Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Vineri,16 Martie 2007

Din viata si activitatea lui Victor Deleu (1876-1940)
Marin POP      

     S-a nascut in anul 1876 la Pericei. Bunicul sau a fost revolutionarul pasoptist Iacob Deleu.

      In anul 1869, Daniel Deleu, tatal lui Victor Deleu, s-a casatorit cu Iuliana Cosma, fiica preotului Ioan Cosma din Pericei. Ca nasi de cununie ei i-au avut pe dr. avocat Ioan Maniu si sotia sa Clara Maniu, nascuta Coroianu.

     Tanara pereche s-a mutat la Pericei, unde Daniel Deleu a fost numit notar si din fericita lor casnicie li s-au nascut 6 copii: Cassiu nascut in anul 1869; Regina in 1870; Victor in 1876; Ioan in 1877; Cornelia in 1880 si mezina familiei, Sabina, nascuta in anul 1882.

     Cei care l-au mostenit pe bunicul lor, Iacob Deleu, au fost Victor si Ioan.

      Victor Deleu, dupa terminarea claselor primare la Pericei, si-a continuat studiile gimnaziale la Simleu, iar cele liceale la Zalau, Blaj, Brasov si Beius. Dupa absolvirea Facultatii de Drept din Budapesta a fost promovat doctor in Drept, in anul 1903, la Universitatea din Cluj. Stagiul de avocat l-a facut la Arad, iar din anul 1905 s-a stabilit la Simleu. A fost un fruntas de seama al miscarii nationale romanesti din judetul Salaj, desfasurand si o prodigioasa activitate publicistica.

     Alaturi de fratii sai, Ioan si Cassiu si cumnatii Lazar Maior si Nicolae Munthiu, Victor Deleu a desfasurat o activitate deosebita, atat pe taram national si politic, cat si pe cel al culturii. Ei au fost cei care au organizat excursia salajenilor si participarea lor cu succes deplin la Expozitia Nationala de la Bucuresti din anul 1906, cand s-au sarbatorit cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

     In perioada 1905-1910 Victor Deleu a activat ca si redactor la prestigiosul ziar romanesc din Simleu, Gazeta de Dumineca, asupra caruia si-a pus propria amprenta, imprimandu-i o directie politica ferma, de lupta pentru afirmarea nationala, economica si culturala a romanilor salajeni.

     In aceasta perioada grea pentru romanii salajeni, Victor Deleu a fost liderul miscarii nationale romanesti.

     A candidat la alegerile parlamentare din anii 1910-1911, in calitate de reprezentant al P.N.R., in circumscriptia electorala a Simleului, insa a fost invins datorita violentelor si ilegalitatilor comise de catre autoritatile maghiare. Dar, aceste alegeri au dovedit capacitatea romanilor de a se mobiliza in perioadele de criza. Atmosfera creata de catre electoratul romanesc din zona Simleului a fost una entuziasta si a dat de gandit autoritatilor maghiare, care au reusit sa castige alegerile doar prin fraudarea lor.

     In anul 1914 a fost mobilizat pe front si a cazut prizonier la rusi, fiind internat in oraselul Kinesma, de pe Volga. In Rusia se gaseau 130.000 de prizonieri romani. In luna noiembrie 1916 a inceput procesul de concentrare si organizare a voluntarilor. Astfel, in tabara de la Darnita au fost concentrati cateva sute de ofiteri si cateva mii de ostasi romani. Un rol fundamental in aceasta actiune i-a revenit sublocotenentului Victor Deleu. El a fost ales in functia de prim-senior (comandant) al lagarului de la Darnita. A purtat discutii cu reprezentantul guvernului de la Iasi, locotenent-colonelul Pietraru in problema organizarii voluntarilor romani din Rusia.

     In luna aprilie 1917, pe data de 23, a avut loc prima adunare a voluntarilor ardeleni si bucovineni. Aici la Darnita a fost elaborat un memoriu. Din comisia de elaborare a acestuia a facut parte si Victor Deleu. Memoriul, tradus in limbile franceza si rusa a fost inaintat guvernelor Rusiei, Frantei si a celorlalte state aliate. De asemenea, memoriul a fost trimis ziarelor si revistelor rusesti, organizatiilor nationale cehe, sarbe, polone si rutene din Rusia si presei romanesti din Iasi.

     Declaratia de la Darnita a avut un larg ecou in randurile voluntarilor romani aflati in Rusia si a dus la intensificarea actiunii de organizare a lor pentru reintoarcerea in tara si participarea in lupta alaturi de armata romana.

     Pe data de 3 iunie 1917 un tren special cu 116 ofiteri si 1.200 de soldati complet echipati au pornit din Kiev spre Iasi, unde au ajuns pe data de 7 iunie 1917 (cf. C. Stan, D.E. Goron, Contributii aduse de voluntarii romani transilvaneni si bucovineni la realizarea unitatii nationale romanesti (1916-1918), in Acta Musei, Porolissensis (A.M.P), XI, Zalau, 1987, 335-339).

     Astfel, pe data de 8 iunie, Victor Deleu sosea la Iasi in fruntea primului batalion de voluntari romani ardeleni, format la Kiev. In Piata Unirii din Iasi au fost primiti sarbatoreste de catre autoritatile romanesti, in frunte cu regele Ferdinand si regina Maria. Dupa cum spunea, peste cativa ani, Mihai Popovici, presedintele organizatiei din Ardeal si Banat a P.N.T., Victor Deleu s-a urcat pe soclul statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza si a rostit o cuvantare magnifica, care a electrizat intreaga multime adunata in piata: "Eram datori sa venim noi la voi, spune el, azi, cand voi traiti noi zile atat de grele. Noi am pornit din tara straina dar am pornit cu un singur gand: sa megem acasa. De aceea drumul nostru nu era decat unul singur, inainte. Si mergand inainte vom birui! Vom birui, pentru ca nu sint asa de inalti Carpatii cat ne sint inimile de inaltate!" (D.E.Goron, Victor Deleu la Iasi: 8 iunie 1917, in A.M P., II Zalau, 1978, pp. 235-236)

     In memoriile sale, I.G. Duca nota despre memorabilul discurs al lui Victor Deleu urmatoarele: "Toate cuvantarile au fost marete si inflacarate, dar spre uimirea generala, n-au existat pe langa a lui Deleu care a fost pur si simplu o minune, ceva de neuitat. N-am avut niciodata curiozitatea sa recitesc textul si nici nu vreau dealminteri, ar fi sa comit un pacat, sa micsorez impresia pe care nu numai eu, dar toti cei ce se aflau atunci in Piata Unirii au resimtit-o cu atata emotiune. A fost una din cele mai puternice impresiuni oratorice din toata viata mea" (I.G. Duca, Memorii, Editura Machiavelli, Bucuresti, 1994, p. 254).

     Pe data de 14 iunie 1917, Victor Deleu a fost chemat de catre Marele Stat Major al armatei si insarcinat cu organizarea Biroului ardeleni-bucovineni. Insa, el nu accepta aceasta munca birocratica si insista sa participe la lupta, cu arma in mana, pe campul de batalie. In cele din urma a fost repartizat la Batalionul 10 Vanatori, care a participat la luptele grele de la Marasesti. Din pacate s-a imbolnavit grav, fiind la un pas de moarte. Dar vointa sa de "deleu" l-a ajutat sa se insanatoseasca si sa vada cu ochii implinirea idealului romanilor.

     Pe data de 28 noiembrie 1918, in fruntea unei delegatii de voluntari a participat, la Cernauti la Congresul General al Bucovinei, unde s-a decis Unirea acestei provincii cu Romania.

     Venea acum si randul Transilvaniei. In fruntea delegatiei de voluntari ardeleni, Victor Deleu porneste de la Cernauti spre Alba Iulia, unde se hotarase deja organizarea Marii Adunari Nationale a romanilor transilvaneni. Au ajuns la Alba in seara zilei de 30 noiembrie, fiind intampinati de catre Stefan Cicio-Pop, presedintele Consiliului National Roman Central.

     A doua zi, pe data de 1 decembrie 1918, la mareata adunare, Victor Deleu a fost ales printre cei opt secretari.

     In Consiliul Dirigent a fost ales in functia de secretar general al resortului de interne (secretar de stat). A organizat Uniunea Fostilor Voluntari si a fost ales presedinte al acestei organizatii, functie pe care a indeplinit-o pana la sfarsitul vietii. In anul 1933 a fost ales in functia de presedinte al Micii Antante a Voluntarilor. A fost ales, apoi, in functia de primar al orasului Cluj, capitala Transilvaniei, dovedindu-se a fi un model nu numai pentru alti primari ci si pentru toti locuitorii orasului Cluj.

     In perioada interbelica a reprezentat Salajul ca deputat in Parlamentul Romaniei, fiind ales de catre salajeni, de fiecare data cand a candidat, adica de 8 ori. In aceasta calitatea a contribuit la elaborarea unor legi importante precum a fost cea a organizarii jandarmeriei si politiei romane. Pentru merite deosebite in activitatea parlamentara a fost decorat cu ordinul "Vulturul Romaniei" in grad de comandor. De asemenea, pentru alcatuirea proiectului de lege a jandarmeriei si a politiei romane a fost decorat cu ordinul "Coroana Romaniei" in grad de ofiter.

     In anul 1934, dupa mutarea lui Al. Aciu la Cluj, a fost ales in functia de presedinte al organizatiei P.N.T. din Salaj, functie pe care a indeplinit-o pana in anul 1938, cand regele Carol al II-lea a desfiintat partidele politice. Tot in anul 1934 a fost ales ca membru al Delegatiei Permanente a P.N.T.

     In conditiile in care Iuliu Maniu demisionase de la conducerea P.N.T. in anul 1933 si Alexandru Vaida Voevod incerca ruperea a cat mai multe organizatii judetene din Transilvania si Banat, pentru a infiinta un nou partid nationalist sub denumirea de "Frontul Romanesc", Victor Deleu a reusit sa pastreze organizatia de Salaj pe linia sa politica traditionala, adica a celei trasate de catre Iuliu Maniu.

     Liderii ardeleni, in frunte cu Aurel Socol si Victor Deleu s-au intalnit, in doua randuri, in anul 1934, la Sovata pentru a protesta asupra modului cum era condus partidul si guvernul. Alexandru Vaida Voevod a fost exclus din P.N.T., impreuna cu presedintii organizatiilor judetene care l-au sprijinit.

     La data de 31 mai 1934 a avut loc, la Zalau, Congresul organizatiei judetene a P.N.T. Au fost discutate probleme de natura organizatorica, precum si necesitatea editarii unei gazete proprii.

     In privinta problemelor de natura organizatorica s-a luat hotararea unei mai bune functionari a comitetelor locale, care, in conformitate cu statutul partidului, aveau datoria de a se sfatui asupra intereselor comunelor lor si sa aduca la cunostinta organizatiei judetene toate problemele lor prin legatura de sector si plasa.

      Despre activitatea organizatiei judetene a P.N.T si datoriile pe care le avea aceasta, noul presedinte, Victor Deleu, spunea, printre altele: "Conducatorii nostri pe tara si-au facut datoria si o vor sti face si in viitor, dar ca aceea sa si fie rodnica, va trebui sa ne facem si noi acasa datoria asa cum se cere. (...) Datori suntem sa ne spunem curat gandurile in sfaturile noastre, ca sa putem alege cele mai bune si ducatoare la scop. Datori suntem a ne sprijini si a indeplini tot ce am hotarat impreuna si la fapte a sta ca un zid bine inchegat, ca numai in asa fel vom putea izbuti. Datori suntem a ne lumina unii pe altii, a stradui sa ne adunam cat mai multi la o parere, stiind, ca cea mai puternica arma este lumina si numarul mare al soldatilor de aceias credinta. Legea care nu se poate tagadui, - Tara suntem noi, - ea este a noastra si va fi asa cum vom fi noi: buna daca vom fi buni, inteleapta daca vom fi intelepti si puternica daca vom fi umar la umar. Am facut cel dintai pas, ne-am hotarat organizatia. Al doilea pas este sa punem viata si munca in ea. Inainte cu curaj si inima buna ca D-zeu cu noi va fi si munca noastra cinstita va duce la biruinta"

     Se punea si problema infiintarii unei noi gazete a organizatiei judetene a P.N.T, deoarece Al. Aciu, care fusese proprietar al ziarului Gazeta de Dumineca, s-a mutat la Cluj, iar ziarul a mai aparut doar sporadic, cu ajutorul Societatii culturale "Salajana", pana in anul 1936. De aceea, se ia decizia tiparii altei gazete sub numele de Salajul Nou, "care sa fie vestitorul a tot ce sfatuim, ce muncim si ce trebuie sa cunoastem in judetul nostru, din Tara si strainatate" (Salajul Nou, nr.1 din 8 iulie 1934)

     In anul 1935, de sarbatoarea Sfintilor Petru si Pavel, la Cluj, a avut loc o mare adunare populara a organizatiilor P.N.T. din Ardeal si Banat. In ziarul "Patria" se afirma ca s-a inregistrat un numar foarte mare de participanti, aproximativ 50.000 de persoane.

     Prin fata Teatrului National din Cluj au defilat toate organizatiile. Delegatia salajeana il avea in frunte pe presedintele organizatiei, Victor Deleu, pe Iuliu Coroianu si Ioan Ghetie. "Entuziasmul salajenilor, - se spunea in articolul din ziarul Patria - nu are margini". Defilarea a inceput la orele 10 si a luat sfarsit la orele 12, cand toti participantii s-au adunat in Piata Teatrului Maghiar din Cluj. Adunarea fruntasilor transilvaneni ai P.N.T. s-a desfasurat in sala teatrului amintit. La ea au participat Ion Mihalache, presedintele partidului, Iuliu Maniu, Nicolae Lupu, Virgil Madgearu, S. Saveanu, Pan Halipa si multi altii. Aparitia lor a fost "subliniata cu urale formidabile" de catre multimea de participanti. Aceasta grandioasa manifestare parea a fi "o adunare nationala a intregului Ardeal si Banat" desfasurata intr-o "disciplina exemplara", putea fi observata "atat in sala cat si afara". Au rostit impresionante discursuri Iuliu Maniu si Ion Mihalache, in care au facut un aspru rechizitoriu guvernului liberal condus de catre Gh. Tatarescu, cerand demisia acestuia. (Patria, nr. 146 din 2 iulie 1935)

     In perioada 6-13 octombrie 1935, presedintele P.N.T., Ion Mihalache, insotit de catre presedintele organizatiilor din Ardeal si Banat, Mihai Popovici si de alti fruntasi ai partidului, a efectuat o vizita in orasele Fagaras, Turda, Dej, Zalau, Satu-Mare, Sighet, Baia Mare si Bistrita. In toate aceste orase s-au desfasurat sedinte ale organizatiilor judetene, in cadrul unor grandioase adunari populare.

     Adunarea de la Zalau a avut loc pe data de 9 octombrie. In articolul intitulat "Judetul lui Simion Barnutiu in fruntea coloanelor", al ziarului "Patria" se afirma ca acest judet a trait "inaltatoare clipe de infratire si de devotament in slujba tarii". La Zalau au fost prezenti, printre altii, Ion Mihalache, presedintele P.N.T., Mihai Popovici, Victor Moldovan, Adonis Popovici si Virgil Solomon. Ei au fost asteptati de catre liderii politici salajeni, in frunte cu Iuliu Maniu. Pentru inceput au vizitat "monumentala" catedrala greco-catolica din Zalau, dupa care s-au deplasat la Teatrul orasenesc, unde, la orele 10, a inceput sedinta comitetului judetean. Ea a fost deschisa de catre presedintele organizatiei judetene, Victor Deleu, care a multumit distinsilor oaspeti pentru "fericirea ce o incearca poporul salajan de a putea saluta pe fruntasii partidului nostru". In continuarea discursului sau, el se adreseaza presedintelui Ion Mihalache, afirmand, printre altele: "Stiu domnule presedinte ca munca dv e grea o luna poate doua inca si ea va fi terminata, dandu-ne un program mare si frumos" El face, apoi, un aspru rechizitoriu guvernului liberal afirmand urmatoarele: "Tara noastra trece prin aspre framantari. Un guvern lipsit de autoritate, lipsit de pricepere si lipsit de demnitate in mai putin de doi ani de zile a dus tara de rapa". A urmat la cuvant Mihai Popovici, care afirma ca este "greu sa iei cuvantul in acest judet", amintind de ilustrii lui inaintasi, George Pop de Basesti, "care si-a inchinat intreaga sa viata pentru binele si desrobirea neamului sau obidit" si de Gheorghe Pop de Oarta, care trecuse la cele vesnice la sfarsitul anului 1933. Aminteste, apoi, de Iuliu Maniu, "unul dintre barbatii cari ilustreaza prin munca si viata sa o intreaga epoca a unui popor", el fiind "nascut si crescut in pamantul acesta sfant in puternice traditii de cinste si credinte". Il aminteste si pe Victor Deleu, pe care l-a cunoscut in anul 1917, la Iasi, unde spune el, dupa depunerea juramantului de catre voluntarii din Rusia, acesta s-a urcat langa statuia lui Alexandru Ioan Cuza si "a tinut o cuvantare inflacarata miilor de oameni".

     In continuarea discursului sau, Mihai Popovici, anunta faptul ca se preconiza organizarea unei mari demonstratii nationale in Bucuresti, pe data de 14 noiembrie, "pentru a trage la raspundere pe cei cari isi bat joc de tara". Le cere salajenilor sa fie gata de lupta si sa duca la izbanda noul steag al partidului pe care statea scris: "Romani in stat national-taranesc" si isi incheie discursul cu urmatoarele cuvinte: "Ai o oaste domnule presedinte pe care te poti razima si pentru asta e chezasie trecutul glorios al romanilor din tinutul acesta".

     A luat, apoi cuvantul protopopul Valentin Coposu, care a salutat pe I. Mihalache si M. Popovici, in numele preotimii salajene, iar Augustin Simonca pe cel al invatatorilor. Din partea organizatiei judetene de tineret a luat cuvantul, secretarul general, Alexandru Aluasiu, iar in numele taranimii salajene a vorbit Alexandru Gliguta din Babta. Secretarul general Simion Pop a dat, apoi, citire raportului asupra activitatii organizatiei judetene.

     Urmeaza la cuvant presedintele partidului Ion Mihalache, care multumeste pentru primirea pe care i-au facut-o salajenii si, "inainte de toate", lui Iuliu Maniu pentru prezenta lui la aceasta sedinta. Subliniaza faptul ca judetul Salaj "a avut norocul sa fie cetatea din care a iesit Marii Conducatori ai natiunii". Multumeste, apoi, lui Victor Deleu "care este printre aceia cari vorbesc putin, infaptuiesc multe si rodesc si mai mult", intelectualilor satelor salajene "cari din cuvintele rostite aci am inteles ca stiu sa-si faca datoria", preotului Coposu si invatatorului Simonca, afirmand urmatoarele: "Cinste preotului si invatatorului care urmand invatatura Sf. Augustin isi fac datoria luminand si instruind". In continuarea discursului sau, critica aspru si el guvernul Tatarescu, subliniind faptul ca "ciasul din urma a ciocoismului a sunat", si se impunea "o noua randuiala" morala. "Sa taiem, spune el, capul balaurului pentru constituirea statului taranesc".

     Un impresionant discurs a rostit, apoi, Iuliu Maniu. Pentru inceput el afirma faptul ca fiecare lider avea responsabilitatea sa conform functiei (V. Deleu, la Salaj, M. Popovici, pe Ardeal si Banat si I. Mihalache a intregului partid), a carui voce trebuia ascultata: "Ai singurul cuvant din organizatia acestui partid", ii spune el lui I. Mihalache, "si ce ai spus ramane spus si te urmam". De asemenea, el afirma ca intr-o organizatie nu se admitea decat un singur cuvant, cel la presedintelui. Subliniaza faptul ca "in acest colt de tara", judetul Salaj simtea, "mai adanc" ca altele, "orice ingrijorare care ar putea trece peste sufletul neamului romanesc. Orice umiliri si rusini ne aduce o emotie mai mare fiindca suntem la granita in pragul streinatatii care vede ce se petrece la noi". "Iata de ce, d-le Mihalache, spune el, in noi in toti, cu programul dtale care este crezul nostru, gasiti ostasi cum nu se poate mai devotati, care in lupta nu precupetesc nici o jertfa, cari va vor urma pentru salvarea acestei tari". Alt motiv pentru care salajenii erau ostasi devotati ai P.N.T., era faptul ca aici s-au nascut si isi au locul de veci mari personalitati ale poporului roman, iar "noi, spune Maniu, simtim cinstea trecutului. Aici zace Simion Barnutiu, care a organizat Constiinta nationala si de drept a poporului roman; aici zace Gh. Pop de Basesti care a intruchipat dirzenia noastra romaneasca; aici s-a nascut Iuliu Coroianu, care a facut programul de la 1881 si Memorandul (...) Cata satisfactie avem noi stiind ca tot aici s-a nascut acela care a patruns in stepele rusesti: dl dr. Victor Deleu. De aceea fiti sigur, ii spune el lui Mihalache, ca judetul nostru nu va desminti traditia. aspiratiile acestui neam nu se pot mentine decat in partidul national-taranesc". In continuarea discursului sau, Iuliu Maniu afirma faptul ca respecta orice convingere politica, dar ca "azi romanul care nu este inregimentat in P.N.T. este in ratacire. Orice banatean si ardelean neinregimentat la noi, face pacat, iar salajeanul care nu e la noi face pacat de moarte". Subliniaza, din nou, devotamentul judetului si al lui personal fata de conducerea partidului: "Poti conta, spune el, pe devotamentul acestui judet printre a carui membrii sunt inscris si eu si n-as dori sa ai altfel de oameni care sa-ti fie mai devotati decat mine si prietenii mei care reprezentam zecile de mii de oameni de aici, din Salaj" (Patria, nr. 233 din 11 octombrie 1935).

     In concluzie, se poate afirma faptul ca, intr-adevar, aceasta adunare de la Zalau a fost una impresionanta, prin numeroasa prezenta inregistrata si personalitatile marcante ale P.N.T. care au luat parte la ea.

     In vederea organizarii marii demonstratii preconizata a avea loc, la Bucuresti, in data de 14 noiembrie 1935, Delegatia Permanenta a organizatiei din Ardeal si Banat s-a intrunit in sedinta, pe data de 6 noiembrie. La aceasta sedinta a participat si presedintele organizatiei judetene din Salaj, Victor Deleu.

     In urma audientei lui I. Mihalache si a lui N. Lupu la regele Carol al II-lea, acestia au consimtit sa amane aceasta adunare, care, de altfel, nu a mai avut loc pana la instaurarea dictaturii regale.

     In sedinta din data de 18 ianuarie 1936, Delegatia Permanenta a P.N.T. a luat in discutie situatia politica existenta in tara si alegerile partiale care se apropiau. Fata de metodele de violenta introduse in politica tarii de catre unele grupari, cu complicitatea guvernului si toleranta administratiei si "data fiind absenta totala a scutului legal", conducerea P.N.T. a hotarat infiintarea garzilor taranesti (Patria, nr.16 din 21 ianuarie 1936).

      In Transilvania, fruntasul national-taranist Ilie Lazar a fost insarcinat cu organizarea acestor garzi. Ele au fost organizate in fiecare judet, in cadrul a 4 regiuni: Regiunea de Nord, cu judetele Maramures, Nasaud, Satu-Mare, Somes, Salaj si Cluj, care il avea ca si comandant pe colonelul Aurel Stoica; regiunea de Vest, cu judetele Bihor, Arad, Timis, Severin si Caras, care il avea ca si comandant pe colonelul Nicolae Licaret; regiunea de centru, cu judetele Alba, Tarnava Mare, Tarnava Mica, Hunedoara, Turda, care il avea ca si comandant pe col. Balcescu si regiunea de sud cu judetele Sibiu, Fagaras, Brasov, care il avea ca si comandant pe col. Traian Popa. La judetul Salaj, comandant al garzilor taranesti era Ionel Pop.

     Conducerea P.N.T. cere organizatiilor judetene sa convoace congrese, imediat dupa Pasti, si sa inceapa o puternica actiune de rasturnare a guvernului liberal. In Salaj, presedintele organizatiei, Victor Deleu si secretarul general, Simion Pop au convocat Congresul judetean pentru ziua de 30 aprilie, la Zalau. Acesta s-a tinut in sala teatrului orasenesc si la el au participat cateva sute de delegati din toate satele salajene. Deschiderea a fost facuta de catre presedintele organizatiei, Victor Deleu, la orele 10, dimineata. Intr-un impresionant discurs, Victor Deleu a facut un aspru rechizitoriu la adresa guvernului liberal. Intre altele, el spune ca guvernul a dus tara de rapa, a tinut pumnul cenzurii in gura tarii, starea de asediu si a starii exceptionale, la adapostul carora se faceau numeroase nelegiuiri. In ceea ce privea politica ce P.N.T. trebuia sa o urmeze, el spune urmatoarele: "Noi trebuie sa pasim cu incredere in lupta spre biruinta, sub steagul partidului national-taranesc. E vorba de viata si drepturile noastre de tara noastra".

     In continuarea discursului sau, Victor Deleu a tinut sa precizeze ca adevarata cauza a contramandarii adunarii populare din data de 14 noiembrie 1935 de la Bucuresti a fost numai respectarea vointei exprese a Suveranului, care a asigurat in acele momente pe conducatorii P.N.T. ca el cunoaste situatia generala a tarii. Contramandand adunarea nu s-a facut altceva decat sa se respecte vointa Coroanei. P.N.T., a continuat Deleu, "s-a framantat zece ani, pentru a cauta calea adevarata de iesire catre lumina si progres si din capitalul bogat in experiente si din intelepciunea marilor lui conducatori si-a alcatuit un program de munca, un program de realizari pentru aducerea lui la indeplinire, si-a organizat regimente si batalioane de aderenti devotati si disciplinati cu ajutorul carora trebue sa cladeasca o Romanie noua, libera si fericita".

     Presedintele organizatiei a prezentat, apoi, programul de activitate al partidului, subliniind faptul ca acesta nu era un simplu discurs electoral, ci cuvantul scris pentru care partidul, in intregime, raspunde in orice moment. Incheie cu urmatoarele cuvinte: "Noi trebue sa aducem stapanirea dreptatii lui D-zeu si a moralei crestine pe pamantul romanesc sub steagul P.N.T." (Patria, nr. 98 din 3 mai 1936)

     Pe data de 31 mai 1936 se prevedea ca odata cu adunarea populara a P.N.T. din Bucuresti sa se organizeze astfel de adunari in toate judetele tarii.

     In judetul Salaj, pe data de 1 iunie 1936, s-a organizat o mare adunare populara la Santau. Miile de tarani prezenti din toate colturile plasei Tasnad, avand in frunte steaguri si pancarde au cerut plecarea guvernului liberal din fruntea tarii.

     In vara anului 1936 continua constituirea garzilor taranesti. Acestea se preconiza a se constitui "in fiecare sat si in fiecare catun", cu scopul de a "stavili valul anarhiei", iar "in caz de complicitate a celor meniti sa sustina ordinea, va fi ea pastratoarea pacii si ordinei sociale" (Patria, nr. 171 din 1 august 1936).

     Actiunea de organizare a garzilor taranesti a continuat si in toate comunele din judetul Salaj. La Jibou, la sfarsitul lunii august, a avut loc adunarea de constituire a garzilor taranesti din aceasta plasa, la care a participat si conducerea organizatiei judetene, in frunte cu Victor Deleu.

     Pentru inceput, Gheorghe Fodoreanu, fost deputat si presedinte al organizatiei de plasa a facut un raport amanuntit asupra activitatii partidului in aceasta zona. Astfel, doar in decursul unui an s-au tinut 24 de sedinte, in care s-au dat instructiuni pentru o mai buna organizare a membrilor de partid.

     A luat cuvantul presedintele organizatiei judetene, Victor Deleu, care si-a exprimat "dragostea cu care vine in mijlocul poporului" si a vorbit despre importanta si rolul garzilor taranesti. Iata ce spunea el, printre altele: "Suntem invinuiti ca aceste garzi pe care le infiintam sunt echipe de batausi si ca produc desordini. Am infiintat aceste garzi pentru a ne apara impotriva acelora cari ne ataca si ne ameninta, noi nu atacam, ci daca suntem atacati, avem dreptul de a ne apara". De asemenea, subliniaza faptul ca P.N.T. era singurul partid care putea "sa indrepte relele" ce bantuiau intreaga societate romaneasca si sa asigure cetatenilor tarii "o viata fericita". Pentru atingerea acestui scop, spune Deleu, toti cei care faceau parte din acest partid "suntem gata oricand sa ne jertfim si viata pentru reusita crezului nostru cuprins in programul fixat de noi". (Gazeta de Dumineca, nr. 1-10 din 22 septembrie 1936)

     Lua astfel sfarsit procesul de constituire a garzilor taranesti din intreg judetul Salaj, care s-a desfasurat de-a lungul intregii veri a anului 1936, atat la nivel judetean cat si national. In toate localitatile judetului Salaj unde s-au infiintat garzile taranesti, aceste adunari au constituit adevarate sarbatori populare, la care au participat mii de tarani si s-au inrolat cu entuziasm sub steagul P.N.T.

     Victor Deleu a indeplinit functia de presedinte al organizatiei salajene a P.N.T. pana la desfiintarea partidelor politice, in urma instaurarii regimului autoritar al lui Carol al II-lea, la 10 februarie 1938.

     Traiectoria pamanteana a lui Victor Deleu se incheie, pe data de 30 decembrie 1939, in urma unei grele suferinte, fiind regretat de intreaga tara, in slujba careia si-a pus intreaga sa viata.

     La trecerea lui Victor Deleu in eternitate, o alta mare personalitate a Tarii Silvaniei, Corneliu Coposu, sublinia, printre altele: "Numele lui Deleu a fost nedespartit legat de Salaj si Salajul a fost si va fi mandru de acest nume, care a insemnat, in primul rand tarie de caracter. Inca din prima tinerete Victor Deleu s-a legat sa serveasca o credinta si un ideal. Anii au trecut peste el si l-au lasat tot langa credinta lui, robit aceluias ideal. Dela drumul apucat, nimeni nu l-a putut abate. A trait si a murit marturisind, fara sovaire, acelas crez politic, crezul lui Iuliu Maniu. A trait si a murit la datorie, pilda vie, de neuitat, pentru cati vor veni pe urma (C. Coposu, Busturi ardelene. Victor Deleu", scris la Badacin in ianuarie 1940 si publicat in ziarul Ardealul din 23 martie 1941).

     Surse documentare:

     In afara de sursele amintite in cadrul lucrarii am mai folosit si informatii apartinand fondului Victor Deleu, existent la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale din Cluj, precum si la cea din Zalau

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala