Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de octombrie

Octombrie 2017

■ La invitația poetului și eseistului George Vulturescu, conducerea revistei Caiete Silvane a participat, la jumătatea lunii septembrie, la Zilele Culturale Poesis, ediția a XXVI-a, Satu Mare, prilej în care s-a lansat și nr. 1 (313)/ septembrie 2017 al prestigioasei reviste sătmărene (director Dumitru Păcuraru, redactor șef George Vulturescu). Au fost prezenți la eveniment reprezentanți ai multor reviste/edituri din țară și străinătate: Convorbiri literare, Viața Românească, Vatra, Casa de Editură Max Blecher, Familia, Orizont, „Libertatea” – Pancevo (Serbia), Hyperion, Nord Literar, Conta, Scrisul Românesc, RAO, Mișcarea literară, Editura Școala Ardeleană, Bucovina Literară etc. În acest an, premiile „Poesis” au fost acordate astfel: Premiul „Opera Omnia” pentru poezie – Ileana Mălăncioiu; „Opera Omnia” pentru critică – Eugen Negrici; premiul „Cartea de poezie a anului” – Ioana Diaconescu și Ioan Baba; premiul pentru traducerea operei lui Lucian Blaga în limba franceză – Jean Poncet; premiul pentru proză – Radu Sergiu Ruba; premiul „Ady Endre” – Oláh András. Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud, a primit Premiul „Poesis” pentru îngrijirea ediției Petru Cârdu – Starea vremii, proiect editorial al Bibliotecii Județene „George Coșbuc”. George Vasile Dâncu a primit premiul pentru Editura Școala Ardeleană, iar Claudiu Komartin – premiul pentru Casa de Editură Max Blecher.  

■ Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru, Elemente de cultură tradiţională: despre alimentaţia locuitorilor din satul Aluniş, Colecția „Ethnos”, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017. Mărturisesc autorii: „De mai multe ori ne‑am propus să ne oprim. Chiar am scris în prefeţele unor cărţi că vor fi ultimele dintr‑un şir de lucrări planificate a le realiza; de pildă, în Nota asupra ediţiei a volumului Cealăii lumii. Basme/poveşti, snoave, legende, bancuri, culese din Aluniş de‑a lungul anilor – scriam: «Această culegere de proză populară din satul Aluniş încheie acţiunea noastră de cercetare etnofolclorică a acestei vechi aşezări româneşti de pe Someş…» Ne‑am dat seama repede că despre alimentaţia tradiţională a acestor truditori ai pământului n‑am scris aproape nimic şi nu este drept. Prin urmare, ne‑am răzgândit şi ne‑am aşezat la masa de lucru cu intenţia fermă de a valorifica materialul deja strâns”. Cărți apărute la Editura Caiete Silvane scrise de Grigorie M. Croitoru și Maria V. Croitoru: Pe unde umblă doru – folclor literar din satul Aluniş, 2004; Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniş, 2005; Preoteşti – un sat pe cale de dispariţie (Monografie sentimentală), 2006; Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din satul Aluniş, judeţul Sălaj, 2007; Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui, 2007; Meşteşug şi artă populară în satul Aluniş (Text şi fotografii ilustrative), 2008; Din folclorul copiilor şi al tinerilor din Aluniş, 2008; Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor, 2010; Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş, 2011; Obiceiul de a colinda şi colindele din satul Aluniş, în colaborare cu Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru, Cealăii lumi. Basme, poveşti, snoave, legende, bancuri, 2016; plus trei volume de teatru semnate de Grigorie M. Croitoru: La judecata sfinţilor (teatru), 2011; File din cartea vieţii (teatru), 2015; Apa trece, pietrele rămân (teatru), 2015; și un volum pentru copii scris de Maria V. Croitoru: Cărticica cu poveşti / Mesés könyvecske (traducere în limba maghiară de Simone Györfi), 2016.

■ Carmina Balcanica, anul IX, nr. 1 (18), mai 2017. Tema acestui număr: Primul Război Mondial reflectat în literatură, toate textele fiind traduse în engleză (România: Liviu Rebreanu, prezentare de Carmen Dărăbuș, plus fragmente din Pădurea spânzuraților; Camil Petrescu, prezentare de Gela Enea și fragmente din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război; George Topârceanu, prezentat de Mihaela Albu, plus fragmente din volumul Amintiri din luptele de la Turtucaia; Cipru: Panos Ioannides, Vagabond street; Serbia: Aleksandar Gatalica, The Great War). La rubrica Recenzii semnează Anastasia Dumitru, Cultura memoriei și memoria culturii; la Miscellanea, poeme de Horia Bădescu și Ioana Diaconescu, iar la Eseu: Victor Castellani (USA) – Realizing Agamemnon. Agamemnon in the epic tradition.

■ Mihai Vintilă, Dirijorul de cuvinte, Ed. InfoEST, Brăila, 2017. Câteva spicuiri din referințele critice: „O carte nouă prin esența sa tematică și a stilului, un Mihai Vintilă poet asumat și redefinit… Cumpără și vinde cuvinte, nu pe bani, pe sentimente și trăiri profunde” (Virgil Andronescu); „M.V. în volumul de față ridică ștacheta, ne oferă un loc în sala de spectacole și ne invită să urmărim cum dirijează cuvintele” (Alexandru Halupa); „În această nouă carte, M.V. depășește punerea în abis despre care scriam altădată, ba chiar și laconismul de care făcea uz cu alt prilej… Aproape că aș spune că întregul volum este un manifest al strigării…” (A.G. Secară). Alte volume de versuri scrise de Mihai Vintilă: Primii Pași (2005), Fiare și oameni (2012), Ordine în gânduri (2013), Sensul Cuvintelor (2014), Adevăruri mari scrise cu litere mici (2015).

(D.H.)


■ Trei la a treia (1)
A ieşit de sub teascuri un nou număr al Fanzinului timişorean „Paradox”, cel de-al 27-lea. Coperta şi ilustraţia primului, cel din 1972, au fost realizate de Sandu Florea, artist român strămutat peste Atlantic, care, vorba lui Dodo Niţă, l-a desenat atât pe Păcală cât şi pe Superman. În publicaţia datată „august 2017”, semnează texte de diferite tipuri (proză, istorie literară, critică, eseu): Laurenţiu Nistorescu, Dorin Davideanu, Daniel Haiduc, Duşan Baiski, Doru Treta. Traian Urdea îşi continuă seria de pilule umoristice „Actualitatea ştiinţifică pe glob”. Alături de textele cenacliştilor de la „H. G. Wells”, revista cuprinde o povestire de Ioana Vişan, un fragment din romanul lui Marian Coman (prezentat de Antuza Genescu) şi o proză de Sergiu Someşan. Frumoasele ilustraţii color, imprimate la o calitate de album, sunt semnate de Sergiu Zegrean, Marina Nicolaev, Bogdan-Alexandru Ungureanu, Consuela Grigorescu, Dmitry Brodetsky, Nicu Dărăştean, Petru Zmed şi Andrei Moldovan. Apariţia continuă cu cinste o serie publicistică, multiplu laureată pe plan naţional şi internaţional.

■ Trei la a treia (2) 
Până nu demult, Dudeştii-Noi au fost prezenţi în spaţiul cultural bănăţean doar prin persoanele artistului plastic Josef Tasi şi a poetului Geo Galetaru. Apoi, în martie 2013, a apărut primul număr al revistei „Sintagme literare”, care, cu sprijinul (adică finanţarea) autorităţilor din comună, catalizat de entuziasmul Asociaţiei Culturale „Vatra Dudeşteană”, a ajuns la 27 de apariţii în iulie 2017. Drept predoslovie, stătea scris pe „fruncea” publicaţiei: „Indiferent de conjunctură (economică, politică ori socială), cultura nu va dispărea. Este crezul comun la care ne vom raporta cu precădere în paginile acestei noi reviste literare. Alăturat lui, vom fi gazde vrednice şi deschise tuturor semenilor îmboldiţi de fiorul creaţiei, fie ei debutanţi sau consacraţi.” Redacţia şi-a pus crezul în practică, iar publicaţia a sporit în doar cinci ani de la 16 la 80 de pagini bine îndesate, unde publică poezie: Andrei Zanca, Angela Furtună, Angi Melania Cristea, Carmen Tania, Daniel Corbu, Dora de Mircea, Horia Şt. Simon, Ioan Matiuţ, Ion Cristofor, Irina Lucia Mihalca, Liviu Ioan Stoiciu, Mariana Cornea, Mihaela Aionesei, Mihaela Oancea, Nuţa Crăciun, Octavian Mihalcea, Petru M. Haş, I. Bribete, Rodian Drăgoi, Simona-Grazia Dima, Vasile Dan. Secţiunea proză îi alătură pe Angi Melania Cristea, Corina Victoria Sein, Dana Gheorghiu, Florin Anghel Vedeanu, Gela Enea.
În „Atelier critic”, îşi exprimă opiniile: Adrian Dinu Rachieru, Cezarina Adamescu, Constantin Stancu, Daniel Marian, Gruia Novac, Ionel Bota, Raul Constantinescu. Eseu: Ionel Bota (prezent şi în dialog cu Liviu Ioan Stoiciu), Liuţa Scarlat, Ovidiu Bufnilă. Tălmăciri din literatura universală: Anna Buoninsegni Sartori (traducere de Costel Drejoi), Gabriella Sica (traducere de George Nina Elian), Jesus de Matias Batalla (traducere de Elisabeta Boţan), Oscar Wong (traducere de Elisabeta Boţan).

■ Trei la a treia (3) 
Citesc amuzat pe site-ul Uniunii Scriitorilor o stră-stră-prezentare a poetei Adriana Weimer, colegă care lucrează la biblioteca municipală din Lugoj. Bibliografia afişată pe forul profesioniştilor într-ale scrisului citează doar trei titluri din operă: „Drumuri în noi”, Editura Marineasa, Timişoara, 1997; „Profund” (tot acolo, 2000); „Infinita iubire” (de asemenea, 2005). Publicul zălăuan s-a întâlnit cu autoarea la „Zilele revistei «Caiete Silvane» 2015”, an în care avea tipărite în plus încă două volume de versuri: „Clipa - Infinit” (Editura Marineasa, Timişoara, 2009) şi „Un cer de cuvinte” (idem, 2012), cu versiunile paralele în engleză: „A sky of words” (traducere de Ada D. Cruceanu), germană: „Ein Himmel voller Worte” (Hans Dama), „Un ciel de paroles” (Elena Ghiţă) şi italiană: „Un cielo di parole¨ (Ioan Sîrbu). Cel de-al 27-lea an de libertate a exprimării fără de cenzură a adus o antologie de autor: „Cuvânt din cuvânt” (Editura Eurostampa, Timişoara, 2017). „Captatio benevolentiae” este realizată de Ana Blandiana: „M-a impresionat într-un mod deosebit nu numai fineţea scriiturii, ci şi tipul de sensibilitate pe care o simt înrudită. Citindu-vă poemele am avut senzaţia că m-am întâlnit cu un prieten care, chiar şi atunci când suferă, face lumină în jur. Vă felicit şi vă doresc tot succesul pe care îl meritaţi, un succes care, oricât ar fi de mare, nu se poate compara cu norocul de a fi scris ceea ce aţi scris.”

(F.G.)