Libertate de noapte Zilnic, dupa caderea noptii, imi iau doza promisa de libertate: sting becul electric si aprind opaitul – sa fiu in ton cu vocea imemoriala a neantului, in timp ce acopar cu draperiile panda ferestrei. E liniste; din oras nu razbate nici o voce politica, aparatul de radio – inchis, nu aud facand promisiuni nici un lider de opinie; in schimb, citesc o carte anonima, parcurg, curios, presa de scandal, imi umplu paharul cu vinul meu acru si-mi fumez tigara mea ieftina. Apoi fac de cateva ori socoteala: cat ma costa laptele, fasolea si painea de toate zilele pentru copii. Abia catre zori reusesc sa atipesc visand – in graba – visul meu obisnuit pe care-l povestesc dimineata colegilor de birou: ca stau intr-o camera goala imbracat in camasa vargata a iluziei mele. Dimineata plec la munca liber si obosit. Poemul nelinistii mele Poezia pe care-o scriu azi maine va muri. Se ridica pe picioarele tremurande ale cuvintelor, imi ia privirea si pulsul, ca o vietate ce traieste in alt secol - mai inalt, nenascut – si se ridica sus, tot mai sus, de pe umerii mei in care si-a infipt ghearele sensului. Pipai, cat pot, cu degetele ei neantul. Cine invinge? Si cine-i invinsul? Sisif la trezirea zilei In valea cetoasa a paginii albe, din susul ametitor al paginii albe, cu muntii in spate, sub avalanse coboara. Din norii ce destrama simboluri, din zdrentele soarelui, aproape frant stalpul spinarii, cu bratele proptite in goluri. Pasari de gheata isi smulg ghearele din umerii lui, cu carne cu tot, sa nu le inghete inca o data eternitatea, sa marturiseasca ele, prin zbor, de marele Tot. Coboara si coboara, a zecea, a suta, a mia oara, de foarte de sus, calcand cu talpi arse pe ghimpii-ntrebarilor, in noaptea paginii albe coboara. Incetineste lunecarea, ce nu-i nici a timpului, nici a apei, nici a fricii. O invata sa taca. Cu spatele o incetineste, dimineata devreme. In moarte o-mbraca. Guvizi Bieti pesti anonimi. Sufocati in privirea fetitei intoarse spre maruntele mirari ale clipei. Torsul tinerei mame – ispititor cum marea scapata din istovirea nisipului. Cind tatal pescuieste furat de-o blanda fotografie de familie. “S-a prins in carlig !“. S-a prins neantul, nepasarea, uitarea – momeala a oualor de pescarus. Scosi in aerul insetat. Sositi – cu totii – in infometata clipa a rascrucii. Flacara taisului, aici concentrata. Tristi pesti anonimi necantati in poeme. Izbiti cu nepasare in digul jilav de o mana absenta. Priviti cum mor – curiozitate a placerii – cum mor urat. Rana Cine, din miile de prieteni, m-ajuta sa-mi cunosc vina? Sa ridice piatra cu drag si sa-mi porunceasca: invinuieste-te! Spal picioarele insangerate. Incaltat cu sandala de argint a sufletului, inaintez cat pot sub biciul singuratatii. Pe Muntele Maslinilor cararea se inaspreste. Dar tu, piatra, sau tu, ciocarlie, daca puteti vorbi, spuneti-mi cata roua trebuie sa adun in causul inimii! Tot invatand sa spal picioarele strainului, cand voi avea destula stiinta sa spal picioarele celui drag? Cenusareasa Invitata la bal, intre imparati si bufoni, raspunde naiv si serios la orice intrebare ghidusa. Tare se mai amuza petrecaretii provocandu-i replicile pline de bunavointa. Veseli, ei isi bat joc de propriile burti pline de vin, de obrajii scaldati in sudoare, de genele false, in timp ce ea-i racoreste pierduta cu evantaiul rochiei de bucatarie. - Auzi colo – isi zic – ce fata sa nu-si bata joc de ea oglinzile, cersetorii, leprosii ?!... Sa danseze absorbita de muzica ?!... Se roteste ca un fulg printre atatea vorbe grele. Nemintita de oglinzi, invidiata de printese in floare, printre imparati si bufoni se face de tot dragul ! Rasarit Rasari dimineata in iarba in care-am dormit – nu stiu de esti somnul meu in retragere sau roua ce invioreaza genele zilei. Tu Tu, care razi cand rad si plangi facand cercul orei imens, si calci al ierbii frig catre gradina cand sufletul in roua-si afla sens... Tu, care taci cand tac si in privirea mea iti gasesti casa, si lasi, lin, palma peste palma mea, s-apese moartea, mai greu o apasa. Joc Haide, cu un efort de imaginatie, aseaza la marginea existentei tale o fereastra ! Deschide-o ! Daca in cadru apare un soare ce urca pe cer inseamna c-ai folosit cuvinte-cliseu. Incearca ! Daca fereastra da spre un zid inutil inseamna ca eu sunt aici, in dalele peste care treci grabita. Dar cauta-ma, iarasi si iarasi, pana ce-n casa imaginatiei tale tasneste o lumina interioara. Ars poetica E o pasare-jivina care vede cu aripile doar in vreme ce zboara si atinge pamantul doar cand acesta sta sa ia foc. In irisul ei nu se incred prea multi; nici macar eu nu i-as sti trecerea daca nu ar lasa urme in lutul viiturii; inainteaza mereu, tot mai mult, tot mai mult si mai mult scurmand cu pliscul-rit radacinile noptii. Sunt unele locuri unde lutul nu mai respira – acolo ar vrea sa ma arunce si sa scuipe in semnul cararii tot lutul din mine. Ci eu stau pe spinarea ei si scriu pe penele-i pergamentoase. Astfel ii dau de lucru – in timp ce uita de voi, se munceste sa-mi piarda cuvintele cu pielea-i ucigasa. Un cuvant, un vers, o metafora... Si primul cuvant, si primul vers, apoi metaforele curajoase, pe rand, dispar... Capatul de sus al scrisului meu e inghitit de nefiinta pergamentului ei – mai repede decat privirea, mai repede decat respiratia, mai repede decat bataile inimii.... Gandul ei obscur aprinde un felinar la lumina caruia neputinta isi ascute fierastraul. Ci eu, calatorind prin frigul inimii voastre, scriu mereu pe spatele mortii. Caseta raster Olimpiu Nusfelean s-a nascut la 8 iulie 1949 in satul Sieu-Sfantu, jud. Bistrita-Nasaud, din parintii Maria si Oliver Nusfelean. In 1973 a absolvit cursurile Facultatii de Litere din Cluj-Napoca, specialitatea romana-franceza, dupa care preda romana si franceza in mai multe scoli din judetul Bistrita-Nasaud. Cativa ani a lucrat in presa cotidiana judeteana. In prezent este profesor de limba si literatura romana, limba si literatura franceza la Colegiul National „Liviu Rebreanu” din Bistrita si profesor metodist la Casa Corpului Didactic, unde o perioada a fost director. De cativa ani este redactor corespondent la saptamanalul Tribuna invatamantului. Este director al revistei Miscarea literara, care apare la Bistrita din anul 2002 sub egida USR. A debutat in presa literara cu poezia Flacara mea in “Echinox”, nr. 3, martie 1971, Cluj-Napoca, debut confirmat cu un grupaj de versuri publicat in acelasi an in revista “Tribuna” nr. 35 din 7 august 1971, sub girul lui Victor Felea. A debutat editorial cu romanul La marginea visului, Ed. „Dacia”, 1980, colectia „Debut”, cu o prezentare pe coperta IV de D. R. Popescu. A mai publicat volumele: Pozitia fiintei, povestiri, Ed. “Albatros”, 1982; Piatra soarelui, roman, Ed. “Cartea Romaneasca”, 1987; Libertate de noapte, versuri, Ed. “Dacia”, 1995; Focul irevocabil, versuri, Ed. Dacia, col. "Poeti de azi", 2000; Cainii de vanatoare, povestiri, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2004; Eu, celalalt, versuri, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2004; Iubeste-ma repede si uita-ma iar, povestiri, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005, Un om fara aripi, Ed. Ideea Europeana, Bucuresti, 2009. Colaboreaza cu poezie, proza, teatru, eseu, reportaj, cronica literara, recenzii, interviuri, traduceri din literatura franceza la majoritatea revistelor literare. A fost inclus cu grupaje de versuri sau cu proza sau a fost mentionat in: antologia Popas intre poetii tineri, Ed. “Dacia”, 1974 (coordonat[ de Victor Felea); Caietul debutantilor, Ed. “Albatros”, 1979 (selectat la un concurs de debut al editurii); antologia Generatia ’80 in proza scurta, Ed. “Paralela 45”, 1998, realizata de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa; dictionarul Romanian writers of the ‘80s and ‘90s, Ed. “Paralela 45”, 1999, realizat de Ion Bogdan Lefter; Dictionarul general al literaturii romane editat de Academia Romana, Dictionarul biografic al literaturii romane de Aurel Sasu, Dictionarul literar al judetului Bistrita-Nasaud, Bistrita, 1997, realizat de Teodor Tanco. s. a. A primit mai multe premii literare, printre care: Premiul de poezie al Asociatiei Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru volumul Libertate de noapte, versuri, Ed. “Dacia”, 1995; Premiul de poezie al Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor pentru volumul Focul irevocabil, versuri, Ed. Dacia, col. "Poeti de azi", 2000 s. a. A fost distins cu Meritul Cultural in grad de Cavaler, 2004.
Categorii