Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Medalioane istoriografice și destine literare*

Medalioane istoriografice și destine literare*

Noiembrie 2017

Dintre cele peste 120 de comunicări sau intervenţii susţinute de noi la diverse manifestări ştiinţifice, începând din 1980 încoace, am selecţionat aici pe acelea care sunt încadrabile unei tematici istoriografice speciale. După cum se poate deduce şi din titlu, cartea este structurată în două părţi: o primă parte, intitulată Medalioane istoriografice, care cuprinde câteva portrete gândite şi realizate prin prisma a tot ce s-a scris despre un personaj sau altul, iar a doua parte, Destine literare, este consacrată, mai întâi, unui topos istoric local cu infinite resurse de evocare literară, încă neexplorate şi apoi, ultima piesă a volumului prezintă avatarul primei traduceri integrale în româneşte a capodoperei O mie şi una de nopţi, înfăptuită de un sălăjean.
Partea întâi debutează cu acest gen de portrete „istoriografice”, vizând personalităţi istorice de prim rang (voievozi, domnitori), cum ar fi Ioan (Iancu) de Hunedoara şi Alexandru Ioan Cuza, continuând cu cele dedicate unor gânditori şi profesori de talie naţională (Simion Bărnuţiu, Vasile Russu) sau remarcabili oameni de cultură din zonă (Valentin Dărăban, Constantin Mălinaş), dar şi cu ale unor personalităţi reprezentative locale, elite săteşti de excepţie, pentru timpul lor – sfârşit de secol XVIII – început de secol XIX (preotul Vasile Musta şi diacul Ioan Rada).
Dimensiunea acestor personalităţi şi profunzimea operei lor, faptice sau scrise, au fost reflectate pe măsură, în istoriografie şi cunoscute prin interesul manifestat în timp faţă de fiecare în parte, intrând astfel în memoria colectivă ca modele de urmat sau destine de excepţie cu acelaşi tip de potenţial educativ.
În acest sens, dintre contemporani avem, chiar aici, un exemplu în persoana regretatului profesor Valentin Dărăban, omul devot total lui Simion Bărnuţiu, primul sălăjean doctor în filosofia marelui paşoptist şi pentru care, rezistenţa prin cultură a însemnat considerarea ideologiei de la `48 ca pe un „al treilea discurs”, unul opus şi alternativ ideologiei comuniste. 
Tot contemporan nouă îl avem pe regretatul om de cultură Constantin Mălinaş, cel despre care am putea spune că nimic din ceea ce este legat de carte nu-i era străin, fapt ce ne-a determinat să-l definim ca pe „omul deplin al cărţii româneşti” şi al cărui interes pentru viaţa culturală din Sălaj nu s-a limitat doar la cultivarea exlibris-ului în rândul artiştilor plastici de aici.
Vasile Russu – polihistorul sălăjean prin excelenţă (arheolog, istoric, geograf, poet, prozator etc.) a revenit în atenţia literaturii de specialitate, reprezentând figura romantică a genului şi care, prin scrierile sale, ne oferă un model de altădată, invocat aici pentru a ilustra nevoia noastră stringentă de evocare istorică a unui ţinut aşa de bogat în vestigii, cum este Porolissum-ul. 
Ultimul text vizează recuperarea unui adevăr de istorie literară, privind adevărata primă versiune integrală în româneşte a operei „Cartea celor o mie şi una de nopţi”, fapt demonstrat de noi pe baza corespondenţei inedite cu însuşi traducătorul, filosoful şi scriitorul Petre Hossu (1922-1998) şi a mărturiilor din două cărţi memorialistice edite, semnate de autor şi fiul său, Andrei-Iustin Hossu. Reconstituind avatarul imprimării acestei capodopere a literaturii universale, în perioada deceniului ’60 din România, dezvăluim, totodată, raptul cultural petrecut, când numai primul volum va fi publicat sub numele său.
Dacă fiecare dintre personajele cărţii amintesc cumva de Sălaj, fie prin natalis locus sau doar prin solide legături culturale, ştim că până şi Ioan de Hunedoara şi-a găsit în diacul Ambrosius Literatus din Gârcei pe unul dintre cei care i-au povestit viaţa în versuri, iar medicul personal al lui Alexandru Ioan Cuza nu era nimeni altul decât Dimitrie Colcer, originar din Stârciu.
Menţionăm că, în afara textelor propriu-zise semnate de către noi, în cuprinsul cărţii se află incluse alte două, plasate ca anexe, respectiv Capitala Daciei Porolissense cis- şi transvalane, de Victor Russu, şi ample extrase din Bibliografia română-ungară, de Andrei Veress, lucru explicabil şi justificat prin raritatea lor, pagini mai puţin cunoscute şi care, prin valoarea lor, nu merită uitate, ci reproduse aici tocmai pentru a facilita în acest mod accesul cititorului la lecturarea lor.

* Cuvânt înainte la volumul cu același titlu, în curs de apariție la Editura Caiete Silvane, în Colecția „Memoria”.

Autor: Ioan Maria Oros