Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Vineri,14 Martie 2008

File din istoria localitatii Bobota in prima jumatate a secolului XX (I)
Marin POP      Asezarea geografica

      Localitatea Bobota este situata pe valea raului Crasna, dupa confluenta acestuia cu Valea Zalaului, la o altitudine de 186 m, 47 grade si 28 minute, latitudine si 22 grade, 45 minute, 44 secunde longitudine. Asadar, localitatea este situata pe terasa raului Crasna. Spre Est se intinde valea larga a Crasnei, cu nivel de 166 metri deasupra Marii Adriatice, iar spre Nord-Vest, Vest si Sud se intind Dealurile Salajene, cu altitudini pana la 300 m. Spre Nord, hotarul localitatii este format dintr-o linie conventionala si se margineste cu localitatea Supurul de Sus. La Sud se situeaza paraul Zanicel, la Est hotarul este delimitat de Valea Crasnei, iar la Vest se situeaza localitatea Zalnoc.

      Din punct de vedere geologic, stratul superficial este format din nisipuri si argile. In straturile de baza, sub straturile pontiene, se afla bancuri de carbune, insa de o calitate inferioara.

      Hidrografia zonei este formata din raul Crasna, care curge spre Nord si de paraul Zanicel, care traverseaza localitatea dinspre Zalnoc si se varsa in raul Crasna. Cursul raului Crasna a fost regularizat doar in ultima jumatate de secol. In trecut, dupa cum reiese din documente si insemnarile de pe cartea veche bisericeasca, se produceau frecvente inundatii.

      Din punct de vedere climatic, in anul 1937, se inregistrau temperaturi medii de 1,8 grade, iarna si 10,2 grade, primavara, 19,1 grade, vara si 11 grade toamna. Valorile medii ale precipitatiilor, tot in acel an, erau de 97,0 mm, iarna, 150,5, primavara, 189,4, vara si 125,8 toamna.

      Suprafata padurilor care apartineau localitatii era, in perioada interbelica, de 500 jugare si este populata cu foioase (fag, gorun si carpin). Fauna acestor paduri este formata din mistreti, lupi, vulpi, caprioare, iepuri etc.

      Suprafata localitatii, in anul 1937, era de 4085 jugare si 1302 stanjeni si o populatie de 1992 de locuitori, in anul 1937. Era una dintre cele mai mari localitati ale judetului Salaj, fiind denumita, in unele documente, la inceputul secolului XX, "fruntasa comuna romaneasca Bobota".

     

      Scurt istoric

     Cele mai vechi marturii de civilizatie salasluiesc pe "Dambul lui Balota", pe partea dreapta a raului Crasna, apartinand epocii bronzului.

      Localitatea Bobota este atestata documentar inca din anul 1213. Fantana Cornilor din marginea sud-vestica a satului, a astamparat setea ostasilor lui Mihai Viteazul in ajunul bataliei de la Guruslau.

      Gheorghe Sincai a fost cel care a deschis calea spre lumina si adevar a copiilor acestui sat. El a infiintat scoala din Bobota in anul 1786. De personalitatea lui se leaga si locul mortii sale, in anul 1816, la "Fantana lui Alexi", langa care si-a gasit obstescul sfarsit. Aceasta legenda este puternic impregnata in memoria localnicilor.

      Ospitalitatea localnicilor si prestigiul de care se bucura localitatea, a facut ca la Bobota sa ajunga, incepand cu secolul al XIX-lea o serie de preoti luminati si buni administratori ca Ipian Marincas, Demetriu Coroianu, Grigore Gael, Gavril Vaida,Valentin Coposu, Ioan Trufas, preotul Filip sau actualul preot Ioan Padureanu, care pastoreste in localitatea Bobota din anul 1980.

      Pe data de 27 august 1861 are loc prima sfintire a bisericii de piatra din Bobota, a carui constructie a inceput in anul 1859. La acest important eveniment au participat o serie de personalitati salajene si din judetele invecinate. Cu aceasta ocazie a fost citit Memorandul de protest impotriva anexarii Partiumului la Ungaria si a fost aleasa delegatia care urma sa-l prezinte imparatului de la Viena.

      In peisajul politic apasator din a doua jumatate a secolului al XIX-lea ajunge preot la Bobota, Gavril Vaida de Glod (1872), var primar cu Alexandru Vaida-Voevod, cunoscut intre conducatorii romanilor ca un patriot inflacarat, devotat cauzei nationale, dar si ca un desavarsit gospodar. El a gazduit si organizat, la Bobota, mai multe intalniri ale fruntasilor politici salajeni, precum si a despartamantului salajean al Astrei. Este strabunicul dinspre mama al marelui om politic Corneliu Coposu.

      In anul 1909, Valentin Coposu, tatal lui Corneliu Coposu, este hirotonit ca preot la Bobota. Tanarul preot participa in anul 1912 la actiunile de protest de la Alba Iulia impotriva introducerii limbii maghiare in liturghii si in scoli. A fost membru marcant al Astrei salajene, Consilier judetean din 1920, decorat cu ordinul "Coroana Romaniei" in grad de cavaler(1930), "Steaua Romaniei"(1932) si ofiter al ordinului "Ferdinand" (1933). El participa la toate actiunile Partidului National Roman si apoi, dupa 1926, ale Partidului National Taranesc, fiind un lider de seama al filialei salajene a acestui partid.

      Tot la Bobota, la 20 mai 1914, in casa parohiala, vede lumina zilei cel ce va fi apreciat de catre presa internationala "cel mai moral si mai important politician roman de dupa revolutie", Corneliu Coposu.

      O serie de alte mari personalitati ale culturii si politicii romanesti au avut legaturi cu aceasta localitate (Victor Rusu, Francisc Hossu-Longin, Iuliu Maniu a carui mama, Clara, s-a nascut pe data de 10 ianuarie 1842 la Bobota etc).

     Dintre invatatorii care i-au initiat pe copii in tainele literelor si ale cifrelor amintim aici familia de invatatori Husti (Atanasie si Traian) sau pe Augustin Buhaiu.

      La inceputul secolului XX, localitatea Bobota avea o suprafata de 4153 jugare si o populatie de 1363 de locuitori, fiind una dintre cele mai mari localitati romanesti din Salaj.

      Majoritatea populatiei se ocupa cu agricultura, insa si aici, ca de altfel in intreaga tara, problema agrara se cerea rezolvata fara nici o intarziere.

      Cu toate aceste neajunsuri inainte de razboi, "starea economica a taranului poate fi privita de multumitoare". Insa, si aici, ca si in toate satele romanesti din Salaj marea majoritate a caselor (196 din cele 270 existente) aveau peretii din lemn, 65 din chirpici sau pamant, acoperisul la 254 dintre ele era din trestie sau paie, iar strazile erau neregulate avand casele imprastiate.

      In ceea ce priveste gradul de alfabetizare al populatiei, doar 224 locuitori stiau scrie si citi, iar 254 stiau si ungureste.

      Din punct de vedere confesional, majoritari erau greco-catolicii (1205), fiind urmati de romano-catolici (71), izraeliti (51), reformati (35) si un evanghelic.

      De mentionat, pentru acest inceput de secol, sunt incercarile invatatorului din Bobota, Traian Husti, de a lamuri populatia din satele salajene sa practice si alte ocupatii inafara agriculturii, din care se puteau obtine venituri importante. In perioada "moarta" din agricultura, de toamna pana primavara taranul se putea, dupa cum arata invatatorul Husti, sa se practice si alte ocupatii ca de pilda: impletitul palariilor, corfelor (cosuri impletite din nuiele), confectionarea de maturi si a altor recuzite economice.

     El publica, in ziarul Gazeta de Dumineca (aparut in anul 1904 la Simleu Silvaniei), o serie de articole referitoare la cresterea viermilor de matase si la beneficiile aduse de aceasta ocupatie, pe care taranul o putea practica cu investitii minime.

     Invatatorul Traian Husti, avand el insusi o experienta de 3 ani in domeniu, da exemplul localitatii Bobota, unde, incepand din anul 1901, se practica aceasta ocupatie, din care s-au realizat profituri importante, la Bobota existand si un centru de colectare a gogosilor de viermi.

      El este constient de rolul pe care invatatorul il are in actiunea de "iluminare a satelor", subliniind faptul ca: "omul muncitor numai de la noi - cei cu carte - asteapta indrumarile de lipsa, cari ii asigura un venitor mai bun fara de care, sedus de contrari ramane in intunerecul nestiintei si a miseriei, cari sunt tot atatea prilejuri de a face din el popor perdut".

     

      Participarea la razboiul mondial si la Marea Unire

      Primul razboi mondial a avut consecinte dezastruoase, in special asupra micilor gospodarii, contribuind la reducerea drastica a productiei agricole si la scaderea numarului de animale.

      Si din Bobota au fost mobilizate 193 de persoane, care au participat la razboi, 14 dintre acestia nu s-au mai intors acasa, 17 au fost declarati disparuti, 8 reintorcandu-se raniti si 46 bolnavi. In urma celor decedati pe front au ramas 12 vaduve si 24 copii orfani. Printre cei mobilizati s-a gasit si preotul din Bobota Valentin Coposu, mobilizat ca preot militar, pe frontul din Galitia.

      In contextul incheierii razboiului, cand in intreaga monarhie se instaurase anarhia si in judetul Salaj, la inceputul lunii noiembrie 1918, izbucnesc revolte sociale indreptate impotriva autoritatilor. Si din localitatea Bobota a fost alungat notarul cercual Osinsky Erno si Csatth Elemer, vice-notar, primul reintorcandu-se la Bobota, iar vicenotarul a fost transferat la Carastelec. De asemenea, in cursul acestor evenimente a fost distrusa si intreprinderea miniera "Salajana" din Bobota.

      Aceste revolte vor inceta odata cu infiintarea consiliului si garzii nationale romanesti din Bobota care va reinstaura ordinea.

      La data de 12 noiembrie 1918, satenii din Bobota s-au adunat in curtea casei parohiale si au ales Sfatul National Roman din comuna. Presedinte a fost ales Valentin Coposu, vicepresedinte Vasile Muste, iar ca membrii au fost alesi: Onutiu Zaha al Niculaii, Onutiu Filip al lui Nicolae, Nicolae Hus, Mihai Talpos, Demetriu Balas, Muste Onutiu al lui Mihai, Mihai Muste, Traian Grama, Fer Nicolae, Husti Vasalica, Vasiliu Ciocian si Nicolae Marcus al lui Petre. Tot acum se constituie si Garda nationala din comuna, sub conducerea stegarului Valer Ancean, fiind compusa din 60 de persoane.

      Presedintele Coposu a luat apoi juramantul, dar nu numai cel al membrilor consiliului si al garzii ci intregului popor adunat.

      Valentin Coposu a fost ales ca deputat in cercul electoral al Simleului alaturi de dr. Casiu Maniu, Iuliu Coroianu, dr. Alexandru Aciu din Simleu si Ioan Talos din Giurtelecul Simleului. In aceasta calitate, participa la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia si voteaza Unirea Transilvaniei cu Romania, fiind insotit de inca trei "bobotani": stegarul Ancean Valer, cumnatul sau; Ciocian Nicolae si de Groza Ioan.

      Pe data de 13 martie 1919, Valentin Coposu si Valer Ancean vor fi arestati, pentru ca au votat Unirea, alaturi de alti fruntasi politici din zona Simleului, in total 32 de ostateci, fiind inchisi in temnitele de la |imleu, Nyregyhaza si Buda-Pesta, fiind eliberati, pe data de 23 mai 1919, in urma schimbului de ostateci dintre armata romana si cea comunista maghiara, care a avut loc la Tiszafured.

     

     Reforma agrara din anul 1921

     Avand in vedere faptul ca productia agricola scazuse drastic, in perioada razboiului, se impuneau masuri urgente pentru asigurarea ei pentru anul urmator. In acest sens, dar si pentru ai linisti pe tarani, care asteptau sa li se dea pamant, cat mai urgent, la data de 8/21 februarie 1919, Resortul Agriculturii, din cadrul Consiliului Dirigent, da ordonanta 82/a, referitor la arendarile fortate. Conform acestei ordonante, se dadea pamant, in arenda, taranilor, avand prioritate cei care luasera parte la razboi, vaduvele si orfanii lor.

      In sedinta comisiei judetene pentru reforma agrara, din 13 mai 1920, se hotaraste ca, din mosia lui Samuel Zsigismund, sa se arendeze locuitorilor din Bobota 100 jug. de pasune, iar taxa sa fie stabilita in urma pertractarilor dintre proprietar si locuitori.

      In data de 25 noiembrie 1920, delegatii satenilor, Petru Breazdau, Nicolau V. Pop si Georgiu Cociorva, cer comisiei judetene, in numele a 120-150 de locuitori, sa li se arendeze o suprafata de 400 jug. de teren arabil si 300 jug. pasune.

      Conform raportului plasei Simleului, din data de 30 noiembrie 1919, cu privire la infiintarea comisiilor locale de expropriere, in localitatea Bobota, substitut de presedinte era preotul Emil Ostate, din Hidig (Maieriste), in Zalnoc, preotul din Bobota, Valentin Coposu, iar in Dumuslau, tot preotul Coposu, dar aici avand si un supleant si anume pe preotul din Zalnoc, Ioan Buteanu.

     Si in anul 1921, locuitorilor din Bobota li s-a arendat pamant, din mosiile expropriabile, conform decretului lege de reforma agrara, adoptat de catre Consiliul Dirigent, la data de 11 august 1919. Articolul 33, al acestui decret, prevedea categoriile de cetateni indreptatite. In Bobota erau 209 persoane, veterani de razboi, vaduve si orfani, care conform decretului lege trebuiau improprietariti, iar 40 de persoane aveau nevoie de loc pentru casa.

      In sedinta comisiei judetene, din ziua de 13 ianuarie 1921, se hotaraste ca din mosia lui Frochlich Albin, de 130 jug., existente in hotarul localitatii Bobota, se arendeaza fortat suprafata de 89 jug., arabil si fanate, indreptatitilor art. 33 al decretului lege. Insa, satenii constata faptul ca suprafata arendata are doar 70 jug., deoarece proprietarul isi rezervase 19 jug. pentru mina si pentru insamantari.

      Tot in aceasta sedinta, se hotaraste arendarea mosiei lui Zillberman Ignacz, avand o suprafata de 80 jug. si pe care acesta o vanduse lui Helprin Solomon.

      Taxa de arendare a fost stabilita la 100 de lei/jug, pentru terenul de ses, 80 de lei, pentru cel de coasta si 120 de lei/ jugarul de fanate, ea trebuind sa fie achitata anticipat. De asemenea, comisia, scuteste de la arendare mosia lui Samuel Zsigmond, din care fusese arendate 100 jug. de pasune, in anul 1920, pe motiv ca acesta o lucreaza in regie proprie, mosia nefiind expropriabila.

      Locuitorii din Bobota cer reducerea pretului de arendare acesta fiind exagerat, in opinia lor, in comparatie cu alte comune, unde se platea doar suma de 40 lei/jug. In acest sens, ei cer ca sa se deplaseze comisia la fata locului, pentru a se tine pertractari.

      La data de 4 martie 1921, primarul Ioan Muste cere, in numele indreptatitilor din Bobota, pasune, deoarece localitatea nu dispunea de pasune comunala. Localitatea dispunea de un numar mare de animale (880 de vite; 296 de porci; 298 de oi si 164 de capre) care, daca nu se primea pasune, in arenda, trebuiau sa fie vandute de catre proprietari la un pret scazut.

      Comisia judeteana aproba aceasta cerere dispunand arendarea a 200 jug. din mosia lui Ludovic Rosenberg, aflata in hotarul comunei Sarmasag.

      Cu toate aceste suprafete arendate nu s-a putut satisface nevoile populatiei, care se adreseaza comisiei judetene, prin delegatul Zaha Vasile, acesta subliniind faptul ca aproape 180 de familii nu au pamant. El cere sa li se mai arendeze pamant si de la alti proprietari, "deoarece si asa raman pustii si nelucrate, iar noi nu avem nici o brazda de pamant".

      In urma adoptarii legii de reforma agrara, din anul 1921, in Bobota, s-a expropriat pamant, din proprietatile bisericii greco-catolice din Bobota si din cele ale lui Frohlich Albin.

      Pe data de 6 noiembrie 1922, in sedinta comisiei de ocol pentru expropriere, din Simleu Silvaniei, tinuta la Bobota, se dezbate problema exproprierii proprietatii bisericii greco-catolice din Bobota. Din partea bisericii a fost prezent preotul Valentin Coposu, iar comisia a fost formata din: dr. Nicolae Kovacs - presedinte; Simion Oros - delegat al Ministerului Agriculturii; Maior Lazar -agronom regional si Dumitru Filip secretar comunal. Din partea satenilor a participat, primarul Ioan Muste si delegatii satenilor Zaha Vasile si Muste Mihai.

     De la biserica s-au expropriat 28 jug. pamant arabil, 300 jug. din padure, care a fost defrisata si destinata ca pasune comunala si 375 jug. de padure. Pentru terenul arabil pretul de expropriere a fost fixat la 500 lei / jug., la pasunea de padure la 800 lei / jug. si 2000 de lei / jug la padure, deci in total suma de 1.004. 000 lei.

      Din suprafata arabila au fost improprietarite 21 de persoane, cu cate un jugar de pamant, iar 17 locuitori, au primit cate 400 stanjeni, ca locuri de casa, din mosia fostilor urbarialisti.

      Pasunea provenita din padure a inceput sa fie folosita de catre comuna incepand din anul 1928, an din care proprietarul a incetat a mai incasa arenda. De asemenea, padurea a intrat, incepand cu data de 12 decembrie 1928, in proprietatea si administrarea Statului, conform art. 37, din legea de reforma agrara. Ea a fost repartizata in cuprinsul Ocolului Silvic, Simleu Silvaniei, punandu-se sub paza padurarului Traian Grama, locuitor al comunei Bobota si sub supravegherea si controlul personalului de paza al brigadei de plasa.

     Tot acum, se constata faptul ca nu se fac exploatari si constructii, in padurea expropriata, din cele 675 de jug si 1324 de stanjeni, fiind folosita doar 300 de jugare, ca pasune comunala. Se certifica, de catre seful Ocolului Silvic, faptul ca proprietarul nu a executat intre timp nici o taiere, sau transport de material lemnos, din aceasta padure, in vederea eliberarii cupoanelor de plata.

     Deci, din proprietatea bisericii, a fost expropriata in total suprafata de 704 jug. 199 st. (405 ha.), iar proprietarului i-a ramas suprafata de 160 jug. (92 ha.), din care pamant arabil 10 jug. si 150 jug. de padure, conform verificarii facute de catre inginerul operator, delegat al Directiei de cadastru, Iacob Antal, la data de 5 februarie 1934.

      Prin hotararea comisiei judetene, din 19 februarie 1923, se expropriaza, pentru cauza de utilitate publica, 85 jug. si 1408 stg. teren cultivabil, din proprietatea lui Frohlich Albin, aflata in hotarul comunei Sarmasag si Bobota, la pretul de 1200 lei/ jug.. Deci, proprietarul urma sa primeasca suma de 103.066 lei, suma care era achitata la data de 21 nov. 1934.

      In data de 6 martie 1937, Regiunea II Agricola, Simleu Silvaniei, anunta pentru cei interesati, faptul ca, in ziua de 31 martie, a aceluiasi an, se va tine licitatie publica la primaria din Bobota, pentru vanzarea suprafetei de 17 jug. 1386 stg., teren care a ramas disponibil, ca rezerva de stat, dupa improprietarirea definitiva a locuitorilor din comuna Bobota. Aceasta rezerva de teren improductiv a ramas din terenul expropriat, de la Frohlich Albin si se presupunea ca subsolul are zacaminte de carbuni.

      La data mai sus amintita, in prezenta delegatului Perceptiei circ.-3-, din Simleu Silvaniei, Luca Ioan, a primarului comunei Bobota, Nicolae Ciocean, a notarului acestei comune, Victor Boros si a altor locuitori ai comunei, s-a tinut licitatia. S-a inceput cu pretul de 17.860 lei, adica 1000 lei/jug. La licitatie s-au inscris urmatoarele persoane: Buhai Augustin, Talpos Ilie si Zaha Grigore din Bobota; Gorgan Vasile, Vascan Gheorghe si biserica gr. cat. din Dersida, reprezentata de curatorul Gorgan Vasile Alexe si Balota Gavrila din Maieriste. Cel care a castigat licitatia a fost Balota Gavrila, oferind suma de 81.000 lei.

      In urmatorul articol vom incerca sa scoatem in evidenta aspecte legate de situatia socio-economica, demografica si igienico-sanitara a localitatii in perioada interbelica, urmarile Dictatului de la Viena, participarea locuitorilor la razboi si aplicarea reformei agrare din anul 1945 in Bobota, pana la colectivizarea fortata a agriculturii.

      Bibliografie:

     1.Studia Censualia Transilvanica, Recensamantul din 1900. Transilvania, Edit. Staff, 1999, p. 506 - 508

     2.D. Stoica, I.P. Lazar, Schita monografica a Salajului, Simleu, 1908, p. 94

      3.Gazeta de Dumineca, nr. 14 din 3 aprilie 1904 si nr. 21 din 22 mai 1904

     4. Paul Abrudan, Documente inedite privind participarea salajenilor la revolutia din 1918 si Unirea Transilvaniei cu Romania, in A.M.P., nr. V, Zalau, 1981, p. 478

     5. C. Grad, D.E. Goron, E. Wagner, Consilii si garzi nationale romanesti in Salaj. Contributii documentare, in A.M.P., nr. XII, Zalau, 1988, p. 487 si 518

     6. Vasile Vetisanu-Mocanu, Cartea Simleului, Edit. Litera, Bucuresti, 1985, p. 164

     7. Marin Pop, Aspecte ale campaniei armatei romane din 1918 - 1919. Calvarul fruntasilor politici din Simleu, in rev. Alma Mater Porolissensis, an II, nr. 5, p. 62 - 66

     8. Gazeta oficiala a judetului Salaj, I, nr. 1 din 3/16 mai 1919

     9. Directia Judeteana Salaj a Arhivelor Nationale, fond Tribunalul judetean Salaj - Comitetul judetean pentru reforma agrara, dos. 288

     10. Idem, Monografia sanitara a localitatii Bobota

      11. Arhivele Nationale Istorice Centrale Bucuresti, fond Reforma agrara din 1921, in judetul Salaj, dos. 357, 475 si 511

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala