Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Trăiesc din nou

Trăiesc din nou

Februarie 2018

„Moralitatea nu este o materie de studiu, este o viaţă pusă la încercare în nenumărate momente”. (Paul Tillich)
Admir destinele oamenilor pentru care singura formă de triumf este invincibilitatea şi conservarea omenescului. Totul este secundar faţă de imperativul de a rămâne om. Bunătatea este superioară oricărei forme de război. Îmi plac oamenii valoroşi nu prin ceea ce posedă, ci prin ceea ce sunt. „Ileana, Principesă de România” transmite sentimentul profund că bunătatea este pretutindeni prezentă, camuflată uneori de cele mai prozaice activităţi şi că, administrată zilnic, sub forma gesturilor de tandreţe, poate servi echilibrului şi seninătăţii. Calitatea de a te păstra omenos şi cald, imun la majoritatea inconvenientelor lumii este un lux într-o societate asfixiată de propria ei trivialitate.
Într-o lume cum este cea în care trăim noi, dominată de pasiunea pentru consum, de nebunia agonisirii permanente şi a grandorii ostentative, zgomotoase, Liana Ceterchi denotă distincţie rafinată, preferând să facă din decenţă o virtute. Actriţă şi regizor al spectacolului „Ileana, Principesă de România”, ea oferă publicului lecţia vitală de valoare, de nobleţe şi de smerenie punând în scenă viaţa exemplară a unui model al Casei Regale Române.
La fel ca Principesa Ileana, Liana îşi permite luxul de a fi om. Pentru Principesa Ileana, onoarea, datoria faţă de patrie şi faţă de semeni, cinstea şi curajul au fost virtuţile supreme pe care Regina Maria i le-a transmis încă din copilărie. Conştientă că regalitatea era prima slujitoare a statului, încă de la şapte ani Principesa Ileana vizita spitalele pline de soldaţi răniţi şi muribunzi, pentru a le oferi alimente şi ţigări şi pentru a încerca să-i înveselească. „Era de datoria mea să îi servesc pe ceilalţi, în acord cu regulile strict stabilite pentru toţi cei în poziţia mea: să fiu acolo unde eram chemată, să îmi plec urechea la nevoile altora, să plâng cu ei sau să mă bucur cu ei, după cum erau împrejurările”. (Principesa Ileana)


Ca şi mama sa în timpul Primului Război Mondial, Principesa Ileana a fost infirmieră pentru răniţii din cel de-Al Doilea Război Mondial şi a asistat inclusiv la operaţii. Tot parcursul vieţii ei a fost unul exemplar, a fost traiectoria unei luptătoare, Principesa Ileana s-a luptat pentru alţii, a fost în slujba poporului ei, în slujba celor în nevoie. A făcut tot ce a putut pentru a ajuta românii răniţi în război. A donat în scop caritabil o bucată de pământ din apropierea castelului şi a înfiinţat spitalul „Inima Reginei” pentru soldaţii răniţi. Ileana s-a ocupat şi de dotarea spitalului. A realizat spitale, cantine, școli de infirmiere, tot felul de modalităţi de a strânge fonduri pentru răniţi, orfani, bolnavi, săraci, cei mai puţin norocoşi decât ea, care era fiica Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria. Nu a cedat niciodată pentru că avea forţa demnă de rangul său, deși a îndurat umilinţe şi coborâri în abisul groazei, greu de imaginat. Dincolo de nenorociri, există însă o demnitate morală pe care Principesa nu şi-a pierdut-o niciodată. 
Viaţa Principesei Ileana a fost, într-adevăr, un sacerdoţiu şi doar urmărindu-i destinul nemilos putem afla ce înseamnă de fapt un caracter puternic şi înţelepciunea de a trăi frumos indiferent de statutul social, trecător. Ce frumos este să trăieşti sub spectrul infinit al bucuriei de a (te) dărui! Calitatea de a te păstra bun şi blând, senin şi nobil, de a-ți iubi ţara, de a-ţi face datoria până la capăt şi de a-ţi păstra credinţa este singurul lux atunci când în jurul tău întâlneşti răutatea, încruntarea şi snobismul. Individualismul exacerbat, lăcomia marilor bancheri, criza financiară care a secătuit lumea, limbajul de lemn al politicienilor – sunt factori ce au determinat şi determină, în continuare, răsturnarea scalei de valori (mai ales a valorilor morale, generatoare de stabilitate şi dezvoltare umană) şi sunt, în ultimă instanţă, forme ale incapacităţii. La Liana Ceterchi, eleganţa rostirii, calitatea intensă a trăirii şi simţul cristalin al metaforei scenice sunt superioare falsului patriotism de faţadă şi minciunilor rostite cu superioritate. Oamenii profunzi, care au atins o înţelegere superioară a lucrurilor şi a vieţii pot transmite simplu principalele valori morale: responsabilitate, respect, demnitate, solidaritate, onoare şi patriotism, în ideea că omul debusolat care ignoră cuceririle marii culturi, îşi poate salva condiţia umană, prin revenirea la autenticele valori morale care formează patrimoniul cultural al omenirii, şi prin îmbogăţirea acestuia cu propria sa contribuţie.
,,Ileana, Principesă de România” conţine întreaga dimensiune umană a unui spirit ataşat istoriei, culturii şi tradiţiilor naţionale, reactualizat azi graţie interpretării perfecte a Lianei Ceterchi. Exprimă obiectivitatea şi curajul unei mari actriţe – prin frecventele trimiteri critice la multitudinea actelor imorale şi de corupţie – dar dezvăluie şi personalitatea unui regizor de geniu care se situează, fără rezerve, pe poziţia robustă a spiritului patriotic şi naţional, în limitele adevărului şi care valorifică filonul umanist al unui model al culturii şi eticii româneşti.
Spectacolul dedicat Centenarului Marii Uniri valorifică potenţialul valoric şi creator al românilor şi rămâne o filosofie de viaţă şi un îndemn vital pentru a ne face o viață demnă, utilă, care să merite trăită. Urmarea principiilor morale – onestitate, devotament, sacrificiu, empatie şi iubire – va duce la o lume mai bună. 
Principesa Ileana/ Maica Alexandra a înfruntat multe furtuni de-a lungul vieţii şi, privind neclintită în miezul fiecăreia dintre ele, a dobândit o profundă compasiune pentru fragilitatea umană şi o încredere neţărmurită în Dumnezeu. Maica Alexandra ne-a învăţat să tindem neîncetat spre realitatea Împărăţiei Cerurilor, în timp ce ne facem datoria aici şi acum, aşezând binele oamenilor mai presus de binele propriu şi de interesele personale. 


,,Ileana, Principesă de România” identifică elemente de mărturie care pot reface, măcar parţial, o adevărată efigie de destin regal românesc întru credinţă. Spectacolul-mărturie reprezintă cheia înţelegerii unei vieţi de al cărei exemplu are nevoie orice român, deoarece cu toţii avem nevoie să ne limpezim minţile şi sufletele, să ne redefinim valorile şi modelele, să ne „schimbăm la faţă” şi noi, primind în suflet povestea acestei Mari Doamne care a ştiut ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara, ce înseamnă demnitatea în perioade de restrişte, datoria de om şi dăruirea de sine. Viaţa Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat şi o legitimează în faţa posterităţii. Ultimii ei douăzeci de ani de viaţă, puşi în slujba binelui sfânt, pot fi consideraţi încoronarea unui destin excepţional. Pentru comunitatea românilor din Pennsylvania, ea rămâne o sfântă. Pentru noi, un model de rezistenţă morală.
Aşa cum Ileana şi-a luat o bucată de pământ românesc în exil, vă invit să veniţi la spectacol si să-l păstraţi mereu în inima voastră. Principesa Ileana/ Maica Alexandra nu este departe de noi. Pilda de perseverenţă pe care ne-a arătat-o, capacitatea sa de a îndura vitregiile vieţii, curajul său, compasiunea faţă de cei aflaţi în grele încercări, smerenia sa născută din  suferinţă, credinţă și speranţă – toate acestea ne dau forţa necesară de a merge înainte, cu dârzenie şi statornicie. Valorile şi principiile sale morale ne pot ghida, inspira şi motiva pentru a face ceva semnificativ cu viaţa noastră. 


Ileana, Principesă de România
Dramatizare de Edith Negulici după romanul autobiografic Trăiesc din nou
Un spectacol de şi cu Liana Ceterchi
Video şi sunet: Luca Achim, Teodora Toader
Fotografii: Steluţa Popescu
Spectacolul ,,Ileana, Principesă de România” aparţine Asociaţiei Femeilor din Teatru IF…/…DACĂ pentru femei şi este realizat în parteneriat cu UNITER, Arhivele Naţionale ale Statului, Asociaţia România Culturală şi Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Pennsylvania, SUA. 

Autor: Edith Negulici