Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Editura „Caiete Silvane” la Festivalul Internațional de Carte Transilvania

Editura „Caiete Silvane” la Festivalul Internațional de Carte Transilvania

Autor:

Septembrie 2016

Editura „Caiete Silvane” la Festivalul Internațional de Carte Transilvania

 

Editura „Caiete Silvane” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj va fi prezentă, cu stand și lansări,  la cea de-a patra ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, festival care va avea loc în perioada 4-9 octombrie 2016 în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

MIERCURI, 5 OCTOMBRIE

14.00-15.00

Lansări de carte Editura Caiete Silvane a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj:

Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu de Cristian Borz (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Zalău, 2016).

File de dicţionar – expresii şi reflecţii de Gheorghe Moga (Colecţia „Scriitori sălăjeni”, Zalău, 2016).

cântece pe sub uşă de Cristina-Monica Moldoveanu (Colecţia „Poesis”, Zalău, 2016).

Din cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj (1935-1938) de Corneliu Coposu (Colecţia „Restituiri”, Zalău, 2016).

Primăvara Poeziei – XVI –  A Kőltészet Tavasza (Colecţia „Poesis”, Zalău, 2016).

Schiţa monografică a Sălajului de Dionisie Stoica, Ioan P. Lazăr (Colecţia „Restituiri”, Zalău, 2016 – ediția princeps 1908).

Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale ale românilor sălăjeni de Ioan Ardeleanu Senior (Colecţia „Restituiri”, Zalău, 2016 – ediția princeps 1938).

Cununeaua soarelui. Mireasa grâului. Mitologie țărănească și filosofie emblematică de Traian Vedinaș (Editurile Tradiții Clujene și Caiete Silvane, Cluj-Napoca – Zalău, 2016).

Revista Caiete Silvane.

Participă: Daniel Săuca, Marin Pop, Daniel Hoblea, Gheorghe Moga, Cristian Borz și Traian Vedinaș.

15.00-17.00

Întâlnire cu Andrei Codrescu (SUA), invitat de onoare al FICT 2016.

Lansare de carte: The Art of Forgetting/Arta uitării de Andrei Codrescu. Traducere de Alexandru Oprescu (Editurile Caiete Silvane și Școala Ardeleană, Zalău – Cluj-Napoca, 2016). Prezintă: Ruxandra Cesereanu, Marius Conkan, Daniel Săuca și Vasile George Dâncu.

Eveniment realizat în colaborare cu Institutul Cultural Român și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Cristian Borz, Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită), Colecţia „Monografii”

„O nouă ediţie a Monografiei satului Bădăcin şi a familiei Maniu se impunea nu doar din pricina epuizării primei ediţii, ci şi din alte considerente. Realizarea relativ rapidă a proiectului, ritmul iniţial, dorinţa de a duce la capăt proiectul într‑un timp cât mai scurt au impus o mai atentă revizuire. Totodată, numărul ridicat de noi lucrări de specialitate apărute, noi documente scoase la lumină din arhiva CNSAS, fotografii din colecţii personale, la acestea adăugându‑se dorinţa firească de a mai completa, de a aduce la zi, de a aranja după alte criterii conţinutul şi informaţiile, au creat noi perspective. Înfăptuirea unei noi ediţii s‑a impus, în consecinţă, ca necesară, ca un act firesc. (...) Sper ca noua ediţie, revăzută şi adăugită, însoţită de aceste precizări şi lămuriri, va fi de folos tuturor celor interesaţi de istoria locală a satului Bădăcin, precum şi de cea a familiei, care l‑a dat României pe unul dintre cei mai mari oameni de stat, Iuliu Maniu”. (Autorul)

 

Gheorghe Moga, File de dicţionar – expresii şi reflecţii, Colecţia „Scriitori sălăjeni”

„Cartea de faţă reprezintă rezultatul însumării unor articole prin care Dl Profesor dr. Gheorghe Moga susţine, în revista Caiete Silvane, de câţiva ani buni, o consistentă pagină de cultivare a limbii, tocmai acum când publicistica pe teme lingvistice a devenit aproape intruvabilă.

      Descinzând din Filologia clujeană în anii de aur ai U.B.B., pe când sub cupola ei prindea aripi şi Echinox‑ul, direct într‑o provincie fără orizont, unde uşor şi repede te puteai prăfui, Gheorghe Moga a găsit apăsătoarei cariere didactice, ce‑i devenise modus vivendi, pandantul adâncirii în studiul limbii române. Articolele sale, scrise numai după un lung timp de sedimentare şi reflecţie, arată şi o largă predispoziţie spre receptarea literaturii clasice. Stilul scriitorilor face obiectul preocupărilor sale, cel mai adesea. (…)

În afara unui mic grup de specialişti, care ar putea face parte din corpul didactic, cartea Dlui Profesor Gheorghe Moga se îndreaptă spre cititorul cultivat, atent la propria exprimare, însă şi la felul cum noi toţi ne raportăm la limbă. Dar mai ales spre tinerii, mă tem că tot mai rari, aşternuţi pe studiul limbii române, de pe bănci de liceu sau facultate”. (Viorel Mureşan)

 

Cristina-Monica Moldoveanu, cântece pe sub uşă, Colecţia „Poesis”

Născută în Bucureşti în 1971, Cristina-Monica Moldoveanu a început să scrie poezii în 2007. Din 2010 îşi traduce o parte din scrieri în limba engleză. Scrie şi haiku.

Poeziile sau textele sale în proză au apărut în ziarul Opinia din Buzău, în revistele Renaşterea literară, Oglinda literară, Luceafărul (la rubrica „Dintre sute de catarge”), Helis, Sintagme literare, Singur, în revistele indiene Connifer Calls şi Bizz Buzz, în ediţia on-line a jurnalului Wordgathering, în Bewildering Stories, în revista trimestrială Off the Coast, în Up The Staircase, The Barefoot Review, A Little Poetry, în antologia colectivă de poezie şi proză Confluenţe lirice 2012, în antologia colectivă de poezie a site-ului Casa Gândului (2012 şi 2014).

Haiku-urile sale au apărut în antologiile colective Ţipăt de cocor, Stol de cocori, în antologia de senryu Zi de chenzină, în antologia de haiga Peindre en poésie, în revista română Haiku, în Ploc!, Asahi Shimbun, Sketchbook, Multiverses, Notes from the Gean, Ardea, Mainichi Daily News, Daily Haiga, The Herons Nest, Lynx, The living haiku anthology - Under the Basho, Moongarlic, Frogpond şi A Hundred Gourds

Corneliu Coposu, Din cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj (1935-1938), Colecţia „Restituiri”

„Prezenta ediţie continuă munca deosebită a reputatului istoric clujean Mircea Popa, care a realizat o selecţie de articole din întreaga operă scrisă a lui Corneliu Coposu, între 1935‑1947 şi după 1990, în lucrarea Corneliu Coposu, Semnele timpului.

Am considerat că perioada clujeană, cuprinsă între anii 1935‑1938, perioada de debut şi ascensiune profesională vertiginoasă a tânărului jurnalist Corneliu Coposu, redactor la ziarul „România Nouă” din Cluj este una distinctă în cadrul operei sale scrise. Este şi cea mai prolifică, deoarece în paginile ziarului amintit publică în cei aproape trei ani de activitate, respectiv 17 octombrie 1935 – 19 aprilie 1938, când ziarul este desfiinţat de cenzura carlistă, aproximativ 200 de articole. Dintre acestea, în volumul Semnele timpului, apărut la Editura de Vest din Timişoara, în anul 1997, sunt publicate aproximativ 20 de articole. Restul articolelor cuprinse în prezenta ediţie sunt inedite. (…)

Având în vedere faptul că după instaurarea regimului comunist, Corneliu Coposu a fost marginalizat şi trecut la index, la fel ca întreaga elită interbelică, am considerat că avem datoria morală de a‑l reabilita sub aspect intelectual şi să redăm opiniei publice adevărata pregătire profesională a marelui nostru înaintaş sălăjean.

Am încercat, pe cât a fost posibil, să păstrăm ortografia originală, pentru a se putea surprinde mai bine „parfumul epocii” în care au fost scrise articolele”. (Marin Pop)

Primăvara Poeziei - XVI -  A Kőltészet Tavasza, Colecţia „Poesis”

Volum apărut cu ocazia celei de-a XVI-a ediţie a Festivalului „Primăvara Poeziei”, Zalău, 15-16 aprilie 2016; traduceri de Simone Györfi. Poeţii incluşi în antologie: Baka Györgyi, Maria Patricia Birtocean, Silvia Bodea Sălăjan, Buda Ferenc, Dana Chende, Carmen Ciumărnean, Vasile George Dâncu, Devecseri  Zoltán, Dimény H. Árpád, Fekete Vince, Simone Györfi, Halmosi Sándor, Daniel Hoblea, Dina Horvath, Kiss Lehel, Lakatos Mihály, László Noémi, Marcel Lucaciu, Alice Valeria Micu, Vlad Moldovan, Viorel Mureşan, Diana Olah, Ion Piţoiu-Dragomir, Sántha Attila, Daniel Săuca, Simonfi István, Simonfy József, Szűcs László, Doina Ira-Tăutan, Viorel Tăutan, Bianca Temeş, Thököly Vajk, Weiner Sennyey Tibor.

 

Dionisie Stoica, Ioan P. Lazăr, Schiţa monografică a Sălajului, 2016, Colecţia „Restituiri”

„Lucrarea de faţă are o importanţă deosebită pentru istoriografia românească din Sălaj, deoarece este prima sinteză istorico-etnografică. Odată cu trecerea timpului a devenit o carte rară, în prezent mai existând doar câteva exemplare în colecţiile muzeale, biblioteci sau arhive. Şi din aceste considerente considerăm lăudabilă iniţiativa Editurii Caiete Silvane de a tipări o nouă ediţie şi a o reda unui public cititor cât mai numeros.

În accepţiunea modernă a cuvântului, lucrarea de faţă nu reprezintă o monografie clasică, după cum subliniază chiar autorii ei, ci doar o schiţă monografică. De asemenea, autorii sunt practic coordonatori ai lucrării, la care au colaborat mai multe personalităţi, după cum reiese şi din prefaţa autorilor. Reputatul profesor şi pedagog Victor Rusu, pensionar la vremea respectivă, stabilit la Budapesta, unde a şi decedat în anul 1910, a pus la dispoziţie informaţiile cu caracter istoric pentru primul capitol. Capitolul referitor la Biserică a fost elaborat de protopopul greco-catolic din Meseşenii de Sus, Graţian Flonta, iar istoricul şcolilor sălăjene a fost elaborat de către profesorul de pedagogie Gavril Trif, pensionar la vremea respectivă, stabilit la Şimleu Silvaniei. Informaţiile referitoare la fundaţiile înfiinţate de personalităţile sălăjene, testamentele lor şi starea financiară la zi le-au primit, la cerere, de la Comitetul Central al «Astrei» (…)”. (Marin Pop)

 

Ioan Ardeleanu Senior, Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale ale românilor sălăjeni, Colecţia „Restituiri”

 

„ Sunt momente şi personalităţi pe care Ioan Ardeleanu Senior, autorul lucrării de faţă, le surprinde cu măiestrie. La rândul său, era un reprezentant de marcă al elitei culturale şi politice interbelice, născut pe data de 28 octombrie 1908, în localitatea Supuru de Sus, care la vremea respectivă făcea parte din județul Sălaj, din părinții Vasile și Floarea Ardeleanu, născută Farcău. (…)

Istoriografia comunistă ne învăţa că momentele cruciale ale istoriei noastre au fost realizate de către întregul popor muncitor, sub termenul devenit şablon de mase populare. După 1989, odată cu accesul la studiul istoriei adevărate, nefalsificate, credem că se poate afirma că masele singure, fără elite, fără liderii generaţiilor de aur, cum a fost generaţia care a realizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 sau generaţia paşoptistă, nu puteau realiza aceste obiective istorice fundamentale pentru poporul român. Elitele sunt cele care se nasc în mijllocul poporului, îşi asumă rolul conducător şi indică direcţia spre care trebuie să se îndrepte o naţiune sau omenirea, în general. (…)

Din păcate, odată cu instaurarea regimului comunist, lucrarea a fost trecută la index, deoarece descria viaţa şi activitatea exemplară a elitelor sălăjene, care acum erau catalogaţi cu termenii nemeritaţi de reacţionari, exploatatori, etc. Ea revine în actualitate după anul 1989, devenind o carte rară. După cunoştinţa noastră, în momentul reeditării mai existau doar câteva exemplare, la muzeu, arhive şi biblioteci. Şi din aceste considerente, credem că reeditarea lucrării era absolut necesară, la fel ca multe alte lucrări trecute la index în timpul regimului comunist, care aşteaptă să fie redate sălăjenilor”. (Marin Pop)

 

Traian Vedinaş, Cununeaua soarelui - Mireasa grâului: mitologie ţărănească şi filosofie emblematică, Colecţia „Ethnos” (în colaborare cu Editura Tradiţii Clujene)

 

„Cartea de față continuă două dimensiuni principale (mitologie și proverbe) din Sistemul culturii țărănești (2000), dezvoltate și potențate atât la nivelul documentelor etnologice, cât și în perspectivă hermeneutică.

Documentele etnologice au fost culese din teren, în cea mai mare parte, de studenți ai Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, participanți la cursurile de Antropologie culturală (Sociologie) și Antropologie socioculturală (Asistență Socială), într-un program didactic ce viza inițieri individuale în ancheta etnologică de teren.

Materialele au fost culese în intervalul 2001-2011, unele documente etnologice și din mitologie și din proverbe fiind aduse din teren chiar de autorul acestei cărți. (…)

Polii principali ai acestei cărţi îi reprezintă cercetarea socioetnologică de la Mociu, în care s-a descoperit că fata ce poartă cununa secerişului este „mireasa grâului”, precum şi analiza prin hermeneutică distributivă a documentelor etnologice din satele Sălajului, documente în care fata din colinda Dulaş mare e tot un fel de mireasă numită mitic „Cununeaua soarelui”, aceeaşi cu „sora soarelui” din cântecul Dealul Mohului, cântecul cununii secerişului descoperit şi cules în campania monografică de la Drăguş (1929) de Constantin Brăiloiu”. (Autorul)

 

FICT 2016

Organizatori: Asociația Culturală Eikon, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.

Sponsor principal: Banca Transilvania.

Sponsori: Amprenta, Asociația Maramureșenilor din Cluj-Napoca, Autosincron, Cabina cu zâmbete, Cadoul meu, Carastelec, Casa Alesiv, City Plaza, Editura Mega, Editura Școala Ardeleană, Galeria de Artă Danel, Hotel Fullton, Hotel Meridian, JTI, Julius Meinl, Liquor Store, Miron Construct, Napocamin, PMA Invest, PP Protect, Restaurant Aroma, Restaurant Shanghai, RMB Interauto, Royal Classic Hotel, Zetea.

Parteneri: Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Ambasada Mexicului în România, Anda Vlad – Consilier Proprietate Industrială, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, Camera de Comerț și Industrie Cluj, Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca, Centrul Național al Cărții – Institutul Cultural Român, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Consiliul Județean Cluj, Corvin Recording Studio, CTP Cluj-Napoca, Délégation Wallonie-Bruxelles à Bucarest, Diesel Club, Expo Transilvania Cluj-Napoca, FestLit Cluj 2016, Fundația Michael Schmidt, Hard Club, Humanitas, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, IRES, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Open Sky Productions, Opera Națională Română Cluj-Napoca, Teatrul de Păpuși PUCK Cluj-Napoca, Teatrul Național Cluj-Napoca, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

Parteneri media: Actual de Cluj, Agenția de Carte, calendarevenimente.ro, City Napoca, Cluj Manifest, Cluj Today, Cluj Travel, Cluj.com, clujulcultural.ro, Digi 24 Cluj-Napoca, Făclia, I like Cluj, I love Cluj, Monitorul de Cluj, Napoca FM, Observator Cultural, Press One, Radio Classic One, Radio Impuls, Radio România Cluj, Radio România Cultural, România literară, Sinteza, Supersound, Transilvania Reporter, Transylvania Today, TVR Cluj, Web for Cluj, Ziar de Cluj, Zile și Nopți, Ziua de Cluj.