Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de carti, stiri si reviste culturale

Octombrie 2009

Ancuta Maries si-a lansat recent al treilea roman, Mama zanelor si centurionul, in cadrul unei sedinte a Cenaclului Silvania din Zalau. Considerat de autoare, roman de fictiune istorica, Mama Zanelor si centurionul a aparut la Editura Napoca Star din Cluj Napoca, fiind dedicat scumpilor mei colaboratori de la Asociatia Culturala Terra Dacica Aeterna () si desigur Zanelor mele minunate (cartea fiind ilustrata cu fotografii color cu cei carora le este dedicata lucrarea). Intr-un foarte scurt rezumat, plasat de autoare in p. 100 a cartii, subiectul suna cam asa: Centurionul Cassius Memnius Primus, trimis intr-un avanpost indepartat din Dacia, gaseste un aliat nesperat in Marea Preoteasa daca a zanelor. Prietenia dintre ei, desi incomoda pentru daci si romani deopotriva, asigura supravietuirea centuriei lui Cassius Memnius si a unor traditii dacice milenare. In sala festiva de la Colegiul National Silvania (CNS) din Zalau a avut loc in 23 septembrie un moment memorabil pentru foarte multi dintre numerosii participanti (elevi si profesori): lansarea volumului de versuri scris de eleva CNS, Maria Patricia Birtocean, Anima Mundi, volum aparut anul trecut la Editura Pro-Transilvania din Bucuresti. La aceeasi editura, Mariei Patricia Birtocean i-a aparut in 2007 un alt volum de versuri, Apa si sange. Autoarea si-a lansat cartea Anima Mundi, in vara acestui an, si in Cenaclul Silvania. Laudele, felicitarile primite atunci din partea membrilor cenaclului au fost rostite si in sala festiva a CNS, luand cuvantul scriitorii Ion Pitoiu-Dragomir, Marcel Lucaciu, Daniel Hoblea, Dan Brudascu (care si-a prezentat, cu aceasta ocazie, si mai multe carti personale) si Ancuta Maries. Intr-o atmosfera emotionanta, colegi ai autoarei au recitat din poemele cuprinse in Anima Mundi, demonstrand ca bucuria, in vremurile de astazi, poate fi data si de literatura. Maria Patricia Birtocean reprezinta, in opinia mea, un caz exceptional in lirica spatiului transilvan, dorindu-i ca parcursul ei literar sa fie de succes, iar talentul sau indiscutabil sa rodeasca in continuare, si cu necesara truda mai atenta cu textul. De altfel, autoarea i-a marturisit cronicarului si secretarului Cenaclului Silvania, Daniel Hoblea, lucru mentionat in revista Caiete Silvane, nr. 53/2009 (revista care a gazduit mai multe poeme ale Mariei Patricia Birtocean), ca are in pregatire un nou volum de versuri, pe care spera sa si-l vada tiparit in acest an. Lansarea de la CNS a mai demonstrat, daca era cazul, ca aceasta scoala a ajuns principalul furnizor de noi poeti ai Salajului, lucru certificat si de numeroasele premii obtinute de elevi de la CNS la concursurile literare organizate in judet si in tara. Maria Patricia Birtocean este castigatoarea Marelui Premiu la editia din acest an, a XIV-a, a Concursului judetean de creatie literara pentru elevi, concurs organizat de Casa de Cultura a Sindicatelor din Zalau si Cenaclul Silvania. A aparut nr. 3/2009 al revistei trimestriale de cultura a Salajului in limba maghiara Hepehupa. Din sumarul acestui numar, ilustrat cu lucrari ale artistului plastic Szab Attila, am retinut materialul semnat de Lszl Lszl despre implinirea a 90 de ani de la trecerea in fapt a Salajului la Romania si poemele semnate de Boda Edit, Simone Gyrfi, Dina Horvath, Olasz Valeria, Corina Stirb, Kiss Lehel si Mller Dezs (poeme prezentate in editia din acest an a Festivalului Primavara poeziei). Alte studii, articole sunt semnate, printre altii, de Kiss Zoltn, Bibor Mt Jnos si Essig Klra. Revista de cultura a Salajului in limba maghiara Hepehupa apare din 2002, sub conducerea publicistului Fejr Lszl, cu sprijinul Consiliului Judetean Salaj, Centrului Culturii Traditionale Salaj, Color Print si a Fundatiei Communitas. Am primit o noua carte semnata de scriitorul si publicistul bistritean Cornel Cotutiu: Scorbura in cuib (povestiri si nuvele), aparuta la Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009. O carte pusa (si) sub semnul lui N. Steinhardt: Norocul lui Cornel Cotutiu sta in darul sau de observator, in sustinuta atentie ceruta de urmarirea nuantelor psihologice de extrema finete, in capacitatea transmutarii cuvintelor chiar sordide in tot atatea manifestari ale unor stari sufletesti ori mintale decantate pana la sfertul de ton si la granulatia infinitezimala. Dacia literara, nr. 86 (5/2009): Alexandru Zub 75. Grigore Ilisei, Un model de implinitor al rosturilor: Eremitul istoriei, savantul, luptatorul pentru libertate reprezinta un model de traire si de implinire a rosturilor. Unul de care trebuie sa fim mandri si fericiti ca-i suntem contemporani. Traian Stef, Deficitul de prezent, Editura Paralela 45, Pitesti, 2009. Autorul explica: Cartea aceasta aduna texte scrise in ultimii zece ani si publicate mai ales in Revista Familia, dar si in alte parti. Ea ii urmeaza celei despre mistificare si nu doresc sa fie altceva decat marturia unui intelectual din provincie despre lumea pe care a perceput-o astfel, de acolo. O marturie careia nu i se poate adauga decat specticism, mai ales daca percepem si hemoragia corpului romanesc. Tribuna, nr. 169, 16 - 30 sept. 2009. Petru Poanta, Ion Brad la 80 de ani: Blajul, cu miturile sale carturaresti si cu religia greco-catolica, reprezinta patria sufleteasca a lui Ion Brad, locul cu care se identifica empatic si definitiv. Amintirea vie a lui este, parca, aceea care, acum la senectute, ii alimenteaza o neobisnuita energie. Blajul are mereu forta regeneratoare a arhetipului. Miscarea literara, nr. 1 (29), Bistrita. Editorial Olimpiu Nusfelean, Literatura la vreme de criza: (...) Literatura romana prefera sa se ascunda foarte mult in limbaj, sa parodieze realitatea, si mai putin sa chestioneze existenta, care este a crizei. N-avem o literatura a crizei. O literatura fixata pe criza ar trebui sa fie o literatura cu miza. Ceea ce nu e la indemana oricarei literaturi. Cu siguranta, o tema acuta de dezbatere (si actiune). Si pentru ca foarte multi scriitori nu sunt in criza. Multumiri pentru Cecul in alb. Sper sa nu fiu rau platnic. Stefan Doru Dancus, Povesti pentru Gabriella, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009. O carte bulversanta, ametitoare, in raspar cu aproape toate genurile si modele, dupa chipul si asemanarea autorului, o carte bine scrisa, o carte a esecului si a izbavirii, tandra si violenta, o carte privind activitatea subversiva a numitului Stefan Doru Dancus in Romania. Antologie de poezie. Oglinda literara. 2000 2007, editie ingrijita de Laurian Stanchescu. Peste 400 de pagini cu poezii publicate in perioada mentionata in revista Oglinda literara, redactor-sef Gheorghe Andrei Neagu: Cred ca este prima data cand o revista aduna intr-un volum toti poetii publicati in sapte ani de aparitie, iar gestul merita a fi primit cu bunavointa. Aurel Pop, Semne dintr-un trunchi de cuvant, Ed. Citadela, Satu Mare, 2009. Adrian Botez: Aurel Pop a devenit, brusc si vital violent (aproape ca un Fluture care iese din crisalida/pupa...) un Autentic Poet. Nord Literar, nr. 7-8 (74-75), iulie august 2009. Ioan Maris, Remember Vasile Avram: Privind reprospectiv, ne dam seama ca Vasile Avram n-a primit niciun premiu nici in timpul vietii, nici postmortem. Adevaratul premiu, credem noi, il constituie editarea postumelor si a unor carti cenzurate, editare datorata devotiunii exemplare a familiei sale. Valeriu Valegvi, Vremea vremii (O panoramare a sufletului destins, Ed. Opera Magna, Iasi, 2009. Vasilian Dobos: Valeriu Valegvi isi vede tristetile printr-un cristal, sincer ca intr-o parodie. Are ascedente si descendente existentiale, sangvinitati, sarbatori putine, este fericit si nefericit, rastalmacitor al mortii, botezat in echinoctii, mereu fiind in Aval, mereu in terapie. O noua revista de cultura: Cenaclul de la Paltinis, revista editata de asociatia cu acelasi nume, la Sibiu. Redactor sef Valentin Leahu: Revista Cenaclul de la Sibiu nu se vrea o continuare a ideilor domnilor Andrei Plesu sau Gabriel Liiceanu despre valoarea incomensurabila a operei celui care a fost un mare maestru al gandirii si slovei romane, Constantin Noica. Cenaclul de la Paltinis (...) se doreste o miscare a valorilor spirituale de la noi prin evocarea spiritului scolii de la Paltinis. Succes! Cafeneaua literara, nr. 8 (74), august 2009. Gheorghe Grigurcu, Pocainta omului politic: Dintre pocainte, cea mai greu de acceptat e, probabil, pocainta omului politic; Simti nevoia de-a te prosti in rastimpuri, din inocenta, din umilinta, din jena fata de tine insuti.

Autor: Daniel SAUCA