Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Noiembrie 2007

Sculptura pe Internet
GYORFI - DEAK György      Cand vine vorba despre sculptura, intotdeauna imi aduc aminte de o anecdota povestita de criticul Marius Porumb. Cica odata, Vida Géza s-a plimbat prin imprejurimile Baii Mari si a vazut in curtea unui taran un prun batran, gros, incredibil de contorsionat, lemn rosu din care ar fi putut ciopli o statuie nemaivazuta. L-a cautat pe gospodar, i-a spus ca ii da oricat numai sa fie al sau, s-au inteles la pret, a batut palma cu omul si i-a spus sa-l taie, ca va trimite dupa el. Seara, s-a trezit cu o caruta la poarta. „Domnu' Vida! Domnu' Vida!” a strigat sa i se deschida. Era gospodarul cu minunatul prun. „Ce vrei, omule?” „V-am adus lemnele, unde sa le pun?” Marele sculptor se uita nedumerit in caruta, unde in locul trunchiului unicat stateau frumos stivuite bucatile de lemn, taiate la un cot lungime si crapate, ca pentru foc. „Domnu' artist”, ii marturisi taranul cu sinceritate, „m-am gandit ca mi-ati dat prea multi bani numai ca sa-l dobor, asa ca mi-am luat osteneala si l-am imbucatit, sa nu va chinuiti cu el acasa.”

     CONSTANTIN BRANCUSI

     http://www.brancusi.ro/biografie1.htm

     Constantin Brancusi a plecat dintre noi in 16 martie 1957, drept care anul semicentenar 2007 a fost dedicat activitatii si operei sale. El este considerat unul marii sculptori ai secolului al XX-lea, a carui opera a influentat profund atat conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen cat si gandirea filosofica legata de structura materiei: „Sunt imbecili cei care spun despre lucrarile mele ca ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor.”

     „PUNTEA” DE JOAN THIMMEL

     www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?p=11125

     In 3 iulie a.c., artistul Joan Thimmel a dezvelit la Sibiu, capitala culturala europeana din acest an, perechea unei statui amplasate in oraselul Grevenmacher din Luxemburg. Lucrarea intitulata „Puntea” reprezinta doua blocuri verticale de piatra, care semnifica o carte deschisa, in care sta scris trecutul nostru comun. De la prima vedere e evident ca tabula megalitica apare ca rupta in doua si atunci, pe buna dreptate, carcotasii se intreaba unde e legatura, „puntea”? Vom intreba socratic: ce este o opera de arta fara cei care o privesc si mediteaza asupra ei? (Puntea suntem noi, oamenii care constientizam prapastia dintre aspectele extreme ale civilizatiei europene.)

     MUZEUL DE ARTA COMPARATA SANGEORZ-BAI

     http://www.macsb.ro/

     Unul dintre cele mai spectaculoase si bine realizate situri romanesti de specialitate. El ne ofera o generoasa prezentare atat a exponatelor existente cat si un jurnal dinamic al simpozionului international de sculptura din vara anului 2007, unde au participat artistii Nicolae Fleissig, Maxim Dumitras, Goran Cpajak, Gheorghe Marcu si Leonard Rachita.

     SCULPTURA SI PICTURA MONUMENTALA

     http://www.monument.md/sculptura/

     Este o subsectiune a sitului oficial, dedicat in principal patrimoniului istoric si arhitectural din Republica Moldova. La randul ei, se divide in noi subdomenii: Statui; Busturi; Reliefe; Compozitii monumentale; Statui ecvestre. La „Compozitii monumentale” gasim si copia „Lupoaicei cu gemenii” din Chisinau. (Cu multa staruinta, rugam inca o data municipalitatea sa corecteze greseala din pagina de web dedicata prezentarii monumentelor din Zalau: http://www.zalausj.ro/ro/monumente.htm, unde, in loc de „Lupoaica” este trecut gresit „Leoaica din fata Primariei”)

     O SUTA DE COMORI ALE CHINEI

     http://www.asianart.com/israel/index.html

     Este o pagina dedicata primei expozitii chinezesti realizate in Israel, deschisa intre 14 august 2001 si 15 ianuarie 2002. Chiar daca a trecut ceva timp de atunci, am ales-o pentru profesionalismul si minutiozitatea cu care ne este prezentata armata de soldati din teracota, care pazeste mausoleul Imparatului Galben.

     TOMKINS COLLECTION

     http://www.tomkinscollection.org/

     Un sit dedicat prezentarii unor obiecte de arta realizate de „culturile pre-moderne”, colectie axata in special pe statuete reprezentand stramosi, spirite strajuitoare sau idoli, adunate de „Julius” Tomkins din toate colturile lumii: Africa, Asia (Orientul Indepartat), Oceania, cele doua Americi.

     PITICII DE GRADINA

     http://www.jurnalul.ro/articole/11471/foto.php?albumId=1214

     Am ales acest link catre articolul lui Vladimir Ioan din „Jurnalul National”, despre „Ala micu' din flori”, in semn de tacita aprobare.

     STATUIA LIBERTATII IN DIRECT

     http://www.earthcam.com/usa/newyork/statueofliberty/

     Daca doriti sa aflati cum este vremea in New York, iata o webcamera atintita asupra statuii realizate de francezul Auguste Bartholdi, daruita Americii si amplasata in rada marelui port de pe Coasta de Est, panorama oferita de Cornell Paper and Box Co., Inc, Brooklyn.

     UN MARE SCULPTOR ROMAN

     http://ro.wikisource.org/wiki/Un_mare_sculptor_rom%C3%A2n

     Un articol de gazeta scris de Ion Luca Caragiale, dedicat Statuii Libertatii (un bronz verde ca spanacul) din „capitala vechei republici de Prahova”, Ploiesti.

     DECEBAL REX - DRAGAN FECIT

     http://ro.wikipedia.org/wiki/Statuia_lui_Decebal

     Conu' Iancu pune in gura lui Catavencu un discurs „antisemit” notoriu in „O scrisoare pierduta”: de ce sa nu avem si noi falitii nostri? Americanii au sculptat chipurile celor 4 presedinti de seama in Muntele Rushmore. Noi nu indraznim sa-i punem pe ai nostri (Ceausescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu) laolalta, nici macar in forma sculptata, ca sigur n-o sa iasa bine, se lasa cu aparitia unui nou centru seismic si cu alunecari de stanci. Prin urmare, quasimiliardarul Iosif Constantin Dragan a mizat pe valorile confirmate de istorie si a comandat o statuie a lui Decebal, inalta de 40 m si lata de 25 m. Lucrarile la monumentul din Cazanele Mici, socotit de unii drept cel mai mare kitsch din Europa, au costat 10 milioane de dolari si au durat 10 ani, din 1994 pana in 2004.

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Radio Transilvania

Uniunea Scriitorilor din Romania filiala Cluj

Uniunea Scriitorilor din Romania

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala