Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Miercuri,10 Iunie 2009

Cu ochii copiilor, pentru bucuria lor
GYORFI - DEAK György      

     Rusz Lívia s-a nascut la Cluj. A mostenit talentul pentru o expresivitate a liniei de la tatal ei, Liviu, functionar la C.F.R., originar din Dej. El isi uimise colegii de liceu cu desenele sale, iar caligrafia impecabila l-a ajutat ulterior in cariera. Din pacate, a murit tanar, in 1942.

     Lívia a inceput prin a reproduce lucrarile ramase de la tatal ei, elev al profesorului Szopos Sándor, un pictor renumit in Ardeal. S-a remarcat de la o varsta frageda, cand ea, inca la gradinita, ii desena temele surorii mai mari, eleva in ciclul primar. Lucra mult, fara sa aleaga subiectele. Daca mama le aducea fructe de la piata, mere sau cirese, le punea pe o farfurie si le picta repede-repede, pentru ca de-abia asteptau sa termine ca sa le manance impreuna cu sora sa. Vacantele de Craciun sau de Pasti le petrecea de obicei in Dej, la bunicii din partea tatalui, impreuna cu ceilalti cinci verisori si restul familiei. Spre deosebire de ei, mica artista primea in dar creioane colorate si caiete de desen.

     In vacanta de vara de dupa terminarea clasei intai, tatal a inscris-o la un curs de vara, organizat de pictorul Szopos. Ceilalti elevi erau mult mai maturi, Lívia fiind singurul copil. Bineinteles, la sfarsitul perioadei de studiu s-a organizat o expozitie cu lucrarile realizate de studenti, unde au figurat si doua desene ale fetitei. Bucuros si foarte mandru, tatal i-a daruit atunci o cutie de acuarele Schmincke cu 24 de culori, o adevarata comoara.

     La liceu, a fost remarcata de profesorul Kovács Zoltán, ulterior fondatorul si rectorul Institutului de Arte „Ion Andreescu” din Cluj. Nerabdatoare, ar fi vrut sa-si abandoneze studiile si sa se inscrie direct la facultate, drept care maestrul a fost nevoit sa intervina prompt si decisiv ca sa-i tempereze elanul. Si-a dat bacalaureatul, apoi s-a inscris la institut, pe care l-a absolvit in 1955. O vreme, pana in 1958, a lucrat ca asistent universitar, apoi postul s-a desfiintat. S-a angajat ca ilustratoare la revista pentru copii „Napsugár”, un fel de „Luminita” in ungureste. Aici l-a cunoscut pe scriitorul Fodor Sándor, caruia i-a ilustrat cartile despre piticul Cipi.

     Remarcata de Lucia Olteanu, redactor-sef la „Luminita”, au creat impreuna benzile desenate cu aventurile ratoiului Mac (in maghiara: Mákvirág) si maimuticii Cocofifi (in maghiara: Kokó). Foarte apreciate de public, ele au fost traduse in germana, engleza, rusa, spaniola.

     In studentie, Lívia Rusz incepuse deja sa deseneze coperti pentru casele de editura din Bucuresti. Ulterior, a devenit o colaboratoare constanta a editurilor Tineretului si Ion Creanga, unde Tiberiu Utan a angajat-o ca sa ilustreze frumoasele carti destinate celor mai tineri cititori: „Povesti de aur” de N. Batzaria; „Basme” de Wilhelm Hauff; „Povesti, povestiri, amintiri” de Ion Creanga (o editie legendara); „O poveste cu un hobbit” de J. R. R. Tolkien etc.

     Cu ultima a avut mult de furca, deoarece nu stia ce sunt si cum arata hobbitii, ielele, gnomii, trolii etc. Nici vizitele la Biblioteca Universitara din Cluj n-au prea ajutat-o. In cele din urma, s-a hotarat sa deseneze acea lume magica pur si simplu asa cum o simtea ea insasi din descrierile lui Tolkien. Contributia artistica originala la reprezentarea eroilor din universul Pamantului de Mijloc a fost descoperita ulterior, dupa caderea Cortinei de Fier si plasata la loc de cinste in diferite lucrari, cum ar fi „A Hobbit - o enciclopedie a lumii tolkiene”, bogat ilustrata si adnotata de Douglas A. Anderson sau pe siturile H.O.B.B.I.T.I.S.H!, Hobbits of the World, Tolkien Collector's Guide.

     „Revolutia culturala” pornita in 1971 a impus artistilor conditii tot mai restrictive. In anii '80, Nicolae Ceausescu i-a vandut pe germanii si evreii transilvaneni, apoi a pus saua pe unguri. Tracasata de politrucii si securistii dictatorului, Lívia Rusz a ales calea bejeniei, refugiindu-se in 1987 in Germania, apoi in Ungaria, unde traieste si azi, intr-o mica vila din Budapesta.

     Aici a intalnit-o Dodo Nita, marele sufletist al benzilor desenate, autor a mai multor lucrari de referinta, dintre care putem remarca „Dictionarul Benzii Desenate din Romania” (1996, 2005). Impreuna cu Kiss Ferenc, ei au stat de vorba cu Marea Doamna a BD-ului romanesc. Asa au scris impreuna cartea „Livia Rusz, o monografie”, aparuta recent la editura revistei „Argonaut” din Craiova. Volumul, tiparit in conditii grafice deosebite, numara 52 de pagini alb-negru, are coperti color (pe prima apar doua personaje emblematice: extraterestrul Kalamajka si piticul Cipi) si este ilustrat cu desene aparute atat in Romania cat si in Ungaria, multe dintre ele inedite.

     Dupa citatul de pe verso-ul paginii de titlu, dintr-o declaratie a ex-ministrul de externe Adrian Cioroianu, el insusi craiovean si fan BD, urmatoarea surpriza o constituie prefata lui Mircea Oprita. Daca insa ne amintim ca scriitorul clujean a lucrat si in diplomatie, iar ca director (2002-2006) al Institutului Cultural Roman din Budapesta a gazduit un Salon romano-maghiar de banda desenata, unde invitata de onoare a fost insasi Rusz Lívia, lucrurile se lamuresc.

     „Artistul specializat in grafica destinata copiilor are nevoie, pe langa talent, si de un suflet aparte” - sustine Mircea Oprita. „Artistul care nu se stie copilari (in spiritul celebrului vers arghezian: „Fa-te, suflete, copil”) nu are nici o sansa sa castige credit pe teren juvenil.”

     In lunga ei cariera artistica, Rusz Lívia ne-a calauzit printr-un univers mirific, reprezentat cu o sensibilitate si o gratie unica, dezvaluind prin desene tot ce este mai frumos si mai de pret in lume, tot ce merita sa fie pastrat in sufletele copiilor pana in vremurile cand grijile si nevoile de maturi le vor estompa seninatatea primordiala. Artista ofera tuturor adultilor, atemporal, o noua sansa, aducandu-le aminte ce-au fost, in clipa cand ei insisi vor deveni parinti si vor redeschide cartile de povesti.

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala