Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



UŞILE-SICRIE

UŞILE-SICRIE

Autor:

August 2014

     Adrian a adormit târziu, după ce a băut câteva pahare de fetească neagră, un demisec reușit, pe care-l credea un somnifer perfect, însă niște vise umede i-au năruit somnul, de parcă șobolani otrăviți ar fi săpat în subsoluri igrasioase. Se făcea că era în satul natal. Trebuia să plece. Mama – moartă de mulți ani- dormea adânc pe patul din bucătăria de vară. Ce era cu cămașa neagră, lăsată acolo? Satul se cufunda în ape… a intrat până la brâu în apa limpede, însoțit de un copil, pe care-l îmbrățișa. Cine era băiețelul? A sosit un camion plin de sicrie, care s-a oprit în fața unei porți. Ape și ape și ape…

    Adrian s-a trezit speriat, anxios, nedumerit. Se auzea un zgomot infernal de pikamer în acțiune. Vecinul de la etajul inferior își schimba ușa. Toți locatarii preferau uși grele, oribile, uși-sicrie, care te duceau cu gândul la cripte mișcătoare, bizare, locuite de ființe vii. Undeva răsărea un sforăit simfonic, halucinant. Universul își pierduse complet busola.

    Nu, el nu-și va înlocui ușa albastră, poetică, zglobie. Va fi excepția ce colorează viața. Apăruseră deja ciorile iernii, flămânde și lipicioase. Adrian coborî la magazinul din colț. Când s-a întors… nu, nu e posibil…câțiva vecini îl așteptau pe palier, sprijinind o ușă-sicriu.

- Musai să vă instalăm noua ușă! Faceți blocul de rușine cu ușa dumneavoastră!

- Nu doresc!!!- strigă Adrian. Cineva îl izbi de perete și îi smulse cheile. Se auzi pikamerul , dar și croncănitul îndepărtat al ciorilor.

                                             ALEXANDRU JURCAN