Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Septembrie 2007

Istoricul constructiei Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Zalau
Marin POP      In data de 9 septembrie a anului 1934, la Zalau, avea loc un eveniment religios de o importanta deosebita. Dupa ani lungi de munca si straduinta se sfintea catedrala greco-catolica cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (biserica din spatele actualei Prefecturi), considerata a fi si la vremea respectiva una dintre cele mai mari lacasuri de cult din Ardeal.

      In Zalau, la inceputul secolului XX nu exista nici macar o biserica romaneasca, ci parohia de aici era o filie a celei din Ortelec. De aceea, cu ocazia vizitei episcopului Gherlei, Vasile Hossu, in Salaj, la data de 29 septembrie 1912, in cadrul unei consfatuiri, s-a luat hotararea de a construi o biserica greco-catolica si la Zalau: "Faceti-va biserica oricum si din orice - a spus episcopul. Transformati o casa cat de slaba, chear de ar fi acoperita cu stuf numai sa aiba o cruce, si eu ma voi ingriji sa deveniti parohie"

     Toata averea de care dispuneau credinciosii romani, greco-catolici din Zalau era de 4.000 de coroane, donati de Dr. Ioan Nichita, George Pop de Basesti si membrii din directiunea bancii “Silvania”. Aceasta din urma vine in ajutorul romanilor din Zalau. Infiinteaza o filiala a acestei banci la Zalau si l-a numit ca juristconsult pe Gheorghe Pop de Oarta, functie pe care a ocupat-o pana la moarte. El a achizitionat o casa si o gradina pentru banca, pe care apoi aceasta a donat-o bisericii greco-catolice. Casei i se construieste un mic turnulet, unde au fost asezate cele doua clopote primite ca donatie, unul de la familia lui Gheorghe Pop de Oarta si unul de la credinciosii din Aghires. Pentru inzestrarea interiorului bisericii au facut donatii femeile din Zalau, in frunte cu Laura Pop, sotia lui Gheorghe Pop. Dar odata, cu transformarea casei in biserica au fost cheltuiti si cei 4.000 de coroane.

     Pe data de 23 iulie 1914 era instalat la Zalau primul preot greco-catolic in persoana lui Traian Trufasiu si astfel Zalau devine parohie de sine statatoare. Acest eveniment a fost unul deosebit pentru toata romanimea din zona Zalaului, care participa la el.

     In timpul primului razboi mondial se reuseste cumpararea terenului intravilan din apropierea capelei improvizate si astfel biserica detinea o oarecare suprafata de teren in centrul Zalaului, unde se putea edifica un nou lacas de cult.

     Dupa Marea Unire aparatul administrativ din capitala judetului, care ramane la Zalau, a fost preluata de catre statul roman. Astfel, in Zalau ajung si multi functionari romani. Numarul credinciosilor greco-catolici din Zalau creste la peste 2.000 de persoane.

     In anul 1922 parohia Zalau devine sediu protopopesc, iar Traian Trufasiu protopop tractual.

     Gheorghe Pop de Oarta, primul prefect roman de Salaj si prim curator al bisericii, protopopul Traian Trufasiu, care era secretarul Prefecturii si subprefectul Octavian Felecan, pot fi considerati ctitorii Catedralei greco-catolice din Zalau. Ei pun bazele unui fond pentru constructia unui nou lacas de cult. S-a pornit de la suma de 150.000 de lei, suma data de catre comisia financiara de alimentare judeteana. Fondul creste apoi prin diferite mijloace: donatii, dividentele pentru actiunile de la banca “Silvania” si bani de la conducerea judetului.

     In anul 1927 protopopul Trufasiu a candidat pentru un mandat de senator din partea P.N.T., la Salaj. A reusit sa obtina acest mandat, lista P.N.T. iesind invingatoare la Salaj. In calitatea sa de senator in Parlamentul Romaniei a cautat toate mijloacele legale pentru a mari fondul bisericesc. Desi P.N.T. se afla in opozitie el a obtinut de la Alexandru Lapedatu, ministrul liberal al Cultelor, suma de 300.000 lei.

     In toamna anului 1928 vine la putere P.N.T., iar protopopul Traian Trufasiu si Gheorghe Pop obtin mandatele de senatori ai Salajului. Ei reusesc sa mareasca acest fond, pana in primavara anului 1930, cand se decide inceperea constructiei noii biserici, la suma de 3,5 milioane lei.

     Proiectul constructiei a fost intocmit de catre arhitectul diecezan Antoniu Salerbeck, iar licitatia pentru constructia bisericii a fost castigata de catre antreprenorii Ratz si Attl din Cluj, pentru suma de 6,5 milioane lei. Dar toate cheltuielile urmau sa ajunga pana aproximativ la 10 milioane lei.

     Inceperea constructiei in primavara anului 1930 a fost una inspirata, deoarece in anul urmator, datorita crizei economice mondiale si banca “Silvania”, unde se gasea acest fond a intrat in incapacitate de plata si biserica ramanea doar cu cartile de depunere. Astfel, pana in toamna anului 1930 biserica era ridicata pana la acoperis.

     Un eveniment deosebit a avut loc pe data de 13 iulie 1930, cand s-a sfintit temelia noii biserici. Slujba a fost celebrata de catre canonicul Dionisiu Vaida, delegat din partea episcopului Iuliu Hossu, care a fost asistat de catre 8 preoti. La acest eveniment au participat intreaga intelectualitate din oras, reprezentantii bisericii greco-catolice si a celei ortodoxe, judecatori, avocati, functionari, ofiterimea, credinciosi, etc. La sfarsitul liturghiei canonicul Vaida a rostit o predica impresionanta. Printre altele, el spunea ca: “Credinta lucratoare ne-a adus aici, credinta a realizat lucrul ce e aici. Ea opereaza supremul bine in lume: dragoste, moralitate, pace, fericire. Unde se cultiva, unde se predica ea cu o exclusiva competenta si in mod distinct? In biserica, unde e Dumnezeu, care e dragoste si supremul bine este! Ea credinta e pretutindeni”. Dupa predica Traian Trufasiu a dat citire actului fundational, pe care il redam in continuare: “Intru marirea lui Dumnezeu si Pomenirea Adormirii Preacuratei Fecioare Maria, pus-am fundament acestui sfant locas pentru a fi loc de inchinare Romanilor uniti cu vecinica cetate a Romei; celor urgisiti adapostire; celor ce sunt in necaz mangaiere; bolnavilor loc de tamaduire; pacatosilor usurare.

     Inceputu-sa zidirea acestui sfant locas, in anul dela facerea lumei 7438; de la fundarea Romei 2694; de la nasterea Mantuitorului 1930; dela descalecarea stramosilor nostri Romani in Dacia sub imparatul Traian, 1825; dela unirea sfintei noastre biserici cu biserica mama a Romei celei vechi, 230, dela unirea tuturor romanilor, 12.

     Prin zelul neobosit a parohului protopop Traian Trufasiu, cu ajutorul statului Roman, a judetului Salaj, a orasului Zalau si jertfa credinciosilor, ziditu-sa acest loc de inchinare, - a carui edificare va costa aproximativ 10 (zece) milioane lei, sub pastorirea preafericitului Parinte Papa Pius al II-lea, supremul Pontifice al Bisericii catolice si marele mecenat al Romanilor uniti; Arhiepiscop si Mitropolit de Alba-Iulia si Fagaras fiind I.P.S.S. Dr. Vasile Suciu; Episcop al Diecezei Gherlei P.S.S. Dr. Iuliu Hossu; in anul inceperei domniei M.S. Regelui Carol al II-lea, din Familia Hohenzollern-Sigmaringen; Presedinte al consiliului de ministri fiind Dr. Iuliu Maniu, fiul Salajului; fiind ministru al Instructiunii Publice si al Cultelor N. Costachescu; Director Ministerial al Ardealului Dr. Valer Moldovan; Prefect al judetului Salaj, Dr. Alexandru Aciu; Presedinte al delegatiei judetene Dr. Cornel Sima; Primar al orasului Ioan Mango; protopop al districtului Bred si paroh roman unit al Zalaului Traian Trufasiu, senator de Salaj, iar curatori: Dr. Gheorghe Pop, advocat, senator de Salaj, Dr. Ioan Ghete, advocat, Dr. Augustin Pintea, advocat; Dr. Ioan Ember, consilier la Curtea de Apel, Dr. Cornel Centea, consilier la Curtea de Apel; Leontin Ghergariu, directorul liceului de stat; Francisc Ferdic, seful ocolului silvic, Ioan Mango, primarul orasului Dumitru Margineau, revizor scolar; Dr. Alexandru Vasvari, judecator; Ioan Bratis, controlor financiar; Grigore Avram, librar; Vasile Toth, croitor; Gligor Hendea, George Pop, Dumitru Ardelean, Mihai Sur, Ioan Margin, Mihai Mos, econom; cantor Alexandru Pop, subrevizor scolar; crasnic al bisericei Vasile Talos.

     Ridicatu-sa acest sfant locas pe locul designat de Marele Arhireu al Diecesei Gherlei, Vasile candva Hossu, dupa planul inginerului arhitect Antoniu Sallerbeck, dela Episcopia romana unita a Oradiei Mari si prin iscusinta antreprenorilor arhitecti Ratz si Attl din Cluj, sub controlul inginerilor Iosif Feher si Adalbert Pentelek din Zalau.

     Binecuvantatu-sau inceputul acestei lucrari prin binecuvantarea Rss. Dioniziu Vaida, canonic al capitlului Diecezei Gherlei, asistat fiind de protopopul Traian Trufasiu si un sobor de 8 preoti.

     Facut-am aceasta scrisoare, ca sa ramana de pomenire, celor ce vor urma dupa noi, iar pentru a o feri de urgia vremii, am inchis-o mestesugit si am pus-o la temelia zidului sub sfantul jertfelnic.

      Zalau, la 13 Iulie 1930

     Paroh-protopop Delegatul Episcopiei

     ss. Traian Trufasiu ss. Dioniziu Vaida canonic-cancelar

     Dupa sfintirea apei si a temeliei s-a asezat in ea actul fundational, inchizandu-se cu o piatra, pe care au lovit-o, conform traditiei, mai multe persoane cu un ciocan.

     La data de 28 august 1930, in urma noii arendari a eparhiilor, parohia Zalau trece de la dieceza Gherlei la cea de Oradea, infiintandu-se un nou district protopopesc al Zalaului, iar Traian Trufasiu este inaintat la gradul de arhidiacon protopopesc.

     In anul 1930 s-a terminat si fondul strans si nu s-a mai construit nimic pana in toamna anului 1933. A venit, apoi, moartea prematura a protopopului Trufasiu, survenita pe data de 17 noiembrie 1931. In locul acestuia, pe data de 10 decembrie 1931 a fost numit protopopul Aurel Ghilea, fost deputat P.N.T. de Salaj, intre 1928-1931. La alegerile parlamentare din anul 1932 protopopul Aurel Ghilea candideaza pentru un mandat de senator pe listele P.N.T. Salaj si este ales de catre salajeni. In aceasta calitate cauta si el toate mijloacele pentru a obtine fondurile necesare terminarii acestei grandioase constructii. Din pacate si tara noastra era afectata de criza economica mondiala si astfel fondurile obtinute au fost destul de mici. Solutia salvatoare ii este data de catre directorul general al C.E.C., Victor Bolchis. Acesta vine cu ideea si il sprijina pe Aurel Ghilea sa obtina un imprumut de 2 milioane lei de la institutia bancara pe care o conducea. Pentru acest imprumut a fost nevoie de garantia administratiei judetului Salaj, unde ajunsese din nou prefect Gheorghe Pop de Oarta. Numai prin acest imprumut s-a reusit pana in anul 1934 terminarea lucrarilor. Din pacate, nici Traian Trufasiu si nici Gheorghe Pop nu au mai apucat sa-si vada terminata ctitoria lor, deoarece si acesta din urma trece in eternitate pe data de 25 decembrie 1925, in dimineata Craciunului.

      Sfintirea noii biserici a avut loc pe data de 9 septembrie 1934, in cadrul unor festivitati deosebite. Ele au inceput pe data de 8 septembrie cand, la Zalau, a avut loc congresul Asociatiei Generale a Romanilor Uniti (A.G.R.U.), asociatie religioasa care incerca asanarea morala a societatii romanesti. S-a inregistrat o numeroasa participare, in frunte cu episcopul diecezei greco-catolice de Oradea, Traian V. Frentiu. Serviciul religios a fost oficiat in piata Unirii (actualul platou din fata Prefecturii) si la el a cantat corul tinerimii din Zalau condus de catre V. Feier.

     A doua zi, 9 septembrie a avut loc sfintirea bisericii, care era considerata la vremea respectiva “cea mai minunata podoaba a Zalaului si aproape neintrecut in tot Ardealul”. Stilul arhitectonic este unul bizantin-romanesc, combinat intr-o fericita armonie. La fel impresiona pictura interioara si iconostasul sculptat, o adevarata opera de arta a sculptorului Keresztes.

      Sfintirea catedralei greco-catolice, care poarta hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost facuta de catre episcopul Traian Frentiu. Acesta a pontificat slujba arhiereasca, iar raspunsurile la liturghie au fost date de catre corul catedralei din Oradea. A urmat un concert deosebit dat de catre corul profesorului Hubic in sala “Transilvania”.

     Acest eveniment a reprezentat o impunatoare manifestare crestina a romanilor salajeni.

     Asezata pe o pozitie dominanta, in centrul Zalaului, biserica impresioneaza si azi prin stilul arhitectonic, prin grandoare si ea reprezinta unul din monumentele deosebite care apartin patrimoniului istoric al judetului nostru.

     Bibliografie:

     1. Aurel Ghilea, Istoricul parohiei greco-catolice unita din orasul Zalau, 1934

     2. Colectia ziarului Gazeta de Dumineca, 1930-1933

     3. Colectia ziarului Salajul Nou, 1934

     4. Pentru aspectele privind activitatea politica a ctitorilor acestei biserici vezi mai pe larg, Marin Pop, Viata politica in nord-vestul Romaniei (1869-1948). Partidul National Roman si National-Taranesc din Salaj, Editurile Argonaut si Porolissum, 2007

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala