Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de brumar

Malaxorul de brumar

Noiembrie 2017

■ O nouă carte la Editura „Caiete Silvane” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în colecția „Ethnos”: Traian Ience, „Dicționar ilustrat de arhaisme și regionalisme din zona Creaca – Jibou – Țicău”. Din Cuvântul înainte al autorului: „Moștenirea lingvistică a înaintașilor noștri reprezintă un bun, care din păcate astăzi nu este valorificat aproape deloc. 


Utilizarea arhaismelor și a regionalismelor în zilele noastre a rămas încă vie în lumea satului doar în rândul persoanelor vârstnice. Și asta nu pentru mult timp, pentru că tânăra generație nu mai e interesată de a învăța și acest gen de cuvinte, avalanșa de neologisme provenite din limba engleză pur și simplu invadându-ne. (...) Lucrarea cuprinde peste 1600 de cuvinte și expresii, dar nu am pretenția de a o considera completă. Ele au fost și multe mai sunt folosite în zonele cunoscute de mine: satul Țicău (actualmente în Maramureș, dar în trecut era în Sălaj), acolo unde m-am născut, am copilărit și mi-am început cariera, Jibou, unde locuiesc și Creaca, unde lucrez de 25 de ani. Există în mod sigur multe cuvinte pe care nu le-am scris din cauză că nu le cunosc, nu le-am auzit sau pentru că pe unele le-am scăpat din vedere pur și simplu. Culegerea acestui gen de cuvinte va continua și cine știe, poate peste ani le voi aduce și pe ele în atenția cititorilor”.

■ La editurile „Școala Ardeleană” (Cluj-Napoca) și „Caiete Silvane” (Zalău), cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, a apărut ediția a doua, revăzută și adăugită, a albumului artistului vizual Ion Pop: „Transfigurări în metal”. 


Sculptorul Ion Pop s-a născut în 20 septembrie 1948, în localitatea Căpîlna, judeţul Sălaj. După câteva încercări abandonate de sculptură în lemn sau piatră, artistul și-a descoperit adevărata pasiune pentru realizarea lucrărilor de artă din metal, abia la 55 de ani. Ion Pop a reușit să realizeze aproximativ 400 de lucrări de acest gen, în cei 10 ani scurși de atunci, cea mai dificilă lucrare fiind realizată în 6 luni. Lucrările pot fi admirate agăţate pe un perete, dar la fel de bine prind contur şi expresie pe un birou sau chiar în aer liber.
Ion Pop: „Vă invit să vedeți lucrările mele. Prin ele bate vântul, trece ploaia, curge râul, se joacă razele de soare, zboară păsările...”
Detalii despre artist și lucrările lui, pe http://www.ionpop.ro/ro

■ O parte din redacția revistei „Caiete Silvane” a fost prezentă la prima ediție a „Salonului revistelor de cultură nord transilvane”, Satu Mare, 20-21 octombrie a.c., alături de reprezentanții altor publicații: Acolada, Cronograf, Helikon, Infinitezimal, Mărturii Culturale, Mesagerul Albastru, Mișcarea literară, Nord Literar, Poesis, Revista Biblioteca Septentrionalis, Sugarut… 


O ediție reușită, un bun prilej de împărtășire, „față către față”, din experiența revuistică și editorială, atât de bogată în această parte de țară, de stabilire a unor colaborări și proiecte comune. Evenimentul a fost organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, director Robert Laszlo (red. șef al revistei „Cronograf”), tânăra și atenta noastră gazdă.  

■ Mirela Orban, Buzunare pentru răvașe netrimise, Ed. Colorama, Cluj-Napoca, 2017. 
Volumul, apărut în colecția „Cercul literar de la Cluj – poezie”, e prefațat de Emilia Poenaru Moldovan, din Prefața căreia spicuim: „Întreg volumul (…) este un lung poem autoreferențial despre actul scrisului, despre poezie”; „Poeta cultivă în toate poeziile ei un lirism reținut, înlocuind dramatismul cu plasarea nuanțelor în doze care să nu devină plictisitoare”. Poetul Ion Mureșan, aflăm de la prefațatoare, ar fi spus despre poezia scrisă de autoare, la o ședință de Cenaclu UBB: „Versul Mirelei sau îl placi așa cum e, sau nu îl placi! Nu poți să scoți sau să adaugi nimic! Vine cu ceva nou! Mie îmi place!” Subscriem și la completarea Emiliei Poenaru Moldovan: „Și nouă ne place!”

■ Primim la redacție, de la un vechi colaborator al revistei și editurii „Caiete Silvane”, Augustin Mocanu, trei cărți, două scrise și una alcătuită și îngrijită de domnia sa, toate apărute în acest an la Editura „Star Tipp” din Slobozia: Strângeri de mână – cronici, note critice, versuri; În curgerea vremii – proză scurtă și Mico-May álias M. Blumenfeld, Cronici rimate și alte creații în versuri și proză…  


Despre cea din urmă, aflăm de la dl Mocanu că a alcătuit-o selectând texte, semnate de Mico-May, din 37 de numere ale revistei interbelice „Cuvântul Sanitarului. Organ de cultură și apărare a intereselor personalului sanitar auxiliar titrat”, plus dintr-o copie a broșurii „Glume din detașamente”, apărută în 1945 (primită de la etnologul Ion Taloș) și semnată de același autor, care ar fi fost un „evreu din Buzău, fiul priceputului tâmplar Blumenfeld, care a sculptat altarul sinagogii din acest municipiu”… Dl Mocanu a primit colecția amintitei reviste de la o vecină, acum doi ani și, iată, acum, acest volum inedit, sponsorizat de un – cităm: „ing. dr. anonim”. Admirăm puterea de muncă a neobositului etnolog Augustin Mocanu, care a împlinit în acest an, pe 12 septembrie, 85 de ani… Încă o dată îi urăm: La mulți și spornici ani!

■ Am parcurs cu încântare paginile nonconformistei și incitantei reviste bistrițene Infinitezimal 9/ 2017, „Jurnalism poetic/ 920 g de hârtie”; acest număr e sub forma unei cărți mari, de aproape 300 p. 


Am primit și un număr mai vechi, 5/ 2015, 56 p. format A2 (!), din care cităm prezentarea (cu majuscule acolo) de pe ultima pagină: „Infinitezimal: Obiect arhitectonic din hârtie lăuză. Jurnalism poetic. Jurnalism spectral. Publicație de ipseitate. Jurnal de simultaneități. Se adresează mai ales publicului intelectual din sfera cunoașterii exacte”. Infinitezimal este o publicație culturală, editată de Consiliul Județean și Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud și finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale; apare la București și Bistrița; redacția: Sebastian-Vlad Popa – director; Mihai Păcurar – art director; redactori: Iuliana Dumitru, Vincențiu Mihail Iacob, Diana Elena Oprea, Irina Popescu-Criveanu, Alexandru Uiuiu, Michael Abramovich. 

■ Am primit la redacție volumul de versuri Anotimpurile vieții, scris de Iustinian Gr. Zegreanu și apărut la Editura Avalon, Cluj-Napoca, 2016. 

Autorul, medic de profesie, a mai publicat cinci volume de poezie: Popas în necunoscut (1998), Pornind de la un gest (2002), Cuvinte nerostite (2004), Ascultând căderile de stele (2006), Chemarea în paradis (2010); și două de proză: Între iubire, viață și destin (2005), În numele tatălui (2012), toate apărute la edituri din Cluj-Napoca și, cele de poezie,  prefațate (sau postfațate) de nume precum: Dan Damaschin, Petru Poantă (Dumnezeu să-l odihnească), Mircea Popa, Onufrie Vințeler, Vasile Lechințan…
(D.H.)
■ Românii în Lambiek 


„Comiclopedia Lambiek” este o enciclopedie on-line dedicată benzilor desenate din toată lumea. Ea a fost iniţiată de olandezul Kees Kousemaker (1942-2010), care nu numai că este proprietarul unei librării specializate, ci şi autorul unor cărţi despre BD-urile olandeze. În 1999, a început să digitalizeze articolele, postate apoi din 2000 până în prezent, ajutat de Bas Schuddeboom şi Margreet de Heer. În prezent, site-ul conţine informaţii despre peste 10.000 de artişti de pe întreg mapamondul. Primii români au fost identificaţi în „Histoire Mondiale de la Bande Dessinée”, unde Mircea Arapu sintetizase şi prezentase aportul nostru, menţionându-i pe Radu Duldurescu, Ion Deak, Vintilă Mihăescu, Albin Stănescu, Nicu Russu, Livia Rusz, Puiu Manu, Ivas Anghel etc. În 2013, olandezii au ajuns în posesia versiunii franceze intitulate „Dictionnaire de la Bande Dessinée Roumaine” (Taupinambour, 2010), cu Dodo Niţă ca şi coautor. Potrivit acestuia din urmă, pe lambiek.net sunt prezenţi aproape 100 de artişti români, de la Şerban Andreescu până la Sorina Vasilescu (Sorina Vazelina).
■ Supererou, prima decadă 
HAC!BD a preluat de la editura indiană Campfire o serie de 10 romane grafice foarte bine realizate. Găsim aici toate operele fundamentale din literatura pentru copii: aventurile lui Gulliver, romanele lui Mark Twain, goana după aur din Alaska, călătoriile la bordul submarinului Nautilus sau în lumea Alisei, apariţia lui Dorothy în Oz, vânarea balenei albe, teroarea provocată de prezenţa omului invizibil, poveştile din „Cartea junglei”. Bucuria acestor apariţii de excepţie în spaţiul publicistic românesc a fost umbrită de faptul că lucrărilor clasice le-au fost alăturate câteva secvenţe din banda desenată „Harap Alb continuă!”, un demers de speriat, lăsat fără o finalizare concretă. Minunata poveste spusă sfătos şi cu frică de Dumnezeu de Ion Creangă s-a transformat într-o succesiune de măceluri şi incendieri, după tipicul american impus de „Hobbitul” în viziunea lui Peter Jackson. Ochilă, Gerilă, Setilă şi Flămânzilă poartă armuri şuie şi coifuri cucuiete, luptă împotriva unor hoarde de barbari sau morţi-vii, pe care copilaşii lui Dănilă Prepeleac le-ar fi risipit cu chiote vesele folosind tradiţionalele „blesteme părinteşti”. 


Celor dezamăgiţi de violenţa excesivă din aceste pagini adiţionale le reamintim existenţa minunatei ediţii de „Poveşti, Povestiri, Amintiri”, ilustrată în 1972 de Rusz Lívia.
■ Poeme în linii de dialog 


Paulo Monteiro este un artist portughez născut în 1967, autorul unor poeme grafice publicate în diferite reviste şi fanzine. Ele au fost adunate şi publicate în 2010 de Polvo, cu titlul: „Dragostea mea infinită pentru tine”. Tematica lor este variată: dragostea fără şansă (uneori chiar sinucigaşă), absurdităţile provocate de război, angoasele generaţiei vârstnice, traiul în mizerie, teama de foame, sentimentul modular al singurătăţii artistului, dorinţa de a străbate lumea, nerăbdarea reîntâlnirii cu iubita. Planşele desenate sunt urmate, în final, de mai multe pagini dintr-un jurnal, cu referire la căutările pentru realizarea unei simbioze perfecte între linia grafică şi minimul de text. Impresionează sinceritatea cu care autorul se destăinuie. Volumul a cucerit mai multe premii, întâi în Portugalia (cel mai bun album BD portughez pe anul 2011), apoi în Franţa şi Spania (2013). El a fost tradus şi distribuit în 12 ţări, inclusiv în România. Traducătorul ediţiei autohtone, din colecţia „Argonaut 2016” de la editura craioveană Revers, este specialistul în istoria BD şi criticul Dodo Niţă.

(F.G.)

Autor: Redacția