Revista Centrul de Cultura si Arta al Judetului SalajCine suntem?ContactRevista online

Iulie 2011

Primele pelerinaje la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău (1935-1939)
Marin POP      

     Pe data de 9 septembrie 1934, la Zalău avea loc un eveniment religios și cultural deosebit, prin sfințirea Catedralei Greco-catolice, care poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este vorba de biserica din spatele actualei Prefecturi. Referitor la eforturile depuse de comunitatea locală zălăuană pentru a desăvârși construcția ei vezi articolul pe care l-a publicat subsemnatul tot în revista „Caiete Silvane” ( nr. 32, septembrie 2007).

     La anul 1934 existau în Zalău un număr de 1.594 de credincioși greco-catolici, care reușiseră ctitorirea unei adevărate opera de artă, care impresionează prin măreția, stilul său architectonic, dar și prin poziția geografică bine aleasă. Semnatarul unui articol publicat cu ocazia sfințirii în ziarul „Vestitorul” sublinia că „opera săvârșită la Zalău constitue cel mai plastic exemplu și cel mai dătător de optimism, despre ce se poate săvârși de către cei puțini și buni, când lucrează sub scutul lui Dumnezeu”. El asemăna ctitoria de la Zalău cu Mănăstirea Argeșului.

     Încă din primul an după sfințire, pe data de 15 august 1935, de hramul bisericii, Zalăul a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru sălăjeni și nu numai. Însuși episcopul diecezei greco-catolice de Oradea, I.P.S.S. Valeriu Traian Frențiu a ținut să fie prezent la Zalău, încă din primul an după ce a consacrat, personal, biserica. Coborând de la Stâna de Vale, el a fost așteptat la marginea județului Sălaj de prefectul Mihai Gurzău și de către deputatul liberal Emil Lobonțiu, iar la intrare în Zalău de primarul Iulian Andrei Domșa și de un mare număr de credincioși. La intrarea în biserică a fost întâmpinat de clerul sălăjean, în frunte cu vrednicul protopop-paroh al Zalăului, Aurel Ghilea. Au fost cei dintâi pelerini sosiți pe data de 14 august, în preziua marelui praznic.

      În același timp, soseau grupuri de pelerini ce străbătuseră distanțe mari, „căutând cu sete la altarul Preasfintei Fecioare mângăiere trupească și sufletească”. Rugăciunile și cântările mariane au străbătut liniștea nopții, până-n zorii zilei praznicului. În această perioadă s-au ținut o serie de funcțiuni solemne. În amurg s-a ținut un Înserat solemn, împreunat cu Canonul de Mângăiere sau Paraclisul. A predicat preotul dr. G Stan, profesor de teologie, care a îndemnat și îndrumat pe credincioși la penitența sacrament, ce trebuia împreunată cu pocăința pelerinajului și de cântările laudelor mariane „din inimă curată”. Predica a fost urmată de o procesiune, iar în încheiere, episcopul Frențiu a recitat, în fața icoanei Maicii Domnului, rugăciunea „O Doamna mea”.

     Ziua de sărbătoare a început cu două Liturghii, cu cuminecături și predici ținute de protopopul Aurel Ghilea și preotul Iuliu Cheresteșiu, paroh în Ortelec.

     La ora 10 a început Liturghia solemnă, pontificată de episcopul Frențiu, asistat de protopopul Ghilea, precum și de preoții Filip din Hereclean și Oșan din Gârcei. Ca diaconi au servit V. Barbul și G. Stan din Oradea. Corul bărbătesc din Zalău era condus de Vasile Feier, licențiat în Drept. Totodată, au urmat, din nou, cuminecături. Mărturisirile s-au făcut fără întrerupere, iar numărul celor care s-au împărtășit s-a ridicat la 3.572.

     În predica rostită cu această ocazie, episcopul Frențiu îi îndeamnă pe credincioși la îndeplinirea îndatoririlor față de Dumnezeu cuprinse în cele dintâi porunci ale Decalogului, extensiunea și prescrisele acestora.

     Au participat atâția credincioși, încât la trecerile prin mulțime, cu cădelnița, abia putea să străbată. Mulțimea de credincioși se îmbulzea să sărute inelul episcopului și să-i atingă hainele.

     Ziua de praznic a fost încheiată cu Înseratul de după-masă, la care s-au adăugat rugăciunile pentru ploaie. Mulțimea de credincioși s-a îndreptat spre casă, cântând aceleași imnuri mariane, „cu lacrimile în ochi, cerșind binecuvântarea Arhierească și urările de întoarcere la anul, în cele mai emoționante scene”.

     Autorul unui articol publicat cu această ocazie în ziarul „Vestitorul”, oficiosul episcopiei de Oradea, sublinia schimbarea profundă, din punct de vedere religios, a Zalăului în numai câteva decenii, de la filie a Ortelecului, „până la furnicarul de pelerini de azi, dela centrul de cultură calvino-maghiară, până la răsunetul cântecelor mariane române”. Lăuda eforturile credincioșilor greco-catolici din Zalău, în special cele depuse de două mari personalități sălăjene trecute, între timp, în eternitate. Este vorba de curatorul bisericii și prim prefect de Sălaj după 1918, Gheorghe Pop de Oarța și vrednicul protopop greco-catolic Traian Trufașiu.

     Tradiția pelerinajelor la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Zalău se permanentizează. Rolul pelerinajelor era unul deosebit în viața spirituală a credincioșilor. Era o manifestare vie a credinței. Credincioșii plecau cu voioșie în pelerinaj la mănăstiri, la mari depărtări, cu cântece mariane și rugăciuni fierbinți. Aveau o mare credință și speranță în ajutorul Maicii Domnului.

     În anul 1938, episcopul de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, care avea o mare și veche dragoste față de Regina Cerului, a prezidat, din nou, pelerinajul de la Zalău.

     Încă din preziua sărbătorii, mulțime mare venită din împrejurări sau depărtări a sosit la Zalău. Înaltul Arhiereu Frențiu a coborât de la Stâna de Vale, fiind însoțit de Rvs. Canonic dr. Aloisiu Tăutu și Rvs. Vasile Barbu, directorul Cancelariei episcopești. La granița județului Sălaj a fost întâmpinat de noul prefect instalat după instaurarea regimului autoritar al regelui Carol al II-lea, colonelul Gheorghe Petrescu, care-i urează bun venit în numele „bunilor sălăjeni, zeloși în credință și mândri de trecutul lor”. Înaltul Arhiereu exprimă bucuria pe care o simțea ori de câte ori se găsea în mijlocul credincioșilor din Sălaj. Îi cere șefului județului să-și dea concursul pentru a duce la cinstea cuvenită domeniul spiritual, după care se urcă alături de el în mașină. Au efectuat câteva opriri la Cizer, Bănișor, Ban, Crasna și Vârșolț, unde Înaltul Arhiereu s-a interesat de stadiul lucrărilor la biserici, deoarece ele urmau a fi consacrate.

     La intrarea în Zalău a fost construită o poartă triumfală, fiind așteptat și salutat de primarul Brânzeu. La intrarea în biserică este întâmpinat de cler, în frunte cu protopopul Zalăului, Aurel Ghilea, care-i prezintă spre sărutare Evanghelia și Sfânta Cruce. Episcopul Frențiu trece, apoi, prin mulțimea înșiruită de o parte și alta, împărtățindu-le tuturor „înainta-i binecuvântare”.

     Îndată după sosirea episcopului, a început Paraclisul, urmat de rugăciunea de seară, făcute sub conducerea preotului Liviu Trufașiu, parohul II al Zalăului.

     Întreaga noapte de 1415 august a fost petrecută de credincioși în cântece mariane și rugăciuni închinate Maicii Domnului.

     În zorii zilei de 15 august 1938, preoțimea era la datorie, mărturisind și împărtășind pe cei veniți pentru pocăință și ajutor. Momentul culminant al sărbătorii l-a constituit Liturghia pontificală solemnă de pelerinaj, celebrată de episcopul Valeriu Traian Frențiu, asistat de un impresionant sobor de preoți. În cadrul Liturghiei a avut loc ceremonia de hirotonire a diaconilor Mihai Cartiș și Gheorghe Sabău. De asemenea, a avut loc împărtășirea unui număr nesfârșit de credincioși. Predica a fost rostită de episcopul Frențiu, care, „într-o vibrantă cuvântare” a insistat asupra celei dintâi și mai mari porunci și anume iubirea față de Dumnezeu și a aproapelui. Corul bisericii din Zalău, condus de Vasile Albu „a înălțat și de data aceasta fastul sărbătoririi”. Pelerinajul s-a dovedit a fi și în acel an „un triumf al Mariei!”, după cum sublinia reporterul ziarului „Vestitorul”, prezent la eveniment.

     Anul 1939 este ultimul an de dinainte de război în care se organizează cu mare fast, la Zalău, pelerinajul de hramul Catedralei Greco-catolice.

      La fel ca în anii precedenți, grupurile de credincioși au sosit la Zalău cu o zi înainte de marele praznic. Presa aprecia că au participat la eveniment peste 10.000 de persoane, iar numărul celor care s-au mărturisit și împărtășit s-a ridicat la 3.243.

      Liturghia solemnă s-a celebrat în Piața Unirii și a fost oficiată de către canonical Augustin Maghiar, în calitate de reprezentant al episcopului diecezei de Oradea, Valeriu Traian Frențiu. El a fost înconjurat de un sobor de preoți. Răspunsurile liturgice le-a dat corul bisericii unite din Zalău, dirijat de Vasile Albu.

      Semnatarul unui articol publicat cu această ocazie în oficiosul diecezei de Oradea, „Vestitorul”, dădea și câteva indicații pentru ca „sentimental dragostei și devoțiunei către Preacurata să ia un avânt crescând”. Printre altele, sublinia că preoții să predice la Paraclis despre virtuțile Mariei, să se îngrijească de instruirea credincioșilor de toate vârstele în vederea împărtășirii cu Sfintele Taine, „în frumoasele cântece mariane”, ceea ce ar crește, în opinia lui, aspectul fastuos al Sărbătorii.

      Au venit, însă, anii grei ai celui de al doilea război mondial și Dictatul de la Viena din 30 august 1940, care au interupt frumoasa tradiție a pelerinajului la Catedrala „Adomirea Maicii Domnului” din Zalău. Ea a fost reluată după cel de al doilea război mondial și continuată cu toate interdicțiile noii puteri comuniste, dar nu la amploarea pe care a avut-o în primii ani de după consacrarea bisericii. Să sperăm că pe viitor cele două biserici românești surori vor găsi, împreună, înțelepciunea de a relua tradiția, și a o aduce la amploarea anilor 30, în folosul spiritual al credincioșilor, dar și în perspectiva dezvoltării unui turism religios local, care credem că ar aduce Zalăului și beneficii materiale.

      Marin POP

      Bibliografie:

     Colecția ziarului „Vestitorul” (Oradea) pe anii 1934-1940

     

     Rezumat

     Pe data de 9 septembrie 1934, la Zalău avea loc un eveniment religios și cultural deosebit, prin sfințirea Catedralei Greco-catolice, care poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este vorba de biserica din spatele actualei Prefecturi a județului Sălaj.

     La anul 1934 existau în Zalău un număr de 1.594 de credincioși greco-catolici, care reușiseră ctitorirea unei adevărate opera de artă, care impresionează prin măreția, stilul său architectonic, dar și prin poziția geografică bine aleasă. Semnatarul unui articol publicat cu ocazia sfințirii în ziarul „Vestitorul” sublinia că „opera săvârșită la Zalău constitue cel mai plastic exemplu și cel mai dătător de optimism, despre ce se poate săvârși de către cei puțini și buni, când lucrează sub scutul lui Dumnezeu”. El asemăna ctitoria de la Zalău cu Mănăstirea Argeșului.

     Încă din primul an după sfințire, pe data de 15 august 1935, de hramul bisericii, Zalăul a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru sălăjeni și nu numai. Însuși episcopul diecezei greco-catolice de Oradea, I.P.S.S. Valeriu Traian Frențiu a ținut să fie prezent la Zalău, încă din primul an după ce a consacrat, personal, biserica.

     Anul 1939 este ultimul an de dinainte de război în care se organizează cu mare fast, la Zalău, pelerinajul de hramul Catedralei Greco-catolice. Au venit, însă, anii grei ai celui de al doilea război mondial și Dictatul de la Viena din 30 august 1940, care au interupt frumoasa tradiție a pelerinajului la Catedrala „Adomirea Maicii Domnului” din Zalău. Ea a fost reluată după cel de al doilea război mondial și continuată cu toate interdicțiile noii puteri comuniste, dar nu la amploarea pe care a avut-o în primii ani de după consacrarea bisericii. Să sperăm că pe viitor cele două biserici românești surori vor găsi, împreună, înțelepciunea de a relua tradiția, și a o aduce la amploarea anilor 30, în folosul spiritual al credincioșilor, dar și în perspectiva dezvoltării unui turism religios local, care credem că ar aduce Zalăului și beneficii materiale.

     

Categorii

Actualitate
Literatura
Interviu
Istorie
Texte & studii traditionale
Ethnos
Folclor
Dezbaterile Caiete Silvane
Mass Media
Cenaclul Silvania
Cronica literara - Aparitii editoriale
Suplimentele Caiete Silvane
Poesis
Cybercultura
Proza
Teatru
Ce-i de facut
Cronici
Monografii
Zilele revistei Caiete Silvane
Eseu
Universitaria
Reportaj
ON LINE
Estetica imaginarului
Jurnal
Polemici
Evocari
In memoriam
Opinii
Eveniment

Arhiva



Arhiva Editii

Stiri

Ultimele stiri
Toate stirile

Cauta articol dupa cuvinte din titlu


cauta

Newsletter

E-mail
trimite

Linkuri utile

Radio Transilvania

Uniunea Scriitorilor din Romania filiala Cluj

Uniunea Scriitorilor din Romania

Sălăjeanul

Muzeul de Istorie si Arta

Biblioteca Judeteana Salaj

Gazetarul

Salajul Pur si Simplu

Regio TV

Graiul Salajului

Magazin Salajean

Primaria Zalau

Consiliul Judetean Salaj

Zalau TV

Asociatia Jurnalistilor din Salaj

Romania culturala