Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Marti,18 Martie 2014

Malaxor cu ghiocei
redacția

     

■ Familia (nr. 1/2014), Mircea Popa – 75. Aniversatul, la întrebarea cum privește perioada lăsată în urmă: „Aș putea spune că o privesc cu mânie și cu dezamăgire. Sufletește mă simt încă tânăr, dar constat zilnic neputințele trupului care îmi aduc aminte că voi intra curând în categoria septuagenarilor și nu mi-am realizat decât un sfert din planurile și proiectele propuse. Apoi constat o anume inaderență la lumea care mă înconjoară, plus o anumită neliniște venită din circumstanțele politice și literare pe care le traversăm”; „Ar trebui să fim mai severi cu oamenii proletcultului românesc, cu cei cocoțați pe bază de activism partinic în locuri prea înalte, răsplătăți pentru prestația lor în diferite moduri și situații, mai ales că ei au compromis literalmente ideea de literatură și artă”. Un interviu, realizat de Marin Iancu, de citit.

     

 

     

■ S-a lansat, în 1 martie, antologia literară a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, „PAŞI ÎMPREUNĂ” (Editura Gutinul, Baia Mare, 2013). Semnează: Aurel Bele, Ion Bogdan, Flavia Cosma, Rodica Dragomir, Gelu Dragoş, Lucica Dragoş, Ion Georgescu-Muscel, Ioan Hada, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Ioana Ileana Şteţco, Silvia Urlih, Echim Vancea (POEZIE); Lucian Perţa (PARODII); Ioan Şiman (EPIGRAME, FABULE); Anca Goja, Ion P. Pop, Toma G. Rocneanu, Teresia B. Tătaru, Igor Ursenco (PROZĂ); Daniela Sitar-Tăut (CRITICĂ LITERARĂ). Prefaţă: Augustin Coz-muţa. Lucrare apărută prin grija Fundaţiei Culturale PRO UNIONE (preşedinte, Dan Achim).

     

 

     

■ A apărut un nou număr (4/2013) al revistei trimestriale de cultură în limba maghiară Hepehupa, revistă editată de Color Print și cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Din semnăturile numărului, amintim: Boda Edit, Györfi-Deák György, Kiss László, Szabó Attila, Veres Piroska, Nagy – Seres Imola.

     

 

     

■ Vladimir Tismăneanu, „Corneliu Coposu, liderul moral al României”, text updatat în Apostrof (nr. 1/2014): „Format ca jurist, venind din marea tradiție a iluminismului transilvan, discipol și continuator al lui Iuliu Maniu, Corneliu Coposu știa ce înseamnă stat de drept. Tocmai de aceea a cerut, cu intransigentă pasiune, ruptura cu statul comunist, un stat de ne-drept. Lupta sa pentru statul de drept nu a încetat nici în 1995, când s-a stins din viață, nici mai târziu. Ea continuă și azi”. Cum merită, în altă ordine de idei, să continue și încercarea noastră ca și în anul centenar să spunem celor care nu știu că C. Coposu s-a născut la Bobota, în județul Sălaj. Ca și maestrul său, Iuliu Maniu, născut la Șimleu Silvaniei.

     

 

     

(D.S.)

     

■ Eugen S. Cucerzan, Fărâme şi crâmpeie..., Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca, 2013. Ne leagă amintiri alese, din perioada clujeană, de profesorul de filosofie Eugen S. Cucerzan. Între timp, d-sa a publicat multe cărţi, unele de filosofie (Elemente de logică, Filosofia ca sistem, Perspective filosofice româneşti etc.), altele de aforisme, meditaţii, microeseuri (Legea respingerii universale, Flacăra de veghe, Întâlnire în fa diez minor etc.), precum şi lucrări cu caracter didactic (Sociologie rurală – Crestomaţie; Filosofie – Sinteze de curs, Sociologie generală). Titlul acestui volum, mărturiseşte autorul în deschiderea lui, i-a fost inspirat de „o sintagmă din poezia lui Tudor Arghezi, Năluca”. Şi continuă: „Aceasta este, în stranie şi fecundă măsură, biografia terestră a spiritului nostru – fărâme şi crâmpeie. Cui îi este accesibil întregul fiinţei sale? ...Şi dacă, totuşi, din cauza copacilor nu se vede pădurea? Omul – şi omenirea – din cauza oamenilor?”. O invitaţie la reflexie, la scuturarea zgurei locului comun...

     

 

     

■ Ioan Cioba, Ioan din Satul Păgânilor, Ed. Charmides, Bistriţa, 2013. „Aflat la maturitatea sa literară, autorul ne dăruieşte în Ioan din Satul Păgânilor cartea de vârf a vieţii sale omenşti şi poetice, momentul de maximă emoţie şi de înţelepţire (...)” (Cleopatra Lorinţiu, în prefaţa volumului intitulată „Călătoriile poetului, preludiul căinţei”). Autorul s-a născut la 13 noiembrie 1967 în Lechinţa, jud. Bistriţa-Năsăud. A mai publicat volumele: Treizecişitrei, Ed. Napoca Star (1999); Nopţi la Viişoara - Ed. Napoca Star: ediţia I - 2001 (bilingv, versiune în limba franceză Rodica Lucia Crişan, cu o prezentare de Petru Poantă), ediţia a II-a - 2003 (în limba franceză, traducere Constantin Frosin). Din acest volum, un poem: „pe Promenade-des-Anglais/ marea tace demult/ vuietul e în mine // ci tu sărută-mă/ cu toată ceata de buze fierbinţi/ din conuri negre să ardem mirodenii/ la cina iubirii din blidul cel plin/ apoi sărută-mă iar şi iar/ până tâmpla nopţii devine lichidă/ şi roşie cum vinul liturgic // în Golful îngerilor/ să intrăm singuri şi cuminţi/ cum tăcerea într-un clopot de smirnă”. 

     

 

     

■ Algoritm Literar, Nr. 8, Anul IV, 2013. Revistă semestrială ce apare în Călan, jud. Hunedoara; director fondator – Ioan Bard; senior editor – Silviu Guga. Din Sumar: „Maladie nevindecabilă sau lacrimă de întuneric, poezia” – editorial de Silviu Guga; „Noaptea în care m-am născut din nou” – Ioan Barb; poezii de: Liviu Ioan Stoiciu, Paul Vinicius, Ioan Barb, George Precup, Costel Stancu, Luminiţa Zaharia, Teodor Dume, Nuţa Crăciun, Ioan Vasiu, Simion Cozmescu, Viloleta Deminescu, Mihaela Aionesei, Daniel Lăcătuş, Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu), Miron Ţic, Adriana Maria Niţă; proză de: Dumitru Hurubă, Geo Galetaru, Nicolae Cornescian, Ladislau Daradici, Camelia Iuliana Radu; cronică literară de: Dumitru Hurubă, Constantin Stancu, Claudia Minela Petre, Silviu Guga...  

     

 

     

■ Poesis, Anul XXIV, Nr. 10-12 (273-275), 2013. Un număr bogat, ilustrat cu lucrări de Mariana Bojan. Din rubrica In medias res, la finalul textului de deschidere al lui George Vulturescu: „Mâine, poimâine Poesis intră în cel de-al 25-lea an. Ca şi în toţi anii dinainte n-am ştiut niciodată dacă numărul de sub tipar nu este şi ultimul. Nu ştim niciodată cum trebuie să arate ultimul număr al unei reviste… În Nordul meu, ispravnicii de-o zi înstăpâniţi pe feuda bugetelor locale uită, mereu, învăţăturile vechi: «nu mor caii când vor câinii»”. La mulţi ani, Poesis! 

     

 

     

■ Niels Auner, 100 Biserici de lemn restaurate (1972-2012), Ed. Caiete Silvane, Zalău, Ed. Ethnologica, Baia Mare, 2013, volum apărut cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi Centrului de Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş; editori: Daniel Săuca şi Ştefan Mariş. E vorba de un album cu biserici de lemn restaurate, cele mai multe aflate în județele Maramureș (49) și Sălaj (28), apoi în județele: Bihor (10 biserici restaurate), Satu Mare - 4, Vrancea - 4, Hunedoara - 4, Cluj - 3, Dâmbovița - 3, Bistrița Năsăud - 2, Alba - 2, Mureș - 1, Neamț -1, Brașov - 1, Suceava - 1, Argeș - 1, Teleorman - 1. Câteva cuvinte despre autor: absolvent al Institutului de arhitectură „Ion Mincu” Bucureşti, diploma de arhitect în 1970; membru în comitetul executiv al UNRMI – Uniunea naţională a restauratorilor de monumente istorice; AEERPA – Asociaţia europeană a antreprizelor de restaurare a monumentelor istorice; Expert al Ministerului Culturii în domeniul restaurării monumetelor istorice; Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer. Este autor al unor lucrări de sinteză în domeniul restaurării monumentelor: Manual privind tehnologia restaurării monumentelor de lemn; Ghid privind costurile şi consumurile de resurse în activitatea de restaurare a monumentelor de lemn.

     

 

     

■ Camelia Burghele, Viorel Ciubotă, Mizser Lajos, Solnocu de Mijloc la 1864. Chestionarele academicianului Pesty Frigyes, Ed. Caiete Silvane, Zalău, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2014, lucrare apărută cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă Sălaj al Judeţului Sălaj. „Volumul redă o parte a unui corpus de informaţii din arhiva Academiei Maghiare, actualmente aflat la Biblioteca Naţională Szechenyi din Budapesta, în fapt răspunsurile ţăranilor români din satele Sălajului istoric la un chestionar cu întrebări fixe aplicat, în anul 1864, de lingviştii şi istoricii maghiari în satele din nord-vestul Ardealului. Informaţiile se referă cu precădere la toponimia utilizată în satele sălăjene la mijlocul secolului al XIX-lea, înainte de demararea procesului oficial de maghiarizare a denumirilor de localităţi şi de locuri (toponime). Materialul reprezentat de răspunsurile la chestionarele toponimice se constituie într-o complexă radiografie a satelor româneşti din cuprinsul Sălajului istoric de la mijlocul veacului XIX, oferind informaţii extrem de preţioase despre istoria, demografia, toponimia şi etnografia locurilor” (Camelia Burghele). Documentele din volum au fost traduse de cercetătorul Mizser Lajos.

     

 

     

(D.H.)

     

 

     

 

     

■ Începutul Anului Nou literar la Filiala Cluj a USR a fost marcat şi de o lansare triplă de carte, moderată de preşedintele filialei, criticul Irina Petraş. În colimatorul numeroşilor participanţi, membri ai filialei, au fost vizaţi poeta–pictor Mariana Bojan, cu placheta de poeme „Lupul nostru de toate zilele”, apărută la Editura Limes, poetul, eseistul şi criticul Ion Cristofor, cu poeme „stranii” adunate în volumul intitulat „Gramofonul de pământ” apărut tot la Editura Limes, precum şi actriţa-eseist Diana Cozma, cadru didactic la secţia de teatru a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, semnatară a unei consistente cărți-eseu omagiind astfel pe unul dintre titanii contemporani ai teatrului, regizorul total: „Eugenio Barba şi mărul de aur”. Atât din prezentările generoase şi extrem de pertinente ale doamnei Irina Petraş, din intervenţiile solicitate de către moderator criticului Constantin Cubleşan, poetulului-eseist şi istoric literar prof. dr. Ion Pop, tânărului critic şi eseist Victor Cubleşan, cât şi din opiniile autorilor prezentaţi au reieșit calităţile stilistice şi de substanţă ale cărţilor lansate, varietatea formală şi tematic-sentimentală a conţinutului din placheta Marianei Bojan, registrul grav, socialmente acuzator mascat de ludicul aparent al poemelor lui Ion Cristofor, şi substanţialul omagial proiectat de o experienţă karmică în preajma unuia dintre cei mai importanţi regizori (puţin spus) ai lumii contemporane, aşa cum a fost prezentat Eugenio Barba în cartea Dianei Cozma. 

     

 

     

■ La Editura Gutinul din Baia Mare a apărut în 2013 „al treilea volum despre viaţa ţăranilor dintr-un sat din Chioar – de la colectivizarea acestuia până la Revoluţia din decembrie 1989” (apud N. Scheianu) al prozatorului Victor Tecar. Este vorba de „Visul ca ispită” , conţinând în cele aproximativ 350 de pagini întâmplări şi personaje, aflate într-un conflict dramatic de o complexitate demnă de un roman sui-generis.

     

■ „Pasărea în lesă” este titlul plachetei de poeme semnate de talentata poetă Liliana Rus, una dintre vocile distincte prin transparenţa discursului aparent epic, de originală rezonanţă lirică în grupul coral al nouăzeciştilor. Cartea a apărut în 2013 la Editura Brumar, coordonată de cunoscutul poet şi realizator TV Robert Şerban.

     

(V.T.)

     

 

     

■ Între aparițiile de ultimă oră ce se remarcă în peisajul revuistic, cea intitulată Sebeșul povestit, ajunsă deja la cel de-al doilea număr, face cinste atât orașului al cărui nume îl poartă, cât și semnatarilor materialelor din conținutul său. 

     

Dotată cu un colectiv de redacție format din dascăli de seamă ai urbei, respectiv: prof. Andreea Bărăgan, prof. Sanda Burță, prof. Elena Damian, prof. Petronela Irimie, prof. Laura Tecău, prof. Tereza Cândea și prof. Mihai-Octavian Groza, condus de către distinsa doamnă prof. Rodica Groza, publicația abundă în materiale privitoare la istoria locală, pentru a căror publicare și-a dat girul consultantul ei științific, domnul conf. univ. dr. Ionuț Costea, de la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 

     

Materialele antologizate în cel de-al doilea număr al revistei, valorifică cu precădere personalități ale istoriei zonale, ce sunt prezente adesea pe baza unor mărturii de istorie orală, aparținând cunoscuților lor. Datorită faptului că articolele sunt impregnate adesea cu sentimentele celor ce le-au scris, revista se constituie într-o adevărată ladă de zestre în care sunt păstrate crâmpeie ale sufletului oamenilor locului. 

     

Tematica materialelor este una diversificată, aici regăsindu-se atât evocări ale unor emigranți pripășiți pe plaiuri americane (este vorba despre Nicolae Tecău, în prezentarea căreia, prof. Laura Tecău valorifică documente din arhiva personală a familiei; vezi pp. 4-7), cât și reiterări ale unor oameni de seamă ai locului, sau ale unora care au avut de pătimit în timpul comunismului. Astfel, prof. Rodica Groza ne prezintă o evocare a profesorului Silviu Cărpinișanu, încarcerat între anii 1952-1954, de către reprezentanții regimului mai-sus pomenit (pp. 8-11), d-na. prof. Adriana Dahinten, cunoscutul redactor-șef al revistei Der Unterwald ne invită la o incursiune în istoria Sebeșului (pp. 35-38), prof. Mihaela Suciu ne prezintă câteva amintiri legate de profesorul Maximilian Sivan (pp. 39-40), un poet insuficient cunoscut, iar prof. Mihai-Octavian Groza, un autor deja consacrat în publicistica românească prin studiile de istorie ce-i aparțin, ne relatează povestea tristă a străbunicii sale, Elisabeta Klett, o victimă a ororilor regimului trecut (pp. 32-34). Acestora li se alătură și alte materiale, la fel de interesante, semnate de nume cunoscute ale culturii sebeșene (prof. Ioan Giurgiuman – pp. 12-19; prof. Sanda Burță – pp. 28-31; prof. Adriana Cordoș - pp. 28-31; prof. Diana Groza, prof. Ligia Fofeldea – pp. 41-46; prof. Gabriela Suciu, prof. Cristina Petruse – pp. 47-49, prof. Mădălina Râurean – pp. 50-51). 

     

Dată fiind importanța revistei și calitatea materialelor publicate, nu putem decât să o semnalăm cititorilor dornici de o lectură utilă și plăcută, să felicităm colectivul auctorial și să așteptăm cu interes apariția numerelor viitoare ale ei. 

     

Iuliu-Marius MORARIU

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala