Pr. Trandafir Vid – „De dragul pacatosilor” Ileana PETREAN-PAUSAN
La Editura Episcopiei Salajului „Credinta si viata in Hristos” (salutam cu incredere si interes aceasta noua editura in peisajul culturii scrise salajene) a aparut, in 2009, cartea „De dragul pacatosilor – incercari de versificare a Patericului”, asupra careia am avut privilegiul sa zabovim zilele trecute, prin bunavointa autorului ei, Trandafir Vid, preotul paroh din satul-martir Treznea, judetul Salaj, si care dorim sa v-o prezentam si d-voastra, acum in Postul Mare. Este o lucrare aparte, pe care nu o pui in raftul bibliotecii, dupa ce ai citi-o o data, ci pe care o asezi cu piosenie pe noptiera, aproape, ca sa o poti redeschide ori de cate ori vrei sa ramai cu tine insuti si sa te reculegi innobilandu-te prin trairi si fundamentale adevaruri ale Inteleptilor Batrani, Parintii Duhovnicesti ai numeroaselor generatii de crestini. Cartea Batranilor Patericul este definit drept o colectie de invataturi si de experiente duhovnicesti, esente ale trairilor in prezenta lui Dumnezeu ale unor monahi, deoarece profunzimea si perenitatea acestor invataturi nu pot fi generate decat de vietuirea in singuratate, in afara timpului si a tot ce insemna risipire si ipita omeneasca. Etimologic, cuvantul pateric vine de la „patir”, care in limba greaca inseamna „tata”, parinte. Am putea defini, asadar, Patericul drept „Invataturi ale parintilor duhovnicesti" sau: „Invataturi ale batranilor". Dintre toate Patericele existente, cunoscatorii afrima ca cel mai valoros este Patericul egiptean. Neindoios, fiecare Pateric - Patericul Atonit, Patericul de la Optina, Patericul Georgian, Patericul Lavrei Pesterilor de la Kiev, Patericul Lavrei Sfantului Sava, Patericul Romanesc, Patericul Sarovului, Patericul Sinaitic, Patericul Solovetului, Patericul Valaamului, Patericul Viritei, Matericul (Adunare de cuvinte folositoare pentru maici) s.a. - are valoarea sa data de nemuritoarele invataturi pe care le cuprinde. Cum in toate invataturile din aceasta "Carte a batranilor" pe care preotul Trandafir Vid le imbraca in haina de sarbatoare a poeziei apare, in titlu, cuvantul Avva/Avvei, vom spune ca acesta este un cuvant de origine aramaica ce inseamna "tata", fiind folosit in iudaism atat cu sensul sau propriu, dar mai ales ca mod respectuos de adresare fata de intelepti sau rabini. In literatura de specialitate se precizeaza ca acest cuvant a fost rostit pentru prima data de Mantuitorul Iisus Hristos in rugaciunea din Gradina Ghetsimani: "Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta!"(Mt 26, 39); "Avva Parinte, toate sunt Tie cu putinta"(Mc 14, 36). Alaturi de traducerea greaca s-a pastrat si originalul aramaic. Termenul este folosit si de Sfantul Apostol Pavel, aratand ca, prin Botez, crestinii sunt infiati de Dumnezeu, de aceea pot sa-L numeasca "Avva, Parinte!"(Ga 4, 6; Rm 8, 15). In traditia monastica, Avva a fost numit monahul ales, care datorita vietuirii sale era recunoscut drept purtator de duh (pnevmatofor), capabil de a fi parinte duhovnicesc celor care traiau in preajma lui si celor care ii cereau sfatul. Psalmi in inima pustiei Asa isi intituleaza pr. lect. dr. Gabriel-Viorel Gardan prefata la cartea preotului Trandafir Vid „De dragul pacatosilor – incercari de versificare a Patericului”. Preasfintia sa apreciaza ca „Pentru lumea postmoderna care traverseaza o evidenta criza spirituala, marcata de lipsa unor repere certe, Patericul, cu apoftegmele sale care intrupeaza experienta intima a catorva generatii de atleti care au innobilat pustia si au umplut vidul interior al celor care privind la exercitiul lor perpetuu au invatat arta supravietuirii in eternitate, se constituie, alaturi de Filocalie, Limonariu si Zbornic, in izvor duhovnicesc, in reper spiritual, veritabil manual de supravietuire a sufletului ce vietuieste in pustia pacatului endemic si a indiferentei. Patericul este considerat, in cultura teologica in general si in cea manohala in mod special, cea mai faimoasa si mai importanta carte dupa Biblie, el fiind o culegere de fapte, ganduri si povete menita sa ofere o intelegere mai rapida si mai utila a realitatilor spirituale celor care doresc sa se zideasca sufleteste”. (pag. 3) „Patericul este o carte care pregateste sufletul deopotriva pentru viata (viata vesnica) si pentru moarte. Petericul este un compendiu de politete crestina, de bunatate si civilitate; el este in acelasi timp un manual de dezvatare a lucrurilor nesemnificative, a fleacurilor, a dogmatismului uscat care inchircesc sufletul si fac aerul din jurul nostru irespirabil” – ne asigura pr. lect. dr. Gabriel-Viorel Gardan, citand din lucrarea „O carte despre oameni cu aripi de foc” semnata de Cristian Badilita (pag. 6). Un gand implinit Ca intre doua coperti suplimentare – Cuvant inainte si Cuvant de sfarsit – aduna preotul Trandafir Vid inteleptele povete din Pateric pe care ni le aduce mai aproape de intelegere si de bucuria lecturii prin versificarea lor. ... O dimineata insorita de vara. Ultima din iunie '93, si prima din vacanta mare. In fata mea, dincolo de geam, frunzele tacute ale trandafirilor. Dincoace, pe masa improvizata din masina de cusut a mamei mele, catuia daruita asta-varade maica Magdalena, craniul de gips sculptat pentru mine de Iulian, si Patericul... Patericul pe care de atatea ori l-am deschis cu mainile tremurande, pentru ca dupa o lectura mai scurta sau mai lunga, sa il inchid cu un sentiment temut, de nevrednicie. Pentru ca e duminica, il voi ruga pe bunul Parinte la liturghie, sa binecuvinteze lucrarea careia azi vreau sa ii pun temelie. Nu stiu daca voi izbuti. Nu stiu. Dar stiu sigur ca ceva ma indeamna sa o fac. Stiu sigur! Asa cum sigur stiu ca azi e ultima duminica din iunie '93, si prima din vacanta mare. Aceasta este martursirea autorului pe care ne-o face in „Cuvant inainte” (pag. 11), pentru ca in „Cuvant de sfarsit” (pag. 212), dupa 16 ani de truda, am putea spune, sa ne marturiseasca, cu aceeasi sinceritate: Acum, dupa ce am izbutit in parte, incerc sa inteleg ce m-a indemnat sa o fac. Si cred ca stiu. In traducere, Patericul si-a pastrat de la editie la editie limbajul arhaic uneori greu de inteles su intotdeauna imbietor spre lectura pentru cititorul lipsit de sete duhovniceasca. Dincolo de el insa, atata si atata simpla dar sfanta intelepciune! Mi-am dorit sa extrag din ea ceea ce eu am avut mai langa suflet in aceasta minune de carte. Nu am fost un critic selectiv pentru ca nu mi-am permis sa fiu critic. Nici nu as fi putut. Am incercat numai sa dau forma de rima, ici-colo. Pentru ca noua, pacatosilor care nu avem atata sete incat sa trecem dincolo de arhaic, Patercul sa ne fie mai accesibil si mai usor de retinut prin ritm si vers. Da... am facut asta de dragul pacatosilor. Asa mi-as numi eu putina osteneala: „De dragul pacatosilor”. Am incercat sa selectez, din lucrarea parintelui Trandafir Vid, cateva din apoftegmele transpuse in versuri, incercand sa aleg cea mai semnificativa povata, cugetare, maxima, sentinta... Fiecare din cele peste 200 de „Cuvinte” (de la „Din Cuvintele Avvei Antonie”, la „Din cuvintele Avvei Or” si pana la „Pentru socotinta” si „Pentru rabdare si boli”) are intelepciunea, adevarul si frumusetea lui. Si toate se constituie in adevarate lectii de crestinism, de etica si, nu in ultimul rand, de frumusete a limbajului, a comunicarii. Si toate sunt atat de actuale, incat pare ca se refera la insasi viata noastra, aici, acum... Inainte de a va lasa cu invataturile Patericului imbracate in rima, vreau sa fac si eu o marturisire: astept cu nerabdare urmatorul volum de versuri, creatii proprii, ale binecuvantatului cu har preot Trandafir Vid, care, va reamintim, a scris si o carte (micromonografie) despre preotul-martir Traian Costea din Treznea (Editura Caiete Silvane, Zalau, 2004). De altfel, predicile din fiecare duminica ale parintelui Vid sunt, aidoma Cuvintelor din Pateric, adevarate lectii de crestinism, de etica si de frumusete a limbajului, cu o incarcatura a mesajului pe masura tuturor, de la taranul simplu, la copilul ori nepotii lui scoliti, cuvinte rostite cu smerenie si cu grija pentru sufletul fiecarui credincios in parte... Pentru o comunitate credincioasa este un privilegiu si o mare bogatie sa aiba un asemenea pastor, care trudeste „De dragul pacatosilor” dintre care „eu sunt cel dintai”, cum ii place de fiecare data sa sublinieze... Ileana PETREAN-PAUSAN DIN CUVINTELE AVVEI ANTONIE Cuvantul 8 „Avvo Pamvo!... Nu nadajdui spre dreptatea ta caci e rea. Nici nu suspina pentru lucrul trecut, ca-i pierdut. Vrei sa intalnesti ingerii si trambitele si cintecele? Stapaneste-ti limba si pantecele!” Cuvantul 9 A spus oarecand avva: „Noi... precum pleava purtata de vant suntem in fata curselor celui rau pe pamant. Suspinand ma intreb cine va trece de ele? De cele rele?... sopti un glas tainuindu-si sfintenia. Smerenia.” Cuvantul 27 „Va fi o vreme doar a lor... ... doar a nebunilor! Si cand nebunii vor vedea pe cineva cu mintea-ntreaga si cu suflet bun, il vor numi nebun, pentru ca nu-i asemeni lor... nebunilor.” DIN CUVINTELE AVVEI DULA Cuvintele 1 si 2 „Linistea si postirea e biruirea vrajmasului. Asupra lui ele iti dau vedere ochilor spre ajutor. Dar linistea... drumul cel catre vesnicii Inchis e de prea multe prietenii.” DIN CUVINTELE AVVEI EPIFANIE Cuvantul 16: „E lesne pretul cerut pentru a fi avut in viata nesfarsita de maine: o bucatica de paine, o haona veche si peticita, o cana de apa, o vorba tihnita, un banisor, o lacrima si ... un dor.” DIN CUVINTELE AVVEI ZINON Cuvantul 1: „Sa nu poftesti sa locuiesti in loc numit” ca poti fi ispitit; „nici sa nu sezi langa un om cu nume mare” ca poate fi spre propria-ti uitare. Sa nu faci temelie undeva cu gandul ca vei si zidi candva”. Gandeste-te, asa cum esti, la tine si-ti va fi bine. DIN CUVINTELE AVVEI ILIE Cuvantul 3: Nu e pacat unde e pocainta nici dragoste unde nu-i umilinta.” DIN CUVINTELE AVVEI ISIDOR PELUSIOTUL Cuvantul 1: „Viata fara de cuvant e mai vie pe pamant decat vorba fara viata. Caci si tacand, viata foloseste in vreme ce cuvantul... si strigand stanjeneste; de se intampla insa ca viata sa se-mpreune cu cuvantul, cu povata, vor fi frumusetea insasi, viata vie; vor fi icoana de filosofie.”
Categorii