Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Profesor şi scriitor: Iuliana Clima-Caraghin

Autor: Alina Negru

Septembrie 2017

În acest an a avut loc la Piatra Neamț, Concursul internațional de creație literară „Diamante spirituale”, unde profesoara Iuliana Caraghin a obținut Premiul Uniunii Internaționale a Femeilor Române. Autoarea a participat la concurs cu un text care, ca orice basm, se termină cu un happy end: „Sfânta Duminică apare şi îi cere prinţesei să se roage, să aibă credinţă, să nu îşi piardă speranţa pentru că în timp lumea va deveni mai bună, mai tolerantă faţă de străini, faţă de migranţi, faţă de oamenii cu dizabilităţi, iar supuşii palatului vor trăi în armonie; minorităţile şi majoritarii îşi vor respecta reciproc dreptul la libertate culturală şi tradiţii. A doua zi de dimineaţă, tânăra prinţesă s-a prezentat la palat. Nu mai şchiopăta, putea să meargă. Noul moştenitor la tron a tras un ţipăt. Putea să vadă. Şi a ţinut veselia ani întregi şi acum mai ţine încă. Cine se duce acolo, vede şi ştie, iară cine nu, ascultă şi tace, ca să audă încă marele cântec de veselie” (fragment din basmul premiat „Prințesa, agudul și bănuții”).

„Mă simt mereu inspirată de creativitatea elevilor mei, care, impulsionați de dorința de a participa la concursuri școlare pe tematica toleranței și interculturalităţii – „Călătoria mea interculturală”; „Diversitatea – o șansă pentru viitor”; „Literatură, dialog și toleranță”; „România, tărâm de basm”; „Albul e prea alb și negrul e prea negru în orașul lui Bacovia” – mă ancorează permanent în problematica realității în care trăim şi mă motivează să aplic metode şi tehnici inovatoare. Mă bucur nespus că pot să le împărtășesc detalii din experiența îndelungată de relaţionare cu oamenii, mijlocită de contactul cu mediile interculturale din Islanda, Marea Britanie, Irlanda, Turcia, Spania, Slovenia, Italia, Franţa, Grecia, Bulgaria, Maroc, Ungaria, Austria”, afirmă Iuliana Caraghin, cadru didactic la Colegiul „Henri Coandă” din Bacău.

Basmul câștigător este parte integrantă din Proiectul interșcolar „Tot numai un zâmbet”, realizat în parteneriat cu unități școlare din Galați, Brăila și București. Proiectul menționat a fost inclus de Fundația Rațiu pentru democrație și British Council România în top cinci proiecte de impact la Concursul Național „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public. Migranţii şi refugiaţii”. Profesoara Iuliana Caraghin este formator Wand Education, metodist pentru limba şi literatura română, metodist pentru activităţi nonformale, expert cultural, expert educaţie şi învăţare, expert în managementul educaţional, evaluator internaţional MEDEA Awards, evaluator naţional al proiectelor educative din Calendarele Ministerului Educaţiei Naţionale şi a fost nominalizată la „Premiile European Language Label – 2012 pentru iniţiative inovatoare în domeniul predării şi învăţării limbilor străine. Distincţiile individuale European Language Label acordate de LLP România”. Este profesor de limba şi literatura română, absolventă ca şefă de promoţie a Universităţii din Bacău, cu master postuniversitar în Ştiinţe ale comunicării şi ale limbajului.

Profesoara Iuliana Caraghin este şi scriitor: poet și critic literar premiat, dar şi autor de proză şi eseistică. Premiile literare obţinute de-a lungul timpului sunt: Premiul revistei „Viaţa de pretutindeni” la Festivalul-concurs naţional de poezie „Avangarda XXII” (2006); Premiul revistei „Oglinda literară” la Festivalul Naţional de Literatură „Marin Preda” (2012); Premiul revistei „Dacia literară” la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…” (2013); Premiul Concursului Internaţional „Dor de Eminescu” (2013); Premiul Editurii „Amurg sentimental” (2013); Premiul revistei „Porto-franco” la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…” (2014); Premiul pentru eseu la Festivalul Internaţional „Toamnă bacoviană – 135” (2016); Premiul Uniunii Internaționale a Femeilor Române la Concursul internațional de creație literară „Diamante spirituale” (2017). Este membru fondator al Ligii Scriitorilor Români – filiala Bacău, care se vrea, prin efortul membrilor ei, un organism viu de promovare a limbii şi culturii române.

Iuliana Clima-Caraghin a publicat cărţi de proză – romanul „Anotimp”; eseistică – „Românesc şi autentic”, „Tehnici argumentative şi conectori”; „Noapte şi gând – eseuri critice”, „Despre iubire, moarte şi alte mituri”, „Despre mituri şi zei”, „Publicitatea „vampirică”; cărţi de metodica disciplinei – „Metode interactive de predare-învăţare”, „Abordări curriculare. Proiectarea didactică”. Publică frecvent în revistele „Impact”, revistă sub egida Societăţii Scriitorilor Târgovişteni; „Caiete Silvane”, revistă de cultură editată de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj sub egida Uniunii Scriitorilor din România şi „Oglinda literară”, revistă de cultură, civilizaţie şi atitudine. A debutat în revista „Ateneu” din iunie 2003, nr. 6, anul 40 (serie nouă) cu textul „Categoria timpului în textul narativ” și este citată în lucrări de specialitate, precum în volumul „Studii eminescologice” nr. 17, publicaţie anuală a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” Botoşani, în colaborare cu Catedra de Literatură Comparată şi Estetică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Să urmărim acum puţin mai îndeaproape câteva din scrierile Iulianei Clima-Caraghin.

De-a lungul istoriei, omenirea a compus o serie de mituri. Pe unele le-a uitat, pe altele le-a

rememorat. În aceste împrejurări, oamenii au simţit nevoia de a-şi redefini poziţia spirituală faţă de mitologie. Lucrarea „Despre mituri şi zei”, de Iuliana Clima-Caraghin, arată cum, de-a lungul timpului, un factor egalizator al indivizilor de pretutindeni a fost tocmai încercarea lor de a se sustrage realităţii obiective şi de a fuziona cu miraculosul, cu toate acele aspecte ale fenomenalităţii care ar putea fi deviate de la normalitate, oferindu-le, în fond, chiar dacă numai pentru o clipă, iluzia de a fi primul nemuritor. Mitul poate fi înţeles prin totalitatea simbolurilor angajate în susţinerea acestuia, ele însele consecinţe ale modalităţilor diferite de percepere a lumii înconjurătoare de către oameni de tot felul. Existenţa, la rândul său, pare să fie un ansamblu de norme simbolice, pe care nu oricine le poate decodifica. Cum miturile au ajuns să fie socotite însăşi inima vieţii imaginative, capitolul „Despre zei” prezintă zeităţile olimpiene, acea punte între real şi absolut, între microtimpul strivitor al celui dintâi şi macrotimpul proiectat în eternitate al celui din urmă.

Plecând tot de la mit, a doua carte, „Despre iubire, moarte şi alte mituri”, arată cum mitul este principalul element-liant între două ordini concepute separat şi chiar în antiteză de către creatorii lor. Altfel spus, mitul se erijează într-o încercare a unor scriitori, precum Euripide, Goethe şi Mircea Eliade de a asambla în creaţii literare toate acele fapte de viaţă importante ce dau substanţa spiritualizată a traiului nostru zilnic. Despre interpretarea mitului în epoca modernă, Zoe Dumitrescu-Buşulenga spunea că „pare a îmbrăca tot mai mult aspectul unui decupaj întreprins de fiecare artist de seamă în substanţa situaţiilor arhetipale întruchipate de personajele mitice”. Pe de altă parte, acelaşi critic literar e de părere că în ultima vreme „se tinde tot mai mult să se interpreteze mitul ca una din expresiile subconştientului colectiv, legat de adâncimile abisale, de straturile arhaice ale sufletului omenesc”.

În literatura română, universurile creatoare înţesate cu cele mai multe şi cele mai ofertante simboluri aparţin unor scriitori care caută calea de acces spre o altă lume. Literatura le-a oferit anumitor scriitori posibilitatea de a explora acele dimensiuni existenţiale ce suscită interesul sociologilor, folcloriştilor, mitologilor, psihologilor, prin amestecul de date reale diseminate în extrasenzorial, precum şi invers, adică prin detalii ultrafine, ce nu pot fi detectate prin organele de simţ obişnuite, aliniate pe o nişă a existenţei zilnice, eventual pe un tronson banal al acesteia, lipsit de o importanţă reală imediată. Este vorba de scriitori, precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coşbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, George Bacovia, Marin Preda, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, George Călinescu, Nicolae Filimon, Mateiu Caragiale, Marin Sorescu, regăsiţi în cea de-a treia carte a autoarei, „Noapte şi gând – eseuri critice”.

Cartea „Românesc şi autentic” aduce în prim-plan ideea de românitate, de identitate naţională, prin intermediul unor personaje reprezentative pentru imaginea ţăranului român – Ion şi Moromete – şi prin intermediul unui suprapersonaj, gastronomia românească, aşa cum apare ea prezentată şi reprezentată în realitatea noastră cotidiană şi în opere literare, precum „Ciocoii vechi şi noi”, „Hanul Ancuţei”, „Fraţii Jderi”. După cum afirmă chiar autoarea în studiul „Sinele şi celălalt” („Interferenţe didactice”, anul V, nr. 2/2008, p. 104), fiecare persoană sau fiecare personaj are propria identitate: nimeni nu posedă în mod absolut o viziune asupra realităţii, ci este trama unui centru de valoare intrinsec. Se poate formula concluzia potrivit căreia cea mai importantă funcţie a literaturii este cea de explorare, adică naratarul are ocazia de a se autoinstrui şi de a afla noi dimensiuni virtuale, capabile să-i lărgească orizontul cognitiv, dar, mai ales, pe cel spiritual. Altfel spus, ca o antenă proiectată în necunoscut, literatura însumează toate datele existente în jurul său şi capabile să nuanţeze sensul aventurii spirituale a oamenilor proiectaţi într-un timp şi spaţiu neprecizate.

„Iuliana Clima cercetează aceste teme fără complexe în cele două cărţi, „Despre mituri şi zei” şi „Despre iubire, moarte şi alte mituri”. Spre deosebire de zei, care aleg, omul este ales. Alegem, spune autoarea, prin iubire. Deci, câtă iubire, atâta capacitate de opţiune. Apare deja o mare temă a literaturii universale dintotdeauna, drama opţiunii. Aceasta este o cale de deschidere şi „Despre iubire, moarte şi alte mituri” este o carte excepţională pe această temă, a iubirii” (Petre Isachi în revista „Caiete Silvane”).

„A doua secvenţă a lucrării „Noapte şi gând – eseuri critice” este pusă sub semnul vorbirii, Dreptul cel mai sacru al omului. Cuvintele sunt cel mai puternic lucru din univers. Cuvintele, pe care Dumnezeu le-a rostit, l-au pus în mişcare, şi el se supune şi azi cuvintelor rostite de Dumnezeu. Alte titluri, precum „Spaţiul închis al hanului”, „Labirintul vieţii adamice”, „Nunta – creaţie şi procreaţie”, „Proteism şi schimb de identitate”, „De la familie la familie”, „Între Orient şi Occident”, „Dramă şi singurătate”, întregesc un demers eseistic diversificat tematic şi bogat în idei, realizat într-un cod lingvistic matur şi expresiv” (Daniel Nicolescu în revista „Plumb”).