Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Luni,14 Aprilie 2008

Scurt istoric al Vicariatului Silvaniei
Ciprian ROBOTIN       Inainte de infiintarea Episcopiilor Gherlei si Lugojului, Eparhia Fagarasului era foarte intinsa, cuprinzand toate comunitatile greco-catolice din interiorul Arcului Carpatic. Datorita acestui fapt, episcopul Ioan Bob s-a hotarat sa infiinteze mai multe vicariate locale. Astfel, s-au infiintat vicariatele Fagarasului (caci Episcopia se mutase la Blaj in vremea pastoririi lui Inochentie Micu), Rodnei, Hategului, iar in 1810, Vicariatul Foraneu al Silvaniei, cu sediul la Simleu-Silvaniei.

      Pana tarziu dupa infiintarea Eparhiei Gherlei (1853), Vicarii Silvaniei au avut aceleasi atributii ca si arhiepiscopii din primele veacuri ale crestinismului, fiecare din ei intitulandu-se „Vicar a tot Salajul”. Ei numeau invatatori si cantori, examinau aptitudinile aspirantilor la preotie, faceau propuneri pentru numirea preotilor si chiar a protopopilor si tineau consistorii in care se judecau neintelegerile dintre preoti si popor.

     Mai presus de toate, acesti vicari ai Salajului au fost simbolul unitatii de gandire si actiune romaneasca a salajenilor. Prin actiunile lor energice si constante in folosul clerului si al credinciosilor, Vicariatul Silvaniei si-a castigat o buna reputatie si o autoritate de necontestat in fata tuturor salajenilor si a autoritatilor statului, care nu de putine ori se adresau Vicariatului cu privire la diferite chestiuni.

     Primul vicar al Silvaniei a fost George Tatu (1810-1824). A urmat Georgiu Abraham (1824-1828), apoi Isidor Alpini (1828-1835), un om invatat, profesor de filosofie si retorica. A adunat numeroase documente si scrieri de valoare. In 1835 a fost numit canonic la Blaj.

     In 1836 vicar al Silvaniei ajunge Alexandru Sterca-Sulutiu de Carpinis (1836-1850), un mot darz. La doar un an de la instalarea sa, Sulutiu l-a rugat pe Imparatul Ferdinand de la Viena sa asigure un venit pentru construirea unei biserici noi la Simleu. In februarie 1844, tot vicarul il ruga pe episcopul Ioan Lemeni sa intervina la Maiestatea Sa in acelasi scop, spunand ca „mai saraca si mai slaba (biserica – n. n.) in toata lumea asta nu poate sa fie”, referindu-se la vechea biserica de lemn din oras. Imparatul a promis un an mai tarziu ca va construi biserica. In 1847 a fost cumparat terenul pe care avea sa fie amplasat noul lacas de cult, din fondul Seminarului de la Blaj, insa in decembrie 1848 Ferdinand a fost constrans sa abdice, iar constructia bisericii a fost amanata.

     Alexandru Sterca-Sulutiu a intarit viata romaneasca umbland prin sate si strangand fonduri pentru „Scoala de Preparandie pentru dascalii satelor Salajului” si a dat dispozitie preotilor sa indemne copiii sa mearga la scoala. Totodata le cerea preotilor sa faca un raport lunar catre Vicariat despre aceasta actiune. Sulutiu a cerut si a obtinut de la batranul Timotei Cipariu un car de carti (abecedare, catehisme si bucoavne de tot felul). Apoi i-a convocat pe protopopii subordonati la Simleu, unde le-a impartit acele carti pentru copiii de la sate. Sulutiu a prezidat si marele Sinod de la Simleu din 1850, de o insemnatate hotaratoare pentru scolile Salajului. De aceea el este considerat al doilea intemeietor al invatamantului romanesc din Salaj, dupa Gheorghe Sincai.

     Sinodul electoral din 30 septembrie 1850 intrunit la Blaj, l-a ales pe Sulutiu episcop de Fagaras. La 1853 aceeasi episcopie devine mitropolie, iar in 1855, Sulutiu este intronizat ca primul mitropolit al Blajului.

     In 1853 s-a infiintat si Episcopia Gherlei, Vicariatul din Simleu fiind arondat acesteia.

     In fruNtea Vicariatului din Simleu a urmat energicul Demetriu Coroianu (1850-1873), coleg de activitate cu Timotei Cipariu si Simion Barnutiu. A fost intemeietorul si primul presedinte al Departamentului Astrei din Silvania, care a luat fiinta in 1871.

     In 1866, o vijelie groaznica s-a abatut asupra orasului, facand bucati vechea biserica greco-catolica de lemn din Simleu. Episcopul Gherlei, Ioan Vancea, a cerut ajutor Imparatului Francisc Iosif pentru constructia noii biserici. In acest scop, Imparatul a alocat 15222 de florini din fondul religiei. Astfel, construirea bisericii, aflata azi in Piata Iuliu Maniu, a inceput in 1871 si s-a finalizat doi ani mai tarziu.

     Urmatorul si cel mai longeviv in functia de vicar foraneu al Salajului a fost Alimpiu Barboloviciu (1873-1913). A avut o activitate bogata si indelungata pe plan spiritual si national. A fost si el presedinte al Departamentului Astrei din Silvania, cele doua adunari generale ale Astrei din 1878 si 1908 de la Simleu avand loc sub conducerea sa. A tinut o corespondenta continua cu George Baritiu si cu alte personalitati ale vremii. S-a dovedit un sustinator al scolilor din intreg tinutul salajan, inclusiv cu fonduri materiale. In 1874, Reuniunea invatatorilor romani salajeni l-a ales presedinte, functie pe care a indeplinit-o timp de 11 ani. De asemenea, Barboloviciu a fost membru fondator al bancii „Silvania”. In locuinta sa din Simleu s-a hotarat cine sa faca parte din delegatia ce avea sa duca Memorandul romanilor la Viena in 1892. In timpul razboiului din 1877 prin care s-a cucerit independenta Romaniei, Alimpiu Barboloviciu a initiat strangerea de ofrande pentru raniti.

     Tot in vremea pastoririi lui Barboloviciu, in 1893, biserica noua din Simleu a fost pictata si i s-a pus iconostas.

     Conform Schematismului Eparhiei Gherlei din anul 1900, Vicariatul Silvaniei avea 11 protopopiate cu 113 parohii si 91 filii. Voi aminti doar numele protopopiatelor: Ip, Crasna, Valcau, Pericei, Oarta, Brebi, Eriu, Basesti, Notig, Samsud si Sarauad. Poate parea surprinzator faptul ca in titulaturile acestor protopopiate nu apare numele niciunui oras. Motivul il constituie faptul ca in acea vreme, cu exceptia Simleului, in care s-au inregistrat 1016 greco-catolici, comunitatile greco-catolice din orase erau mai mici decat cele de la sate, majoritatea populatiei din orasele salajene fiind pe atunci de etnie maghiara, intrucat politica de maghiarizare fortata a autoritatilor de atunci a avut ca efect indepartarea celor mai multi romani de centrele urbane. Astfel Zalaul se afla in Protopopiatul Brebi si era doar o filie a Parohiei Ortelec, avand 417 credinciosi. Jiboul se afla in acelasi protopopiat, ca filie a Parohiei Ciglean, avand 162 de credinciosi, iar Cehu Silvaniei era in Protopopiatul Oartei, constituind o filie a Parohiei Motis, cu doar 16 credinciosi.

     In parohiile si filiile de pe cuprinsul Vicariatului au fost inregistrati 100270 de credinciosi greco-catolici (mai multi decat in toata Eparhia Lugojului!). Alaturi de ei traiau 53423 de reformati, 12077 de romano-catolici, 7993 de evrei, 441 de unitarieni, 89 de evanghelici, 57 de ortodocsi, 28 de alte confesiuni.

     Lui Alimpiu Barboloviciu i-a urmat in functie Alexandru Ghetie (1914-1922). Apoi Emil Bran (1926-1932). In vremea pastoririi sale, in anul 1929 Iuliu Hossu, Episcopul Gherlei a sfintit biserica construita in anii 1871-1873, cu hramul Intrarea Maicii Domnului in Biserica.

     Emil Bran a fost ultimul vicar foraneu episcopal al Silvaniei, caci in 1930 s-a infiintat Episcopia Maramuresului, cu aceasta ocazie trecandu-se la o alta structura administrativa in Biserica Romana Unita. Astfel, 4 protopopiate din estul si nord-estul Vicariatului au fost incorporate Eparhiei Maramuresului, iar celelalte Eparhiei Oradiei. Totodata numarul protopopiatelor a fost redus, noile protopopiate fiind mai mari. Astfel Vicariatul Silvaniei avea in subordine 3 protopopiate: al Simleului, cu 23 de parohii si 18 filii; al Supurului, cu 21 de parohii si 15 filii si al Zalaului, cu 23 de parohii si 11 filii.

     Urmatorul vicar a fost Petru Cupcea (1932-1940). A fost un mare patriot, participand la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1918. Intors de acolo, a arborat steagul romanesc pe turla bisericii din Supurul de Jos. Pentru aceasta atitudine a fost batut, apoi dus la Debretin, intemnitat si schingiuit. A reusit totusi sa scape si sa se intoarca in tara.

     Ultimul vicar numit inaintea instaurarii regimului comunist a fost Cornel Darabant (1940-1945).

     In anul 1948, statul comunist a scos Biserica Romana Unita inafara legii. Ca urmare a acestui fapt toate bisericile si cladirile parohiilor din cuprinsul Vicariatului au fost confiscate, la fel si sediul Vicariatului, care a fost transformat in protopopiat ortodox. Credinciosii au fost trecuti din oficiu la Biserica Ortodoxa. Preotii care au refuzat trecerea la ortodoxism au fost arestati, Ilie Borz, Mihai Gherman, Ioan Ossian si altii murind in inchisoare, sau la Canal, in regimul de munca fortata.

     Jertfa episcopilor, preotilor si a credinciosilor care au suferit pentru credinta lor nu a ramas fara urmari. Prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, completat de Legea nr. 126 din 24 aprilie 1990, Biserica Greco-Catolica din Romania a fost eliberata din catacombele secolului 20 si lasata sa-si desfasoare activitatea in strada. Neprimind biserica si nici celelalte cladiri, credinciosii din Simleu, sustinuti de Parintele Gheorghe Turcas si de multe persoane si organizatii crestine din Occident, si-au construit o biserica noua cu hramul „Sfanta Treime”, care s-a sfintit la 4 iulie 2004. In prezent, biserica aceasta este cea mai mare din oras si a treia, tot ca marime, din Eparhia greco-catolica de Oradea.

     Cu ocazia sfintirii bisericii, in prezenta Nuntiului Apostolic in Romania, Jean Claude Perisset, a IPS Arhiepiscop George Gutiu de la Cluj, a P.S. Episcop Alexandru Mesian al Lugojului, a P.S. Ioan Sisestean al Maramuresului si al unui numeros sobor de preoti, P.S. Episcop Dr. Virgil Bercea al Oradiei a declarat reactivat Vicariatul Foraneu al Silvaniei, in fruntea acestuia fiind numit Parintele paroh si protopop Gheorghe Turcas.

     In urma dialogului constructiv purtat intre noul vicar si protopopii ortodocsi ai Simleului care s-au succedat in ultimii ani, s-a ajuns la normalizarea relatiilor dintre cele doua culte si chiar la restituirea sediului Vicariatului, urmand sa se faca, in primavara aceasta, repunerea in posesie.

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala