Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Alexandru Pop (1877 - 1929) – primpretor al plasei Cehu Silvaniei după Marea Unire*

Alexandru Pop (1877 - 1929) – primpretor al plasei Cehu Silvaniei după Marea Unire*

Ianuarie 2018

În galeria marilor personalităţi sălăjene care şi-au adus aportul la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la loc de cinste se înscrie şi Alexandru Pop.
În prezentul studiu ne propunem să evocăm figura unuia din cei mai de seamă fruntaşi ai mişcării cultural-naţionale din Cehu Silvaniei, de numele căruia se leagă organizarea administrativă a plasei Cehu Silvaniei de după Marea Unire. Scopul acestui articol este acela de a scoate la lumină, atât cât documentele de arhivă ne-au permis, câteva crâmpeie din viața și activitatea lui Alexandru Pop, delegat al cercului electoral Cehu Silvaniei la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, cu accent pe perioada în care a deținut funcția de primpretor a plasei Cehu Silvaniei. 
 Alexandru Pop s-a născut în anul 1877, în comuna Băseşti. Absolvent de studii juridice (doctor în drept), de-a lungul carierei sale profesionale a îndeplinit mai multe funcţii: avocat, director de bancă, membru în consiliul baroului avocaţilor, curatorul bisericii române din Băseşti, preşedinte al Sfatului şcolar din Cehu Silvaniei1. De asemenea, a fost primul primpretor român al plasei Cehu Silvaniei (aprilie – decembrie 1919) şi deputat în primul Parlament al României Întregite.
Mult înainte de anul 1918 a participat activ la toate acţiunile politico-naţionale, alături de George Pop de Băseşti, Vasile Lucaciu, Alimpiu Barboloviciu etc.
Astfel, la 30 iunie 1905 participă la înfiinţarea băncii româneşti „Codreana” din Băseşti, unde adunarea îl alege de notar2.
În anul 1906, îl aflăm în Cehu Silvaniei, centru de plasă, ca „avocat stagiar”3, iar din anul 1908 ca titular în funcţia de avocat de plasă. 
La 1 august 1907, participă la adunarea generală a despărţământului sălăjan al Astrei şi a Reuniunii Femeilor Române Sălăjene ţinută în Băseşti, unde cu această ocazie s-au aniversat şi cei 72 de ani de viaţă a marelui fruntaş naţional-român, George Pop de Băseşti. La eveniment au luat parte bărbaţi de seamă ai mişcării naţionale: Vasile Lucaciu, Alimpiu Barboloviciu, Teodor Mihali, Andrei Cosma, dr. Coriolan Meseşan, dr. Gheorghe Pop de Oarţa, Emeric Pop, directorul Gimnaziului românesc din Năsăud etc.4
În anul 1908 este ales ca secretar al adunării populare româneşti ţinută la Băseşti, la 1 noiembrie, unde au participat aproximativ 500 de persoane. La această adunare se protestează împotriva proiectului de lege electorală, care introducea dreptul de vot plural, prin care neştiutorii de carte erau mult nedreptăţiţi. Se cere introducerea dreptului de vot universal, secret şi comunal5. 
Din raportul primpretorului plasei Cehu Silvaniei, Nikolajevits Laszlo, către Comitele suprem al Comitatului Sălaj, din 3 iunie 19106, referitor la desfăşurarea alegerilor de deputat parlamentar, printre alte măsuri – raportează – că „a luat măsuri ca locuinţele indivizilor naţionali (români) din localitate dr. Mihai Pop, dr. Alexandru Pop şi dr. Sigismund Pop7, precum şi barăcile din piaţa de vite să fie păzite toată noaptea de către patrule”, de teamă să nu fie aleşi candidaţii românilor în parlament, folosind toate mijloacele de intimidare, până la „bătăuşi” plătiţi, pentru asigurarea alegerii candidaţilor lor şi apărarea intereselor lor în dauna românilor.
Fiind originar din acelaşi sat și rudă cu George Pop de Băseşti, a participat la toate acţiunile de revendicare a drepturilor românilor şi mai ales de pregătire a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
În data de 27 noiembrie 1918, la Cehu Silvaniei are loc alegerea deputaţilor din cercul electoral al Silvaniei, dr. Alexandru Pop, fiind ales conducător al delegaţiei Cercului Electoral Cehu Silvaniei. Împreună cu ceilalţi delegaţi, avându-l în mijlocul lor pe octogenarul George Pop de Băseşti, preşedintele Partidului Naţional Român, a luat parte la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi a votat Unirea Transilvaniei cu România. La întoarcerea acasă, având această însărcinare, pregăteşte terenul pentru preluarea puterii administrative a plasei Cehu Silvaniei. 
Instaurarea administraţiei româneşti începută în ianuarie 1919 s-a făcut pe baza dispoziţiilor Consiliului Dirigent, sub conducerea prefecţilor. Astfel, prin decretul Consiliului Dirigent – Resortul Afacerilor Interne din 27 martie 19198 şi semnat de dr. Iuliu Maniu se arată că „se numeşte pe ziua de 1 aprilie 1919 de prefect a judeţului Sălaj pe dl. dr. George Pop şi-l investeşte cu toate puterile determinate de lege”. Pentru a putea proceda la preluarea şi apoi la instalarea administraţiei româneşti în Sălaj, noul prefect a făcut propuneri de persoane care ar putea să ocupe posturi de conducere în noua administraţie. După cum rezultă din procesul-verbal de preluare din 25 aprilie 19199 a Prefecturii judeţului Sălaj, aceasta a fost preluată de către prefectul dr. George Pop şi căpitanul Valeriu Vlaicu. În aceeaşi zi, era numit ca subprefect dr. Octavian Felecan, iar ca primpretor în plasa Cehu Silvaniei a fost numit dr. Alexandru Pop, care a şi depus jurământul de credinţă, având vârsta de 41 de ani, cu o vechime de 16 ani „praxă avocațială”10. 
Instituțiile administrative sălăjene s-au confruntat cu importante probleme: număr redus de personal, deficiențe în stabilirea unor legături cu posturile și conducerea jandarmeriei, problema alimentelor, aplicarea reformei agrare, procurarea de fonduri pentru acoperirea diferitelor cheltuieli, refacerea economiei și lansarea unor programe de dezvoltare a industriei și agriculturii etc. 
Preluarea oficiilor administrative se făcea de către o delegație, în frunte cu prefectul, care se prezenta la Prefectură sau Primărie, unde erau convocați toți funcționarii de stat. Aceştia erau invitați să depună jurământ de fidelitate față de statul român, într-o atmosferă solemnă și de cele mai multe ori în prezența intelectualității. 
La 29 aprilie 191911 este preluată pretura plasei Cehu Silvaniei de către Alexandru Pop, însoţit de președintele Consiliului Național, dr. Mihai Pop, şi secretarul Consiliului Național, Iuliu Vaida.
Pe data de 3 mai 191912, Alexandru Pop, raportează prefectului judeţului Sălaj, că „oficiul preturei din Cehul – Silvaniei în urma ordinului verbal din 29 aprilie a.c. l-am preluat şi că preluarea în 30 aprilie 1919 la ora 5 d.m. s-a terminat” și înaintează Prefecturii județului Sălaj sub nr. 1 un proces-verbal despre preluarea în general și sub nr. 2 un proces-verbal despre preluarea în minuţiozitate. Mai departe, noul administrator face o adevărată radiografie a situației găsite în plasa Cehu Silvaniei, raportând următoarele: „ordinea în plasa Cehului din centru deja am restabilit-o în câtva; dezarmările s-au terminat şi armele strânse să vor trimite cât de curând la Dej. Le-am cules şi armele de vânătoare[…]; rog dispoziţiune în privinţa oficianţilor cari acum toţi sunt şi voiesc a depune jurământul; rog să dispuneţi ca oficianţii să-şi capete leafa pe luna mai”. De asemenea, îi solicita „fiindcă am foarte multe afaceri”, să dispună pe George Bancoş din Sălsig „ca pretore şi Nicolae Oşian din Horoat ca diurnist, acesta din urmă interimar pe lângă plată să fie cât de curând aplicaţi la oficiul meu, pentru că în caz contrar neavând pe nime cine să ştie româneşte a vorbi şi scrie, – nu le voi putea isprăvi afacerile prompt şi după împrejurările de azi repede”. Mai departe, relatează că pe linia Cehu – Hodod, 52 stâlpi de telefon nu se pot folosi și trebuie înlocuiţi cu alţii. Totodată cerea un telefonist expert pentru restabilirea liniilor şi aparatelor telefonice, fiind mai toate stricate. „Linia Cehu – Zălau deloc nu funcţionează posibil că în Sâncrai şi Cristur nu este poştaş; fiind timpul nefavorabil nu a putut umbla în comune, pentru a asigura şi câştiga păşune […]”; de asemenea „fiindcă nu am pe cine să trimit la Cluj, Vă rog ca să dispuneţi ca printr-un curier trimis de acolo să se procure sigilii şi pentru plasa Cehu Silvaniei”. În fine, îl ruga la toate punctele să fie rezolvate cererile, să-i trimită bani pentru plata oficianţilor respectiv înainta spre aprobare Conspectul despre aşezarea notarilor din plasa Cehu Silvaniei13. 
În data de 5 mai 1919 prefectul județului Sălaj, dr. George Pop îi răspundea: „pentru a face ordine în plasă aveţi să faceţi tot posibilul. Jandarmeria va sta întru ajutor; oficianţii în afară de Kincses Arpád, Milko Mihaly şi Vancza Imre au să se prezinte în săptămâna aceasta la prefectură pentru depunerea jurământului de fidelitate. Milko Mihaly şi Vancza Imre dacă nu posedă limba română, ar trebui să se înlocuiască cu alţii. Pe diurnistul Nicolae Oşian interimar e în dreptul Dvoastre să îl aplicaţi; pentru denumirea domnului George Bancoş voi înainta raport. Domnul Bancoş până atunci are să se prezinte la prefectură pentru a depune jurământul; oficianţii din centru plasei Cehu ar trebui să-şi capete plăţile […] pentru a evita însă unele încurcări vă pun la dispoziție printr-un curier de încredere suma de 10-20.000 cor. (n.n. avans). Plata funcţionarilor e plata maximă ce-o avut în anul 1918. Stâlpi pentru linia telefonică Cehu – Hodod şi precum lemne la repararea podurilor aveţi drept de a rechiziționa pe cale legală. Telefonist expert nu îl voi pune la dispoziţie neavându-l. Ar trebui la căile ferate să faceţi întrebare în chestia şi să reparaţi toate liniile pe unde se întinde sârma telefonică; în chestia păşunatului aveţi drept să luaţi spese de călătorie după învoială; pentru procurarea sigilelor oficioase domnul subprefect a primit mandat. Plata [n.n. dvs.] încă nu e hotărâtă nesosind încă denumirea Dneata, ai să primeşti dar cam deodată una sumă corespunzătoare plăţii fostului primpretor din plasă; denumirea notarilor voiesc să o fac peste tot judeţul deodată mai târziu, însă până atunci dta să iei jurământ de la ei făcându-i atenţi că sunt interimali aplicaţi şi oricând disponibili. Conspectul asupra împărţirei notarilor în plasă fiind şi împărţirea numai provizorie l-am luat spre știinţă; Oficiul de dare din Cehul Silvaniei aveţi să-l puneţi imediat sub grijea Dvoastre dispunând că plătirea numai la asemnarea mea şi a subprefectului are drept ca se-le facă până la alte dispoziţii; aveţi se vă îngrijiţi de alimentarea plasei” […]14.
Un alt raport din 8 mai 191915 al primpretorului plasei Cehu Silvaniei adresat domnului prefect surprinde situaţia administrativă, sanitară şi activitatea jandarmeriei din plasa Cehu Silvaniei. Astfel se specifică faptul că „în urma ordonanţei primite pe toţi oficianţii preturei […] şi anume pe Ladislau Nikolajevits, Dr. Alexandru Ujhelyi, Dr. Emeric Moni, Albert Marton, Nagy Domokos şi pe Scheer Adolf i-am îndrumat că în ziua de 10 l.c. să se prezinte în oficiul DVoastre. Cu medicul Dr. Farkas Gal ordonanţa nu a putut comunica, pentru că dânsul fiind bolnav este concediat şi de prezent nu e acasă. Relatez că în tot cercul Cehul – Silvaniei nu este de prezent nici un medic. Dr. Sigismund Pop, după cum sunt informat este denumit de şef medic comitatens în comitatul Sătmar şi chiar în cauza aceasta a trebuit să plece de acasă. Starea actuală în privinţa aceasta este insuportabilă. Chiar în Cehu sunt mai multe îmbolnăviri şi cazurile sunt suspecte că se va isca un morb contagios, fiindcă simptomele duc la boala de tifos”. Mai departe solicita ca pentru constatarea bolii să se trimită în cel mai scurt timp un medic din centru sau din Jibou, întrucât în cercul Cehu Silvaniei sunt patru posturi de medic, şi niciunul nu e ocupat.
Se semnalează deficiențe în corelarea activității jandarmeriei cu cea a autorităților administrative. Din această cauză se ajunge la un conflict de competență, motiv pentru care prefectul se adresează Consiliului Dirigent, Resortul Jandarmeriei și Siguranței Publice pentru a lămuri chestiunea. Primpretorul Alexandru Pop relata „că posturile adică cercul de activitate a jandarmilor peste tot este foarte rău împărţit, servind posturile din cercul acesta şi în alt cerc, unde eu direct nu pot să dispun şi prin aceasta sunt împiedicat că în cazuri urgente să mă folosesc de jandarmerie. Este urgent ca să se facă o împărţire corectă din partea administraţiei. Mai departe jandarmeria are să-le execute fără amânare ordinaţiunile primpretorelui cu care să adresează direct la posturile jandarmeriei şi fiindcă s-a întâmplat că un post jandarmeresc, zicând că nu cunoaşte primpretorul ci numai pe comandantul plutonului […]. Totodată Vă rog să-i îndrumaţi, că în afacerile administraţiei jandarmii să nu să mestece. Spre exemplu să întâmplat că în Hodod am sechestrat o magazie de bucate cu scopul de a putea de acolo aproviziona pe acei neprevăzuţi, jandarmeria s-a mestecat, în afacerea aceasta şi a luat cheile de la primarul denumit de mine, – luând […] în posesiune magazia, de unde a trimis grâu în mai multe părţi. Jandarmeria fără ca să dispun eu nu are dreptul a rechiziţiona, însă dacă are lipsă de ceva, trebuie să recurgă la mine. În aşa împrejurare nu să-mi ajute jandarmeria, ci din contră mă împiedică în afacerile mele. Fără de acea că necondiţionat trebuie să execute ordinaţiunile mele, – trebuie să se ţină de ordinul meu, pentru că eu cunosc împrejurările cercului meu şi eu pot să le dau îndrumările necesare. Vă rog să dispuneţi în privinţa aceasta, că altcum nu pot administra […]. În privinţa pretorelui despre care v-am scris în rândul trecut confidenţial, Vă rog să împliniţi cererea mea. George Bancoş încă este îndrumat la Dvoastre”. În încheiere solicita suma de 20.000 cor. pentru a plăti leafa oficianţilor.
Alt raport al prefectului judeţului Sălaj, dr. Gheorghe Pop, adresat Consiliului Dirigent la data de 9 mai 1919 surprinde situaţia judeţului Sălaj şi propunerile de persoane care să ocupe posturi în administraţia judeţeană: „După preluarea puterei în judeţul Sălagiu cu dislocarea jandarmeriei am restabilit liniştea în judeţ. Inteligenţia noastră şi ţăranii deţinuţi sau încarceraţi mare parte s-au reîntors la casele lor, însă câteva persoane remarcabile şi marcante până azi încă nu au sosit acasă. Această împrejurare e causa, că pe toate liniile pînă azi nu ne-am putut organiza […]. De la dl. primpretor al plasei Cehu Silvaniei Dr. Alexandru Pop şi de la dl. primpretor Alexandru Marcu transferat din Zălau în plasa Crasna am luat jurământul şi susnumiţii, afară de dl. dr. Alexandru Aciu și-au şi început activitatea”. Prefectul mai solicita Consiliului Dirigent să-i pună la dispoziție suma de 400.000 cor. urmând a se preda dlui subprefect dr. Octavian Felecan, „pentru reparările edificiilor publice, drumurilor, podurilor și plăţile oficianţilor”16.
În data de 10 mai 1919 au fost invitați la Palatul Prefecturii din Zalău, în cauza depunerii jurământului de fidelitate, funcționarii administrativi din plasa Cehu Silvaniei, dnii Nikolajevits László, primpretor în Cehu Silvaniei și Dr. Moni Imre pretor în Cehu Silvaniei, care „deşi au fost în mai multe rânduri provocaţi, au denegat jurământul din principiu, zicând că ei îşi oferă serviciile însă jurământul nu-l depun şi declaraţia asta o întăresc cu subscrierea proprie”17. 
O problemă gravă cu care se confruntă administrația plasei era penuria alimentară și în special aprovizionarea populației lipsite. De asemenea, nu funcționează în concordanță cu necesitățile serviciile de poștă și telefoane. 
Într-un alt raport, primpretorul plasei Cehu Silvaniei, dr. Alexandru Pop, din 1 iunie 191918, solicită subprefectului judeţului Sălaj îndrumări urgente, relatând că „circulația de poștă mai în tot cercul stagnează, parte că nu avem oficianți, parte că liniile sunt stricate. Pe liniile deja reparate unde și aparatele ar funcționa spre exemplu, Cehu-Silvaniei – Hodod, Bogdand – Ardihat, Șulumed – Băsești, la aparatele telefonice am aplicat soldați tineri pe spesele comunelor, însă comunele nu voiesc să plătească și eu neavând să le scot sunt silit a anticipa pe oficiul meu, însă aceasta este o greutate foarte mare, iar de altă parte dacă nu plătesc și anticipez, amploiații nu mai servesc. Fiindcă nu avem poștaș la posturile de poștă sunt silit a trimite ordonanțele la secretarii comunali prin expres (curier). Cu aceasta am iară spese enorme. Cer îndrumare ca pe cei aplicați interimal la poștă de unde să-i plătesc?” 
Pentru a rezolva problemele legate de aprovizionarea cu alimente a celor lipsiți și săraci, solicită să fie împuternicit ca la morile din cercul Cehu Silvaniei să poată reține cantitatea recerută arătând că „foarte multe familii, mai în toate comunele au rămas fără de câștigători, spre exemplu au rămas multe femei văduve cu copii mulți și ne-am convins că nu sunt în stare să lucre atâta să poată cumpăra pe lângă prețurile de acuma alimente pentru familia lor, așia că formal flămânzesc”. 
O altă chestiune reliefată în raport este cea referitoare la activitatea jandarmilor arătând că: „împărțirea posturilor jandarmeriei și serviciul lor, încă tot nu s-a strămutat, așia că eu am și nu am jandarmerie. Spre exemplu în comuna Corund servește postul din Zălau, în Chelința postul din Jibou și eu nu am nici o legătură cu ei, – nu pot dispune. Ar fi de dorit că odată să se statorească și drepturile jandarmeriei că până unde pot merge, că mi-să-mi pare că ei lucrează […] prea liber. Toate acestea ar trebui împiedicate”19.
La aceste solicitări, în 3 iunie 1919, subprefectul judeţului Sălaj îi comunica primpretorului Alexandru Pop, că în privința organizării poștei și a telefonului, să se adreseze Oficiului poștal din Zalău, iar la a doua problemă, primește încuviințarea ca: „vama de la moara lui Stern Mor, – lunar 15 măgi metrice, – să o întrebuințați pentru ajutorul momentan a populației sărmane, mai ales văduve și orfani lipsiți...”20.
Pe data de 1 iulie 191921, primpretorul Alexandru Pop raporta prefectului plățile făcute din suma de 10.000 coroane, primită pentru susținerea liniilor telefonice și plata funcționarilor administrativi. Astfel, sume au fost achitate pentru repararea telefonului, plata telefoniștilor, repararea școalei civile din Cehu și a grădinei de copii, tipăriturii, legitimații, publicații, curieri, ajutor de război, ajutor de scumpete etc. în total 12.873 coroane. Totodată, solicită „plusul și alte sume pentru plata funcționarilor de la administrație întrucât Percepția din Cehu-Silvaniei nu dispune de bani dar și pentru plata sa din 3 mai și a pretorului Bancoș din 14 mai, fiindcă acuma e a 3-a lună și încă nu a primit plată”22. De asemenea, solicita să dispună restituirea plăților făcute în interesul școlilor și a poștei.
Acestea sunt doar câteva fragmente din documentele păstrate în fondul Prefecturii județului Sălaj. După cum se poate observa, rapoartele prefectului și ale primpretorului plășii Cehu Silvaniei, dr. Alexandru Pop, surprind procesul de integrare a plasei Cehu Silvaniei și a Sălajului în structurile României Mari, diversele probleme ivite din cauza urmărilor dezastruoase ale Primului Război Mondial, precum și starea de spirit a populației.
La 11 decembrie 1919, Alexandru Pop renunță la postul de primpretor al plășii Cehu Silvaniei, fiind ales deputat în primul Parlament al României Mari. Din raportul lunar al subprefectului, dr. Octavian Felecan, către Comitetul administrativ al Prefecturii, reiese că „în personalul funcționarilor județeni și de plasă în decursul lunii trecute s-au făcut următoarele schimburi: dl. Dr. Alexandru Pop primpretor în plasa Cehu Silvaniei și dl. Dr. Valer Vicaș primpretor în plasa Șimleul Silvaniei au demisionat. Cu conducerea oficiului în Cehu Silvaniei este încredințat pretorele Gheorghe Bancoș, iar în Șimleu Demetriu Hoble. Administrația județeană suferă o pierdere însemnată prin demisionarea acestor bărbați capacitați și de muncă” 23.
După scurta experiență din Parlamentul României Mari (noiembrie 1919 – martie 1920), Alexandru Pop își continuă activitatea de avocat în Cehu Silvaniei.
Din nefericire, s-a stins din viață fulgerător, pe data de 8 octombrie 1929, după o lungă și grea suferință, în anul 52 al vieții sale laborioase, fiind înmormântat în cimitirul din comuna Băsești.
În concluzie, se poate afirma faptul că Alexandru Pop a fost o personalitate marcantă a zonei Codrului şi a Sălajului, care în toate funcțiile pe care le-a avut și-a făcut datoria cu conștiinciozitate și sincer patriotism, fiind un vrednic urmaș al marilor bărbați ai națiunii române.

Note:
* Lucrare susţinută în cadrul simpozionului ştiinţific interjudeţean de istorie „Centenarul Marii Uniri. Participarea locuitorilor din plasa Cehu Silvaniei la Marele Război”, organizat la Cehu Silvaniei în data de 7 decembrie 2017.
 1. *** Anuarul Şcolilor Primare Urbane (De Stat) pe anul şcolar 1921-22, Tipografia „Victoria”, Gr. Avram, Şimleul-Silvaniei, 1922, p. 111.
2. Ioan Tomole, Lupta românilor din Țara Silvaniei pentru drepturi politice și făurirea statului național unitar român (1905-1918), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, p. 21.
3. Ibidem, p. 30.
4. Ibidem, pp. 142-146.
5. Ibidem, pp. 103-107.
6. Ibidem, p. 77.
7. Fratele lui dr. Alexandru Pop, după cum reiese din necrologul din 9 octombrie 1929.
8. Gazeta Oficială a județului Sălaj, Zalău, anul I, nr. 1 din 3/16 mai 1919, p. 1.
9. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Sălaj, Fond Prefectura județului Sălaj, Prefect-administrative, dos. II-26/1919, f. 1.
10. Idem, Fond Prefectura județului Sălaj, Prefect-confidențiale, dos. 3/1919, f. 1-2.
11. Idem, Fond Prefectura județului Sălaj, Subprefect, dos. 1258/1919, f. 2.
12. Idem, Fond Prefectura județului Sălaj, Prefect-administrative, dos. II – 48/1919, f. 1.
13. Ibidem, f. 2.
14. Ibidem, f. 3-4.
15. S.J.A.N.SJ, Fond Prefectura județului Sălaj, Prefect-administrative, dos. II – 87/1919, f. 1-3.
16. Idem, dos. II – 82/1919, f. 1-5.
17. Idem, dos. II – 85/1919, f. 1-2.
18. Idem, dos. II-1590/1919, f. 1-2.
19. Ibidem.
20. Ibidem.
21. S.J.A.N.SJ, Fond Prefectura județului Sălaj, Prefect-administrative, dos. II – 790/1919, f. 1-2.
22. Ibidem.
23. S.J.A.N.SJ, Fond Prefectura județului Sălaj, Comitetul administrativ, dos. I – 173/1919.

Autor: Daniel-Victor Săbăceag