. Suprasaturat de lectură şi cam tocit de vreme, am inceput lucrul cu puţină poftă, de entuziasm neputand fi vorba. Nu tarziu, am simţit că mă inviorez ca şi cum aş fi fost supus unui tratament cu ierburi dătătoare de energiii magice binefăcătoare. Se poate că poezia citită şi recitită mi-a pătruns in suflet mai viguros şi mai profund ca niciodată. De aceea mi-am intărit convingerea că liric citeste tot [...]

Ion Talos, omagiat la 75 de ani

Ion Talos, omagiat la 75 de ani


August 2010


Autor: Augustin MOCANU



Spre bucuria si placerea noastra, si nu numai, finele anului 2009 ne-a oferit ca dar masiva lucrare Romania Occidentalis - Romania Orientalis. Volum omagial dedicat Prof. univ. dr. Ion Talos, editat de Alina Branda, Ion Cuceu, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 704 pag. Cartea se deschide luminos cu un excelent portret foto, de o rara eleganta, care ni-l aduce sub priviri pe Ion Talos cel de azi, lasandu-l undeva in penumbra pe cel din vremea adolescentei si tineretii, staruind si acuma in memoria noastra. Titlul sugereaza largul spatiu cultural in care se manifesta creatia stiintifica a savantului si prestigiul international de care se bucura. Desi prin organizarea tehnica a lucrarii nu se evidentiaza, totusi noi consideram ca, dup citeste tot [...]

Universul fermecat al basmului

Universul fermecat al basmului


Aprilie 2010


Autor: Vianu MURESAN



Termenii pe care ni-i pune la dispozitie literatura critica pentru a determina specificul basmului sunt atat de multi si, uneori, imprecis conturati, incat dorind sa-i alegem chiar si numai pe cei mai frecventati am sfarsi, inevitabil, in niste locuri comune. N-am putea ocoli niciodata intuitia lui Novalis ca ne aflam pe taramul unei lumi aidoma visului, tesuta din stofa psihicului genuin, unde sunt cu putinta fapte pentru care nu vom gasi niciodata o explicatie corecta, si suficienta epistemologic, dar pe care le vor adeveri sperantele, temerile, pulsiunile noastre cele mai statornice, si de care nu ne vom indura sa ne dezicem. Poetul german numea idealism magic acea forma a lumii, mai bogata in ispravi si intamplari, mai primitoare cu fiintele si creaturile pe care nu le in citeste tot [...]

Focul purificator de primavara

Focul purificator de primavara


Martie 2010


Autor: Augustin MOCANU



Obiceiul pe care il prezentam a fost adus in Nadis din Tara Chioarului, azi judetul Maramures, de catre preotul dr. Vasile Campeanu, prin anul 1930. De atunci practicarea lui are loc in fiecare an fara intrerupere. Chiar in timpul ocupatiei horthyste din anii 1940-1944 si in perioada regimului comunist, 1947-1989, manifestarea n-a putut sa fie oprita de nimeni. La desfasurarea acestui obicei magico-ritual cu profund caracter religios participa intreg satul si latureni din imprejurimi, inclusiv maghiari romano-catolici si reformati din Cehu Silvaniei, care sunt atrasi, probabil, de caracterul iesit din comun si spectaculos al manifestarii. Pregatirea acestei serbari neobisnuite in zona are loc in Saptamana Mare. Mai intai se aduna materialele necesare pentru un foc mare citeste tot [...]

Credinte si obiceiuri de primavara

Credinte si obiceiuri de primavara


Martie 2010


Autor: Florica CRISTE



Scriem despre asteptarea sau intampinarea primaverii, avand sub observatie datele sarbatorilor, cum ar fi ziua de 2 Februarie, Intampinarea Domnului (Stretenia), in noaptea de 1 spre 2 Februarie, daca vulpea are gheata sa treaca peste rau, gerul se va rupe si va veni vreme mai calda. Daca nu are gheata, isi va face, deci, vine frig si ger inca 40 de zile. Apoi, in ziua de 2 Februarie spre amiaza, iese ursul din barlog si, daca isi vede umbra, va fi soare si senin; daca intra in barlog si nu iese 40 de zile, inseamna ca iarna mai tine 40 de zile. Daca e frig, vant si cer noros, ursul ramane afara, nu mai intra in birlog, semn ca vine vreme calda. In acest an la Stretenie, vulpea a avut gheata; in putine locuri era valea fara gheata, iar ziua a fost, dimineata si seara, frig, citeste tot [...]

Augustin Mocanu si cultura traditionala

Augustin Mocanu si cultura traditionala


Februarie 2010


Autor: Iordan DATCU



Cartile tiparite de profesorul Augustin Mocanu ( s-a nascut la 12 septembrie 1932, in satul Boju, comuna Cojocna, judetul Cluj si a absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Cluj in 1957) nu au fost lipsite de componenta teoretica, analitica. Aceasta este pusa in evidenta mai bine in recentul sau volum Cultura populara traditionala ( Zalau, 2009, 352 p.), selectie din studiile si articolele publicate in reviste, in care examineaza obiceiuri populare traditionale si poezia lor, poezie epica si lirica din Campia Transilvaniei. Nu sunt studii de eruditie bibliografica, desi aceasta nu este absenta, spre exemplu in studiul despre Colinda "Fata de maior", cel mai amplu din carte, fundamentat pe toata bibliografia esentiala a subiectului. Stapanirea vastului material al m citeste tot [...]

Muzica vocala traditionala din Salaj

Muzica vocala traditionala din Salaj


Ianuarie 2010


Autor: Ioan BOCSA



MOTO: Fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui, dar trebuie sa tragi bine cu urechca ca s-o auzi si trcbuie si un dram de iubire ca s-o intelegi". Nicolae Iorga, O viata de om asa cum a fost In vara anului 2005, in cadrul colectivului nostru de cercetare s-a facut o evidenta a culegerilor de folclor muzical realizate in judetul Salaj pana in acel moment. Am constatat faptul ca din aceasta zona a fost publicat material muzical folcloric doar sporadic, de catre Eugenia Cernea, Traian Mirza si Lucia Istoc. Intuind potentialul real al valorilor muzicale traditionale cunoscute de catre oamenii acestor locuri, in perioada noiembrie 2005 - ianuarie 2009 am initiat si realizat o actiune sistematica de culegere in teren, rezultatul final fiind salvarea a 1471 productii muzicale f citeste tot [...]

Datini de Anul Nou

Datini de Anul Nou


Decembrie 2009


Autor: Vasile BURIAN



Obiceiul de a intampina si a trai sarbatorile de iarna cu emotii, bucurie, daruri, urari si veselie este propriu tuturor popoarelor, dar la romani nu s-a indepartat complet inca de originile si semnificatiile arhaice, pure. La noi, cel putin in mediul rural, sarbatorirea Anului Nou nu se confunda cu Revelionul occidental, marcat de opulenta si stralucirea unei nopti, ci se incadreaza in ciclul de 12 zile cat dureaza sarbatorile de iarna. De fapt, in timpurile de demult, Anul Nou corespundea inceputului unui nou ciclu de viata, reinvierii naturii, primaverii si, asa cum sugereaza obiceiurile cu caracter augural, inceputului lunii martie. De-a lungul timpului, peste calendarul traditional s-au suprapus, in diferite perioade, alte sisteme calendaristice. Apoi trebuia sa t citeste tot [...]

                               Din obiceiurile şi credinţele alunişenilor

Din obiceiurile şi credinţele alunişenilor


Decembrie 2009


Autor: Maria şi Grigorie CROITORU



Prezentăm mai departe alte obiceiuri, credinţe, practici ale alunişenilor menite să asigure intemeierea unei căsătorii, legate de munca campului, creşterea animalelor, menţinerea stării de sănătate, a puterii de muncă etc. Aminteam mai inainte despre turtele făcute după o anumită reţetă. Altă informatoare (1) ne dezvăluie altă practică a fetelor de măritat. In ajunul Bobotezei, fetele făceau din nouă linguri de fărină şi o lingură de sare cate o turtă, pe care o coceau pe şporiu. Puneau in cate un sac fan şi aşezau sacul pe locul unde stătuse preotul cu picioarele cand venise cu botezul. Sea citeste tot [...]

Obiceiuri de iarna de pe Valea Agrijului

Obiceiuri de iarna de pe Valea Agrijului


Decembrie 2009


Autor: Diana VID



Obiceiuri de iarna de pe Valea Agrijului - micromonografii- Sarbatorile de iarna se desfasoara intre 24 decembrie si 7 ianuarie si au ca momente importante Craciunul, Anul Nou si Boboteaza. Ele sunt insotite de o mare diversitate de obiceiuri: colindatul, plugusorul, sorcova, buhaiul, zorile, jocurile cu masti: turca, cerbul, capra, ursul, camila, dansul, cantecele, Irozii, Viflaemul, teatrul papusesc, teatrul popular cu tema haiduceasca si istorica. Pe Valea Agrijului sunt specifice de Craciun colindatul, cantecele de stea, Irozii si turca, iar de Anul Nou, sorcova, plugusorul si turca. OBICEIURI DE CRACIUN Un prilej bun pentru a face cunostinta cu literatura si obiceiurile poporului il constituie sarbatorile de iarna. Dintre acestea, de departe Sarba citeste tot [...]

O carte despre valorile creatiei populare romanesti

O carte despre valorile creatiei populare romanesti


Noiembrie 2009


Autor: Augustin MOCANU



* Iordan Datcu, Traditii din Maramures, Editura "Grai si Suflet - Cultura Nationala", Bucuresti, 2009, 228 pag. De o varietate si o bogatie rar intalnite, intinsa in timp, depasind de acum patruzeci de ani, activitatea de cercetare a creatiei populare romanesti, desfasurata cu o tenacitate, o harnicie si o competenta de invidiat, de catre Iordan Datcu, impresioneaza puternic. Dupa cum insusi spune, de Maramures s-a preocupat vreme indelungata: "Timp de patru decenii, am cercetat creatia populara maramureseana..." ( p.5). Cartea in discutie aduna, intre copertele ei, materiale scrise si publicate din 1967 pana astazi. Ea se deschide cu Argument in care autorul enumera si exemplifica cele cateva directii spre care si-a orientat cercetarile: - folcloristi care au realiz citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Doină zic, doină suspin/ Tot cu doina mă mai ţin

Doină zic, doină suspin/ Tot cu doina mă mai ţin


Noiembrie 2009


Autor: Ileana PETREAN - PAUSAN



Doina a fost inscrisă pe lista reprezentativă de patrimoniu cultural imaterial UNESCO Din informaţiile oficiale Inceputul lunii octombrie ne-a adus o veste bună: la cea de-a patra sesiune ordinară a Comitetului Interguvernamental al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfăşurat in perioada 28 septembrie - 2octombrie 2009 la Abu Dhabi, in Emiratele Arabe Unite, Doina element de patrimoniu cultural imaterial reprezentativ pentru ţara noastră a fost acceptată pe Lista Reprezentativă de patrimoniu cultural imaterial. (Printre noile opere inscrise pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO se mai numără tango-ul Argentian/Urugu citeste tot [...]

Traditie si modernitate in satele salajene

Traditie si modernitate in satele salajene


Octombrie 2009


Autor: Corina BEJINARIU



In data de 17 septembrie 2009, Muzeul Judetean de Istorie si Arta a vernisat expozitia ce prezinta o parte din rezultatele cercetarilor socio-etnografice realizate in proiectul Sate din Romania. Deschideri spre Europa. Aplicatie zonala jud. Salaj, a carei autoritate finantatoare este Administratia Fondului Cultural National. Din punct de vedere stiintific, proiectul se incadreaza in seria demesurilor de investigare a comunitatilor situate in perimetrul viitoarei Autostrazi Brasov-Bors, derulate in anii precedenti de institutii similare Muzeului Judetean de Istorie si Arta, respectiv Muzeul de Etnografie Brasov, Muzeul Judetean Mures, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. Aflat in etapa de prelucrare si valorificare a rezultatelor cercetarii, proiectul MJIA Zalau citeste tot [...]

Despre lirica populara a instrainarii

Despre lirica populara a instrainarii


Octombrie 2009


Autor: Augustin MOCANU



- note fugare pe marginea unor texte- (Continuare din nr. trecut) Orfanii de mama fac parte din categoria instrainatilor singuri pe lume. Copilu planje si tace, C-are cine sa-l impace, Da pa mine n-are cine, Ca sant strainel pa lume. Strainel ca pasarea, Mila de la nimenea. Mila care u-am avut A dus-o mama-n pamant. ( 7, n. 464) Tata, de exista sau nu, pe el copiii nu se pot bizui, deoarece nu are sentimentul dragostei si al grijei de ei. - Maica, de cand ai murit, Tata s-o casatorit. De-ar hi o mama cat de re, Tat copiii-s langa ie, Da un tata cat de bun, Tat lasa-si copiii-n drum. ( 7, n. 464) Saracii plecati in straini sunt supusi multor privatiuni. Poate ca dintre toate cea mai dura consta in suprimarea libertatii de a se exprma prin can citeste tot [...]

Despre lirica populara a instrainarii

Despre lirica populara a instrainarii


Septembrie 2009


Autor: Augustin MOCANU



- note fugare pe marginea unor texte- Prin tot ceea ce are ea specific: fondul tematico-motivic, universul imagistic, procedee de compozitie si constructie a imaginilor, sistemul de versificatie, relatia libera dintre melodie si text, functia sociala de a sluji omul din interior (caci literatura orala nu este o simpla oglinda a vietii, ci o parte a acesteia), lirica populara romaneasca se integreaza perfect in ansamblul creatiei noastre folclorice in care, ca intr-o vasta enciclopedie orala, se adapostesc impreuna: calendarul cu obiceiurile, creatiile muzical-literare si sarbatorile care tin de el, stiinta populara, credinta crestina alaturi de care pot persista elemente ale unor credinte populare stravechi, anterioare crestinismului, morala, artele, tehnica traditionala, cu citeste tot [...]

Nume de locuri (toponime) in satul Alunis

Nume de locuri (toponime) in satul Alunis


Iulie 2009


Autor: Maria si Grigorie CROITORU



Numele de locuri (toponimele) din Alunis au rezonanta locala si ii ajuta pe localnici sa se orienteze in teren. Desi satul este un teritoriu geografic foarte limitat, are o toponimie extrem de bogata. Aceasta bogatie se datoreste faptului ca oamenii simt nevoia, de ordin practic, sa dea nume si celui mai neinsemnat loc pe care imprejurarile vietii de toate zilele ii pun in situatia de a-l cunoaste. Pentru ei, orice ridicatura de pamant, orice balta, padure, pasune etc., adesea orice palc de copaci, orice groapa etc. trebuie sa aiba un nume, care inlesneste identificarea locului si il deosebeste astfel de altele similare dupa cum pe semenii nostri tot numai cu ajutorul numelor (propriu-zise sau al poreclelor) ii putem individualiza. (1) Toate numele de locuri intalnite in Alun citeste tot [...]

Tentatia hiperbolizarii

Tentatia hiperbolizarii


Iunie 2009


Autor: Stefan GOANTA



(De ce Gradina Zmeilor?) Privite din afara, superficial, si ignorandu-le din varii motive dimensiunile interioare si exterioare asupra carora nu insistam acum, atributele de relativitate sau de absolut ale adevarului pot aparea multora prea simple, nespectaculare, insuficient de graitoare pentru vitrina personala, prea firesti, comune s.a.m.d., ca sa rupa gura targului. S-ar impune deci o cosmetizare a acestora, o prelucrare estetica facuta cel mai adesea printr-o hiperbolizare care sa starneasca interesul. Preocuparea e veche, de-o varsta cu zicala a face din tantar armasar. (Nu luam in calcul cazurile in care adevarul nu este cunoscut, ci doar intrezarit si sustinut de argumente palide, cazuri care reclama pe drept ipoteze, prezumtii de accentuata coloratura subie citeste tot [...]

Obiceiuri la prinsul Postului

Obiceiuri la prinsul Postului


Aprilie 2009


Autor: Maria CORDEA



Gabud este un satuc din judetul Alba situat la vreo douazeci de kilometri de orasul Ocna Mures. Aici mi-am petrecut copilaria si adolescenta in mijlocul unei comunitati a carei existenta se desfasura in ritmul anotimpurilor si al evenimentelor marcante: nunti, botezuri, inmormantari, sarbatori religioase si, mai putine, laice. In fiecare an, la intrarea in Postul Mare de Paste, imi rasare in minte un obicei din vremea copilariei: Salitatul, eveniment asteptat cu mare nerabdare de tot satul, dar mai ales de copii si de tineri. Pregatirea lui urma un adevarat ritual. Inca de sambata seara sau, uneori, duminica dimineata, sub privirile curioase ale celor mici, in fiecare casa erau confectionate una sau mai multe salite, in functie de numarul copiilor din familie. Salita era citeste tot [...]

Elemente de etnografie in comuna Buciumi*

Elemente de etnografie in comuna Buciumi*


Februarie 2009


Autor: Nicolae STIRB



Din punct de vedere etnografic, comuna Buciumi face parte din zona etnografica Meses.1 Conditiile prielnice de clima si sol, prezenta paraielor, raurilor si izvoarelor de coasta, varietatea florei si faunei au favorizat dezvoltarea comunitatilor umane in aceasta zona. Luand in considerare primele documente scrise care atesta localitatile din aceasta zona, trebuie remarcata densitatea satelor si a populatiei, existand aici o continuitate de locuire.2 In comuna Buciumi, ca si in celelalte sate din zona, ocupatiile traditionale au fost agricultura in stransa legatura cu cresterea animalelor. Alaturi de aceste ocupatii, in vederea completarii necesarului de hrana, s-au mai practicat vanatoarea, pescuitul, albinaritul, ponderea acestora fata de agricultura fiind mai redusa.3 citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Povestea porcului intr-un sat din Campia Transilvaniei

Povestea porcului intr-un sat din Campia Transilvaniei


Decembrie 2008


Autor: Augustin MOCANU



(insemnare a unui trecator prin vreme) In vremea copilariei si adolescentei mele, prin anii 1938-1955, in satul Boj (oficial Boju), com. Cojocna, jud. Cluj, situat geografic in marginea de nord-vest a Campiei Transilvaniei, cam la jumatatea distantei dintre Cluj si Campia Turzii, cresterea porcilor detinea un loc important in preocuparile satenilor. Si aici, ca peste tot la romani, cresterea acestor animale a fost si este o ocupatie straveche. Limba romana a mostenit cuvantul porc din latina si i-a creat o numeroasa familie formata din peste treizeci de termeni cu sensuri specializate 1. Pe la mijlocul secolului trecut, in Boj se cresteau aproape numai doua rase de porci: Mangalita, rasa foarte buna pentru grasime si slanina, si Bazna, buna pentru de toate. De fapt acestea citeste tot [...]

Din obiceiurile si credintele alunisenilor

Din obiceiurile si credintele alunisenilor


Decembrie 2008


Autor: Maria si Grigorie CROITORU



Pe vremuri, cand incepea postul Craciunului, in Alunis incepeau pregatirile pentru marele spectacol al colindatului. Privit cu ochii celui care nu s-a nascut si nu si-a petrecut copilaria pe aceste meleaguri, colindatul era un spectacol uimitor. Intregul sat se transforma in seara de Craciun intr-o imensa scena pe care evoluau copii de diferite varste, tineri si varstnici in marele spectacol al colindatului. Colindatorii, randuri dupa randuri, treceau de la o casa la alta, colindau, spuneau multamituri, se ospatau, faceau glume pana a doua zi. Toti satenii participau la bucuria generala si se simteau mai aproape de momentul cand dorintele lor, foarte diferite, se vor transforma in realitate. Seara de Craciun era asteptata de toata suflarea satului si era citeste tot [...]

Pomul de Craciun

Pomul de Craciun


Decembrie 2008


Autor: Traian RUS



In cadrul pregatirilor pentru sarbatorirea Nasterii Domnului, elementul principal, cel care dadea stralucire impodobirii ritualice a interiorului casei, era "pomul Craciunului". In satele noastre codrenesti acesta imbraca forme traditionale deosebite si o vechime considerabila fata de bradul de astazi. In credinta populara tuturor elementelor naturii, inclusiv plantelor, li se atribuiau valente magice, puteri pozitive sau negative. In zona Codrului multa vreme bradul a fost considerat un copac cu valente negative, aducator de nenorociri, de aceea era evitat in gospodariile oamenilor. Ca pom de Craciun a patruns foarte tarziu, prin influente occidentale, citadine, fiind impodobit cu multiple obiecte artizanale cumparate din magazine. Poate si faptul ca in padurile din zona nu citeste tot [...]

Obiceiurile Sarbatorilor de Iarna

Obiceiurile Sarbatorilor de Iarna


Decembrie 2008


Autor: Mihaela SALAJAN



Obiceiurile Sarbatorilor de iarna se incadreaza in ceea ce folcloristii numesc obiceiuri calendaristice si premerg inceputul noului an, desfasurandu-se pe parcursul a 12 zile, cuprinzand Craciunul, Anul Nou si Boboteaza. Acestea sunt variate si reprezentative pentru diverse zone geografice, marcand un moment festiv, trait intens in plan afectiv prin purificarea spirituala, dar si in plan social, prin dezvoltarea unor noi forme de relationare interumana. Obiceiurile traditionale sunt fenomene folclorice, care, de-a lungul timpului, au dobandit complexitate. Cadrul de referinta pentru ca aceste obiceiuri sa existe si sa se perpetueze, il constituie structura sociala a comunitatii folclorice si neamul. Comunitatea folclorica traditionala este limitata la sat sau la zona mai aprop citeste tot [...]

Craciunul in vremea bunicilor si strabunicilor nostri

Craciunul in vremea bunicilor si strabunicilor nostri


Decembrie 2008


Autor: Ileana PETREAN - PAUSAN



Dintotdeauna, sarbatorile de iarna au fost asteptate cu nerabdare pentru semnificatia lor, pentru farmecul lor si pentru bogatia de obiceiuri si datini ce le insotesc. Fara indoiala, Craciunul, sarbatoarea care marcheaza Nasterea Mantuitorului, este cel mai asteptat si mai pregatit dintre toate. De-a lungul vremurilor, insa, odata cu evolutia societatii, s-a schimbat si fiinta Craciunului, pierzand in primul rand, credem, din autenticitate si emotie. Incercam, succint, sa redam cateva obiceiuri si datini ale Craciunului din prima jumatate a secolului XX. PREGATIREA SARBATORII Primenirea casei (ca si a sufletului si trupului prin Postul Craciunului) s-a facut dintotdeauna si se face si in prezent, acum cu cei mai performanti detergenti, odata cu mult efort fizic si l citeste tot [...]

Semnificaţia de odinioară a stalpilor de căpătai şi valoarea lor simbolică de azi

Semnificaţia de odinioară a stalpilor de căpătai şi valoarea lor simbolică de azi


Noiembrie 2008


Autor: KUPS Tibor



Coloanele memoriale realizate in chip de stalp de căpătai reprezintă nişte mărturii materiale despre străvechile obiceiuri de inmormantare. In esenţă, ele sunt monumente funerare ce vestesc tuturor că existenţa umană e trecătoare. (Demult, pe mormantul unui războinic căzut in luptă se infigea, la căpătai, o lance sau o altă armă.) Stalpii de căpătai, pătrunşi in cultura noastră sub influenţa turcească, au fost multă vreme interzişi de preceptele creştine, lucru care explică de ce anume cei mai vechi se găsesc in cimitirele reformate şi unitariene, deşi intre timp s-au răspandit şi in cele catolice. Materialu citeste tot [...]

Contributia portului popular basarabean la completarea diversitatii portului popular romanesc

Contributia portului popular basarabean la completarea diversitatii portului popular romanesc


Noiembrie 2008


Autor: Valeriu CHIPER



B asarabia, bastion rasaritean al neamului romanesc, este o componenta importanta a culturii romanesti. Aici fiecare marturie a culturii populare ajunsa pana la noi datorita batranilor este interpretata in toata valoarea. Mai ales sunt valorizate insemnele identitatii noastre vestimentare. Despre specificul portului popular din Basarabia, tinem sa vorbim in aceasta conlucrare culturala. In ultimile decenii tot mai mult cautam insemne, marci, un suport material si spiritual al genezei si devenirii neamului nostru, care a trecut prin diferite vitregii ale timpului. Mediul geografic a jucat si el un rol hotarator asupra istoriei noastre, aparandu-ne asemenea unor cetati, dealuri, acoperite de codri, sesuri manoase, raurile Nistru, Prut, Dunarea si Marea Neagra, care au dat stator citeste tot [...]

Un veritabil manual

Un veritabil manual


Octombrie 2008


Autor: Augustin MOCANU



* Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru: Din folclorul copiilor si tinerilor din Alunis, Editura Caiete Silvane, Zalau, 2008, 332 p. Creatia populara orala din teritoriul de azi al Salajului si din zona Codrului s-a bucurat destul de tarziu de interesul folcloristilor fata de cunoscutele zone vecine: Bihor, Oas, Chioar si Lapus. Primii cercetatori au fost si aici, in mod firesc, modestii intelectuali ai satelor, preotii si invatatorii. Inceputul a avut loc catre sfarsitul secolului al XIX-lea, cand in presa romaneasca din Transilvania , creatia populara, in primul rand folclorul literar, s-a bucurat de o pretuire deosebita, determinata de motivatii de natura stiintifica, literara, social-politica si, nu in ultimul rand, patriotica. Indreptarea atentiei noastre catre presa citeste tot [...]

Consideratii generale asupra kitsch-ului din portul popular romanesc

Consideratii generale asupra kitsch-ului din portul popular romanesc


Septembrie 2008


Autor: Gavril NEAGA



Fiecare popor are anumite trasaturi specifice (teritoriu, limba, ocupatie, traditii si obiceiuri), prin care-si constituie identitatea in contextul marilor familii de popoare ale lumii. Alaturi de trasaturile enuntate mai sus, portul popular este si el un element de baza al individualizarii, al personalizarii celor ce alcatuiesc o natie, un popor contribuind la imbogatirea bazei materiale nationale si universale. Portul popular se inscrie pe linia celor exprimate mai sus si reprezinta adevarata comoara a culturii noastre nationale. El constituie o oglinda vie a continuitatii noastre pe aceste meleaguri. Portul popular romanesc a cunoscut o continua evolutie de-a lungul veacurilor. Aceasta evolutie a trebuit sa tina seama de o multitudine de factori, care au influentat, fie in citeste tot [...]

Udatul cununii

Udatul cununii


Iulie 2008


Autor: Vasile BURIAN, Susana BURIAN, Victor MICLEA



Au trecut Sanzaienele. De parca nici n-ar fi fost. N-am vazut nici o cununa pe capul vreunei fete. Nici aruncata pe acoperisul casei (peste casa) sau atarnata de streasina, cum se-ntampla, e adevarat, cu multi ani in urma. Doar dangatul clopotului de la biserica vibreaza aerul a sfintenie si aduna la liturghie oameni varstnici cat sa-i numeri pe degetele de la patru maini. Si, sigur, va trece si Santilie si nimeni nu va purta cununa de spice de grau pe cap de-a lungul satului pana la gazda surii, unde jucau feciorii si fetele pana ce picau brumele groase de toamna tarzie. Nu-s feciori in sat, ca dupa razboi, dar nu-s nici fete, nu-s nici holde de grau. Poate in cateva locuri din preajma satului, cat sa nu uite lumea cum arata graul. Fiecare grau care trece in vesnicie d citeste tot [...]

Muzeul din Cizer

Muzeul din Cizer


Iunie 2008


Autor: Alexandru BABOS



Muzeul din Cizer, judetul Salaj, figureaza frumos pe hartiile autoritatilor, dar apare dezolant in ruinarea sa la fata locului, neglijat de autoritatile judetene si locale. Localul muzeului este o casa cu paie din secolul 18, salvata in anii 1980 in scopul de a gazdui o colectie de exponate locale. Piesele de muzeu sunt astazi expuse intr-o incapere a scolii din localitate. Valoarea arhitecturala a casei se ridica mult peste nivelele locale sau regionale, o raritate daca nu un unicat ramas in picioare din secolul 18 in satele Salajului. Dimensiunile ei neobisnuit de mari si grija cu care au fost tratate unele detalii intriga intr-o zona in care s-au ridicat odata mai mult casute marunte si anonime de iobagi umili. Traditia care retine functia ei de casa de rugaciune, in vremuri d citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Batutul Craiului  veritabil ceremonial de innobilare in lumea satului

Batutul Craiului veritabil ceremonial de innobilare in lumea satului


Mai 2008


Autor: Vasile BURIAN, Victor MICLEA



Batutul Craiului veritabil ceremonial de innobilare in lumea satului In numarul 4 din luna mai 2007 al revistei Caiete Silvane ati publicat sub titlul Craiul Samanatorilor o varianta pentru scena a unui obicei de munca, sub semnatura d-lui Bot Gheorghe, invatator pensionar din Tihau, pasionat cercetator si cunoscator al vietii, obiceiurilor si datinilor satenilor din avalul Almasului. Sigur ca transpunerea scenica a unor obiceiuri, in cazul nostru unul legat de munca oamenilor intr-un anume moment al anului, se supune unor necesitati tehnic-regizorale: momentele se comprima si se redistribuie convenabil, cadrul natural este inlocuit cu decoruri conventionale etc. important ar fi ca modificarile formale sa nu denatureze continutul, sa se asigure un raport optim intre citeste tot [...]

Folclor muzical de pe Valea Agrijului

Folclor muzical de pe Valea Agrijului


Mai 2008


Autor: Alexandru V. JECAN



Oferim cititorilor revistei Caiete Silvane cateva fragmente din lucrarea d-lui Alexandru V. Jecan, Ramai sanatos Agriju. Folclor muzical de pe Valea Agrijului, in curs de aparitie la Editura Caiete Silvane a Centrului Culturii Traditionale Salaj, lucrare ce va cuprinde urmatoarele capitole: Preocupari pentru folclorul muzical al zonei; Categorii folclorice identificate in zona; Cantecul de leagan; Repertoriul de inmormantare; Claca de tors; Cantecul cununii de la seceris; Colinde; Repertoriul de sezatoare; Cantece propriu-zise; Repertoriul pastoresc; Melodii de dans, instrumentale; Catalogul pieselor si al localitatilor; Glosar; Bibliografie (D. Hoblea, redactor-sef al Editurii Caiete Silvane). Cantecul de leagan Se mai foloseste pentru adormirea copilului si as citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Istoricul Bisericii Ortodoxe cu hramul Sf. Imp. Constantin si Elena din Brebi

Istoricul Bisericii Ortodoxe cu hramul Sf. Imp. Constantin si Elena din Brebi


Martie 2008


Autor: preot paroh Septimiu GUDEA



Satul Brebi este asezat la poalele Muntilor Meses in apropiere de culmea Magurii, unde se gaseste cetatea romana Porolissum, silueta acesteia vazandu-se de pe soseaua ce ne strabate localitatea. Satul Brebi este consemnat documentar la 1385 sub numele de BERYD, apoi in 1423 sub mentiunea villa olahis BRED. Numele pe care il poarta astazi este BREBI, sub aceasta forma il gasim incepand din 1930. Toponimul are la baza numele comun breb castor. DEX-ul ne da urmatoarea definitie: breb, brebi animal rozator, inrudit cu castorul, care traia odinioara si in tara noastra. Satul este asezat pe doua vai, s-ar putea crede la prima vedere ca sunt doua sate. Primul ar fi asezat pe valea Brebiului, ce merge spre Moigrad si mai departe spre Ortelec, numit Cordos iar cealalta parte citeste tot [...]

Coincidenţe

Coincidenţe


Ianuarie 2008


Autor: Viorel TAUTAN



Unele dintre prejudecăţile răspandite la nivel macro-structural in areal regional, naţional ş.a.m.d., au virtuţi predictive şi, adesea, protective. Majoritatea sunt generate de experienţe personale sau colective identice, fapt care le consolidează statutul cu o anumită doză de speculaţii filosofice nu o dată precare. Ba chiar au fost transferate in zona paremiologiei, valabile doar in anumite straturi/nivele sociale. Iată, de exemplu, auzim destul de frecvent, dacă nu suntem inşine posesori latenţi, spunandu-se: Un rău nu vine niciodată singur, Cand faci bine unuia, se supără celălalt (căruia ii faci implicit rău), Toate necazurile mă caută doar p citeste tot [...]

Practici premaritale in satul traditional romanesc

Practici premaritale in satul traditional romanesc


Decembrie 2007


Autor: Corina BEJINARIU



In seria preocuparilor specialistilor de la Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau se inscriu si colaborarile anuale cu elevii, in vederea realizarii unor proiecte de cercetare prezentate in diferite etape ale concursurilor scolare. In acest context, colaborarea pe teme de etnografie a fost o constanta a anilor precedenti ce s-a materializat anul acesta prin realizarea unui studiu al unui grup de eleve de la Colegiul National Silvania, coordonate la nivel profesoaral de d-na profesoara Dora Popovici. Indrumarea stiintifica a fost realizata de Corina Bejinariu, etnograf la MJIAZ, iar elevele implicate in cercetarea si valorificarea rezultatelor sunt: Alina Baciu, Oana Malan si Ioana Vlasin, de la colegiul mentionat. Consideram ca este binevenita publicarea demersului stiintific citeste tot [...]

Biserica de lemn din Balan Josani

Biserica de lemn din Balan Josani


Decembrie 2007


Autor: Alexandru BABOS



Biserica de lemn din Balan Josani, dedicata Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril, se afla in partea de jos a satului Balan, judetul Salaj. Aceasta este una dintre cele mai frumoase si mai valoroase biserici de lemn din Salaj, atribuita mesterului de biserici itinerant Popa Toader. Ea este datata prin inscriptie din 1695 si pictata, conform pisaniei, la cumpana secolului 18 cu 19. Structura de lemn se pastreaza in conditii bune, in timp ce pictura este aproape stearsa. Biserica se afla pe noua lista a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05016. In satul Balan mai exista doua biserici valoroase de lemn: biserica de lemn din Balan Cricova si biserica de lemn din Manastirea Balan. In vecinatatea bisericii de lemn din Cricova s-a sfintit in 1996 o biserica parohiala de zid citeste tot [...]

Obiceiuri traditionale din Salaj  - un proiect reusit

Obiceiuri traditionale din Salaj - un proiect reusit


Noiembrie 2007


Autor: Ileana PETREAN - PAUSAN



Stim ca nu de multa vreme, de vreo doi ani (?), Asociatia Clubul Prieteniei de la Scoala Corneliu Coposu din Zalau s-a imbogatit cu noi membri si colaboratori, dar, mai ales, cu noi cunostinte si valori spirituale prin derularea unui proiect in domeniul monumentelor istorice, vizand indeosebi, bisericile de lemn din Salaj. In acest an, Clubul Prieteniei de la Scoala Corneliu Coposu, al carui presedinte este doamna profesoara MONA PANICAN, directoarea scolii, printr-un alt proiect castigat, finantat de Administratia Fondului Cultural National din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, a explorat, ca sa zic asa, taramul culturii traditionale salajene, niciodata suficient cercetat si mereu surprinzator si inepuizabil. Suntem convinsi ca si aici au gasit foarte multi citeste tot [...]

Biserica de lemn din Cizer

Biserica de lemn din Cizer


Noiembrie 2007


Autor: Alexandru BABOS



Biserica de lemn din Cizer se afla din 1968 restaurata in Parcul Etnografic National "Romulus Vuia" din Cluj-Napoca. Biserica are o valoare istorica deosebita, fiind considerata lucrarea mesterului de biserici Vasile Nicula Ursu, cel care, sub numele de Horea, a intrat in istoria nationala ca martir al rascoalei taranesti din 1784. Din punct de vedere arhitectural biserica prezinta calitati tehnice, formale si decorative ce o recomanda drept una dintre cele mai reprezentative dintre lacasurile de lemn din Transilvania. Mesterii Horea, Vasile Nicula "Ursu". Inscriptiile de pe portalul de la intrare si de pe portalul intrarii in nava dateaza ridicarea bisericii in anul 1773. Traditia locala atribuie ridicarea bisericii mesterului Horea. Acesta a locuit in acea perioada in citeste tot [...]

Pamfil Biltiu, Augustin Mocanu:

Pamfil Biltiu, Augustin Mocanu:


Noiembrie 2007


Autor: Viorel MURESAN



Numarul culegerilor de folclor poetic din zonele situate geografic in nord-vestul tarii a sporit in ultimii ani vadit, iar asta nu pentru ca ansamblul de manifestari traditionale autentice de aici ar trai o noua tinerete, ci, pur si simplu, deoarece au proliferat formele de multiplicare a mesajului fixat pe suport de hartie. Ne-ar parea nespus de rau sa avem dreptate daca vom afirma ca aceste "corpusuri de texte poetice" ar putea incheia ceea ce, la noi, au inceput romanticii in prima jumatate a secolului al XlX-lea. Sigur, aceste piese anonime vor fi la nesfarsit reluate in colectii, mereu altele, mai ales pentru uzul didactic si al cercetatorilor, insa cu forme poetice orale izvorate din zacamant sufletesc nou nu ne vom mai intalni. Cei plecati din Ardeal la inceputul secol citeste tot [...]

Coronita din Varsolt

Coronita din Varsolt


Octombrie 2007


Autor: BARA Jusztina, SZODORAI Melinda



I. Salajul si locul Varsoltului in Salaj: Salajul, dupa definitia cunoscutului scriitor etnograf Ks Kroly, apartine zonei etnografice maghiare din Romania de dincolo de Piatra Craiului, care este inconjurata de Muntii Plopisului, Mesesului si de dealurile Somesului si al Erinului. Tinutul Salajului se intinde pe cele trei vai: valea Barcaului, valea Somesului si valea Crasnei, din care face parte si satul Varsolt. Soseaua care leaga municipiul Zalau si orasul Simleu, traverseaza satul Varsolt. Aceasta asezare ii confera o deschidere destul de accentuata spre lumea urbana si implicit impune intr-un fel ignorarea datinilor, obiceiurilor si a traditiilor specifice locului. Spre lauda si mandria localnicilor, Varsoltul este cunoscut ca un sat cu o bogata zestre etnografica si citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Augustin Mocanu  75. Despre sarcinile unui om adevarat

Augustin Mocanu 75. Despre sarcinile unui om adevarat


Septembrie 2007


Autor: Ileana PETREAN-PAUSAN



Sunt unii oameni pe care poti afirma ca ii cunosti, fara sa-i fi vazut sau intalnit vreodata. Ba, mai mult, poti afirma cu certitudine ca ii simti aproape, ca ti-s dragi Asa pot spune eu vizavi de domnul profesor Augustin Mocanu, autor al unui raft de carte etnografica. Mi-a daruit parte din cele noua carti publicate, din care cinci de autor si patru in colaborare cu alti impatimiti ai culturii traditionale si strajeri la pastrarea si promovarea ei. Am avut chiar privilegiul de a-i ingriji si a tipari la Editura Silvania a Directiei pentru Cultura () o lucrare cu totul deosebita si pe sufletul meu: Floare de Rai antologie de poezie populara de dragoste (Zalau, 2004). Printr-o statornica, benefica si roditoare colaborare cu Centrul Culturii Traditionale Salaj, Augustin Moca citeste tot [...]

Ritualul inmormantarii in satul Drighiu din judetul Salaj

Ritualul inmormantarii in satul Drighiu din judetul Salaj


Septembrie 2007


Autor: Gavril NEAGA



Dintre obiceiurile ciclului familial cele mai hotaratoare si mai importante sunt: botezul, ceremonialul nuptial si inmormantarea. Ritualul funerar este bogat in obiceiuri si credinte, care isi au originea in frica de moarte, de lumea cea de dupa moarte. Moartea este ultimul si cel mai dureros moment al vietii pamantesti a omului. In diferite locuri, asezari moartea este semnalata anticipat de diverse semne rationale sau irationale, sosirea ei este adusa de anumite fenomene ale naturii si fenomene neobisnuite legate de anumite obiecte. In localitatea Drighiu, inseamna moarte daca bufnita (tioncul) canta in preajma unei gospodarii si ea trebuie alungata; daca gaina canta la fel ca si cocosul va fi de urgenta taiata si ingropata; daca o stea cade semnifica sfarsitul vietii persoan citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Costumul popular din Transilvania  element de identitate locala

Costumul popular din Transilvania element de identitate locala


Septembrie 2007


Autor: Corina BEJINARIU



Expozitia de muzeu sursa documentara si expresie a memoriei colective Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau a organizat, in perioada 29 mai 14 iunie 2007, o inedita expozitie, ce isi propunea sa aduca in fata publicului vizitator unul dintre cele mai spectaculoase segmente ale satului traditional (mai putin cel actual, serios afectat de imperativele modernizarii social-economice): portul popular, cu privire speciala la cel specific zonelor etnografice ale Transilvaniei si Banatului. Manifestarea s-a inscris in seria colaborarilor, devenite deja traditionale, cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, un parteneriat deosebit de fructuos, atat pentru cele doua institutii cat, mai ales, pentru comunitatea locala, ce a putut beneficia astfel de o prezentare com citeste tot [...]

Maiestrie, frumusete si evlavie

Maiestrie, frumusete si evlavie


August 2007


Autor: Preot Vasile IOVITA



Judetul Salaj este unul dintre cele mai bogate judete in biserici de lemn din tara noastra. In Lista Monumentelor Istorice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei anul 172 (XVI), nr. 646 bis din 16 iulie 2004, judetul nostru figureaza cu 68 de biserici de lemn monumente istorice. Intr-o carte-manuscris intitulata Biserici de lemn din Salaj, (Arhivele Nationale, colectia personala Leontin Ghergariu, actul 11 din 1976), Leontin Ghergariu afirma ca In anul 1900 erau in fostul Salaj, in cele 241 de localitati, un total de 216 biserici romanesti, dintre care 147 erau de lemn. In 1908, din 201 biserici romanesti, 121 erau din lemn, 2 de pamant batut si numai 78 de piatra. Iata ca, intr-un secol plin numarul bisericilor de lemn, ele insele de multe secole, aproape s-a injuma citeste tot [...]

Pastrarea traditiilor in localitatea Micherechi (Ungaria)

Pastrarea traditiilor in localitatea Micherechi (Ungaria)


August 2007


Autor: Emilia MARTIN Etnograf, muzeolog



Localitatea Micherechi este cunoscuta ca singura localitate cu populate pur romaneasca din Ungaria, unde fiecare dintre locuitori cunoaste graiul local. Ca a doua trasatura caracteristica localitatii putem aminti faptul, ca aproape singura sursa de existenta este cultivarea plantelor in sere, careia, incepand cu anii 1960, i se datoreste imbunatatirea nivelului de trai pentru populatia intreaga. Comuna Micherechi este acea localitate care din anii 1960 sta in centrul cercetarilor romanesti din Ungaria, fiind considerata - cu toate trasaturile caracteristice locului si etniei - o adevarata curiozitate. Cultura populara insa nici la Micherechi nu este constanta, ci trece printr-o transformare permanenta in functie de schimbarea circumstantelor, a relatiilor economico-sociale. Mich citeste tot [...]

Note de lectura (I)

Note de lectura (I)


Iunie 2007


Autor: Augustin MOCANU



Am sub priviri manuscrisul cartii Epica populara in versuri. Balade si colinde-balade din zonele Codrului si Salajului, volum semnat de etnologul maramuresan Pamfil Biltiu impreuna cu subsemnatul, lucrare aflata sub tipar la Editura Ethnologica din Baia Mare. Ea contine 340 de cantece poetice povestioare si este structurata in trei sectiuni: Balade familiale (210 texte), Cantece epice eroice (16 texte) si Colinde-balade (114 texte), productiuni folclorice culese in ultimii 120 de ani din intinsa arie care include intreaga zona folclorica a Codrului, divizata administrativ intre judetele Maramures, Satu Mare si Salaj, si tot judetul Salaj de astazi. Notele de lectura pe care le propun spre publicare sunt niste insemnari personale. Ele nu intentioneaza sa fie o prezentare a cartii citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Frunzulita rupta-n cinci/ Plinu-i codru de voinici/ La tot fagu patru-cinci

Frunzulita rupta-n cinci/ Plinu-i codru de voinici/ La tot fagu patru-cinci


Iunie 2007


Autor: Ileana PETREAN



Capatand lumina tiparului la Editura Ethnologica (Baia Mare, 2007), lucrarea Epica populara in versuri din zonele Codrului si Salajului, semnata de Pamfil Biltiu si Augustin Mocanu, cuprinde, in cele 248 de pagini, 340 de texte poetice balade si colinde-balade adunate de cei doi iubitori si cercetatori ai culturii traditionale, de-a lungul anilor, din numeroase localitati din judetele Maramures, Satu Mare si Salaj. In Nota asupra editiei, Augustin Mocanu afirma ca, in urma analizei materialului cercetat, a. Se confirma circulatia in zonele Codrului si Salajului a 33 de subiecte narative reprezentate de mai multe tipuri, subtipuri si variante de balade familiale (28 de subiecte) si cantece epice eroice (5 subiecte) larg raspandite in spatiul romanesc, precum si 13 tip citeste tot [...]

Cetatea Valcau

Cetatea Valcau


Mai 2007


Autor: Mircea GUI



Aspectul geografic si-a pus amprenta pe intreaga istorie a Salajului. Este situat in partea de nord-vest a tarii, intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali. Relieful este variat, cuprinzand patru zone fizico-geografice: muntoasa, depresionara, deluroasa si de campie. Varietatea formelor de relief si structura grologica a judetului determina varietatea bogatiilor subsolului. Fiind situat in zona de trecere dintre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, a fost traversat din toate partile si pradat adeseori de catre turci si tatari, a suportat imixtiunea coroanei ungare cu toate consecintele ei. Pe aici trecea drumul sarii care venea dinspre Poarta Mesesului indreptandu-se spre Crasna, apoi atingea Barcaul inspre Nusfalau si Zauan urcand spre Carastelec si indreptandu-se citeste tot [...]

Serbarea pastorala de la Pria

Serbarea pastorala de la Pria


Mai 2007


Autor: Ileana PETREAN, Nicolae AGACHE



De zeci de ani, in fiecare luna mai, amfiteatrul natural din hotarul satului Prian, comuna Cizer, se umple de lume, de tarabe, de miros de mici si, din pacate, din ce in ce mai rar de turme de oi si cas, care sa te imbie din agatatoarele improvizate din pari verzi, din padurea din apropiere Locul mesterilor populari este luat, pe an ce trece, de comerciantii de maruntisuri, iar pe scena improvizata de sub padure, la poalele dealului, evolueaza nu formatii autentice din Salaj sau imprejurimi, ci vedete la ordinea zilei de pe indoielnicele canale de folclor ale multelor televiziuni E bine, totusi, ca de fiecare data sunt prezente formatiile de copii si tineri din Cizer Cizereana - , cu murunitele inconfundabile ale fetelor care infloresc pajistea, din Horoatu Crasnei, iar, uneo citeste tot [...]

Notice: iconv() [function.iconv]: Detected an illegal character in input string in /home3/nefasoft/public_html/cs/includes/functions2.php on line 26

Satul Borza  scurta monografie

Satul Borza scurta monografie


Aprilie 2007


Autor: Camelia Cosma



Satul Borza face parte din comuna Creaca, care este asezata in partea centrala a judetului Salaj in extremitatea nord-estica a muntilor Meses ocupand partea nordica a depresiunii Agijului, raul cu acelasi nume strabatand-o de la sud la nord. Comuna are o populatie de 3293 locuitori ( 1992 ) si o suprafata de 7416 ha. Din punct de vedere administrativ, are ca vecini: la nord orasul Jibou; la est comuna Balan; la sud comuna Romanasi; la sud-vest municipiul Zalau, iar la vest comuna Mirsid. Aceasta comuna cuprinde noua sate: Creaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodanesti si Viile Jacului. Satul Borza este situat in partea nordica a comunei, pe dreapta Agrijului, fiind legat de Prodanesti printr-un drum comunal avand 106 case si 246 locuitori. Despre citeste tot [...]

Augustin Mocanu, Folclor poetic

Augustin Mocanu, Folclor poetic


Aprilie 2007


Autor: Ileana Petrean



* Antologie din aria Codru-Valea Salajului (Ed. Caiete Silvane, Zalau, 2007) Credem ca nu poate exista o imagine mai cuprinzatoare, mai obiectiva prin realismul ei, mai frumoasa prin sinceritate, mai profunda si mai fireasca despre viata romanului decat propria sa creatie folclorica - marturiseste Augustin Mocanu pe coperta a IV-a a recentei sale carti Folclor poetic. Antologie din aria Codru-Valea Salajului aparuta la Editura Caiete Silvane. Este a sasea carte a profesorului Augustin Mocanu si a cincea de folclor: Pe cel deal cu dorurile folclor poetic din judetele Maramures si Salaj , (Ed. Caiete Silvane, Zalau, 2001); Folclor din Tara Silvaniei (Ed. Caiete Silvane, Zalau, 2004), Floare de Rai- antologie de poezie populara (Ed. Silvania, Zalau, 2004), monografia Boju citeste tot [...]

Colinzi culese din Zona Barcaului de prof. Traian Ghilea

Colinzi culese din Zona Barcaului de prof. Traian Ghilea


Martie 2007


Autor: Traian GHILEA



Balada serpelui Colo jos in prundurele Mandru joaca doua stele. Ba zo ale nu sunt stele, Ca-s ochitii serpelui. Tat mananca pon voinic Jumatate l-o mancat Jumatate nu-l mai poate, De curele-ntantalate. Doi drumari pa drum trece Voinicu din grai graie: - Oare cum de va-ndurati Si pa mine ma lasati, Lasta fiara-nverinata Sa ma mance dintr-o data? Serpele din grai graie: - Paziti-va voi drumu Cum imi pazesc eu lucru. Paista masa l-o dat Cand pe rau l-o blestemat: - Linga-ti serpii osul tau Cum mi-ai supt tu pieptul meu, Suga-ti serpii osutu Cum mi-ai supt tu pieptutu. Colinda fetei Mere fata la fantana Luminioara dute tine Con sustar galben la mana. Dapa-n sustar si-o luat Luminioara dute tine Si dacasa a alergat. Spusa-n casa, pusa ma citeste tot [...]

Starostitul colacului

Starostitul colacului


Martie 2007


Autor: Vasile BURUIAN



- obicei stravechi de Craciun, specific localitatii Galpaia, comuna Balan, judetul Salaj * Indiscutabil, colindele fac parte din ritualul sacru legat de sarbatoarea Craciunului si ele apartin fondului nepieritor al spiritualitatii neamului romanesc, expresie a comuniunii de viata, de iubire si de ideal cu strabunii nostri care si-au asumat invatatura lui Hristos cu lege romaneasca sau credinta strabuna (I. Bizau Cuvant inainte la Colinde si cantece de stea, vol. III, I. Simionescu, Ed. Europoic, Cluj-Napoca, 1997). Frumusetea Craciunului romanesc nu poate fi inteleasa fara ritualul colindatului. Cetele de colindatori si-au asumat de-a lungul istoriei noastre vocatia misionara, fiind asteptate si primite cu emotia si bucuria pe care o presupune intalnirea cu invatatura citeste tot [...]

O carte exceptionala

O carte exceptionala


Martie 2007


Autor: Augustin MOCANU



Iordan Datcu Dictionarul etnologilor romani: Autori. Publicatii periodice. Institutii. Mari colectii. Bibliografii. Cronologie. Editia a III-a, revazuta si mult adaugita, Editura SAECULUM I.O., Bucuresti, 2006, 984 p. In noiembrie anul trecut a iesit de sub tipar aceasta monumentala opera inchinata culturii populare spirituale a romanilor, eveniment de importanta istorica pentru dezvoltarea ulterioara a tuturor ramurilor etnologiei. Cunoscator al tuturor aspectelor din domeniul in discutie, Iordan Datcu a dedicat lucrarii de fata peste treizeci de ani de munca staruitoare, din 1970 pana astazi. Prima editie, formata din doua volume: Dictionarul folcloristilor. Folclorul literar romanesc, cu o prefata de Ovidiu Birlea, realizata in colaborare cu Sabina Cornelia Stroe citeste tot [...]

Obiceiurile primaverii si verii

Obiceiurile primaverii si verii


Martie 2007


Autor: Traian CIUREAN



Primavara aduce in sufletul oamenilor bucurie, fericire, aduce speranta ca nimic nu-i pierdut, ca viata merge inainte si ca lumea e totusi frumoasa. Obiceiurile primaverii au, majoritatea, caracter agrar, altele, mai putine la numar, au caracter pastoral. Aratul cu plugul, prima munca la camp, avea un caracter sarbatoresc. Pentru ca pamantul sa nu ramana pustiu, pentru a-l lucra la timp, batranii satului stabileau termene ultimative, dupa care se spunea ca ogoarele nu mai rodesc, ori ca cel care nu le-a semanat la timp va avea diferite neplaceri. Iesitul la plug se pregatea bine si din timp. Inca de cu iarna, dupa sarbatori, se punea la punct carul, plugul, grapa, tanjala etc. Cand ieseau in prima zi la plug afumau vitele cu tamaie sa nu fie bolnave pana cand terminau de arat si citeste tot [...]

Camesa ciumii

Camesa ciumii


Martie 2007


Autor: Traian CIUREAN



Este fara indoiala un obicei stravechi si el este amintit si de catre J. Kadar in monografia judetului Szolnok-Dabaca. El atesta, o data mai mult, preocuparea oamenilor de pe aici de a creste animale si problemele pe care le intampinau adesea in activitatea lor. Dupa cum aratau Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu in lucrarea Folclor literar romanesc, obiceiurilor calendaristice le este caracteristica, in primul rand, legatura directa sau indirecta cu muncile de peste an si, prin intermediul lor, cu viata si bunastarea individului si colectivitatii. In etapizare apar obiceiurile legate mai direct de viata individului, a familiei sau a colectivitatii (p. 142). Aparitia acestui obicei a fost determinata de numeroasele epidemii care faceau deseori ravagii printre animalele oamenilor. citeste tot [...]