Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Paul Abrudan şi Sălajul – 90 de ani de la naştere

Paul Abrudan şi Sălajul – 90 de ani de la naştere

Septembrie 2017

În luna octombrie ar fi împlinit 90 de ani, dar Domnul l-a chemat la El pe când avea vârsta de 64 de ani, în anul 1991. Este vorba despre Paul Abrudan, fost profesor la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi reputat istoric, o personalitate sălăjeană mai puţin cunoscută, motiv pentru care ne propunem să amintim câteva crâmpeie din viaţa şi activitatea lui.
S-a născut în localitatea Cizer la 26 octombrie 1927. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, alături de fratele mai mare, Aurel. În familie a fost învăţat să trăiască cinstit, prin muncă. Acest fapt i-a fost călăuză toată viaţa. A fost învăţat să-şi iubească patria şi acest lucru rezultă din activitatea sa de zi cu zi.
A urmat cursurile şcolii elementare de 7 ani din Cizer, după care s-a înscris la liceu în Bucureşti, în anul 1942, familia sa fiind în refugiu. După război se reîntoarce în Sălaj şi urmează ultimul an de liceu la Şimleu Silvaniei.
La terminarea războiului, deşi era foarte tânăr, s-a angajat la Primăria comunei Cizer ca funcţionar, muncind cu multă conştiinciozitate. Avid de cunoaştere, nu se mulţumeşte cu ceea ce a realizat până la acea dată, înscriindu-se, în anul 1949, la Şcoala de Ofiţeri din Beiuş. În urma absolvirii şcolii s-a angajat în cadrul armatei.
În paralel cu exercitarea profesiei, în perioada 1957-1962 urmează studiile superioare la Facultatea de Filologie-Istorie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Astfel, devine licenţiat în ştiinţe istorice şi filologice.
A devenit cadru didactic la Şcoala de Ofiţeri din Sibiu, unde şi-a desfăşurat activitatea până la sfârşitul vieţii sale, în anul 1991, ajungând până la gradul militar de locotenent-colonel.
Trăind într-un oraş cu trecut cultural bogat, posesor de documente foarte valoroase pentru trecutul istoric al poporului român, Paul Abrudan, fiind pasionat de cercetarea istorică, şi-a petrecut o mare parte a timpului liber în arhive şi biblioteci pentru a „şterge colbul de pe cronicile bătrâne”. L-a interesat în primul rând ţinutul natal, elaborând în acest sens o monografie a comunei Cizer (manuscris).
În anul 1972 apare de sub tipar cartea „Pentru un monument lui Avram Iancu”, iar în 1979, la Editura Militară, monografia „Prefectul paşoptist Vasile Moldovan”, prin care aduce un vibrant şi binemeritat omagiu memoriei unuia dintre militanţii de seamă ai poporului nostru în lupta pentru libertate socială şi naţională, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Avram Iancu.
Publică, apoi, în diferite reviste sau ziare articole despre Revoluţia de la 1848, Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan, Unirea Transilvaniei cu România etc.
Din activitatea lui publicistică amintim: „Lupta pentru apărarea memoriei lui Avram Iancu”, în Revista de Istorie, tomul 25, nr. 4, 1972; „Sibiul în timpul revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania”, împreună cu Domnica Avrigeanu, în Revista de Istorie, studii, tomul 26, nr. 3, 1973.
În anul 1977, acum 40 de ani, apărea de sub tipar primul număr al prestigioasei reviste „Acta Mvsei Porolissensis”. Încă de la începutul apariţiei sale, anuarul s-a bucurat de sprijinul intelectualilor sălăjeni, precum Leontin Ghergariu, Graţian C. Mărcuş, Paul Abrudan sau Valentin Dărăban.
Paul Abrudan a fost un colaborator constant al revistei muzeului din Zalău, publicând, până în anul morţii sale, an de an, unul sau chiar două articole, bazate pe documentele inedite descoperite în special în arhivele din Sibiu. Ne facem o datorie de onoare să amintim aceste articole, care au o valoare ştiinţifică deosebit de importantă pentru istoria Sălajului: „Documente inedite privind obligaţiile feudale ale locuitorilor din comitatul Crasna, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea”, în Acta Mvsei Porolissensis (A.M.P.), IV, 1980; „Documente sălăjene referitoare la răscoala lui Horea şi la revoluţia de la 1848-1849 din Sălaj”, în A.M.P., V, 1981; „Documente sălăjene inedite în colecţii particulare”, în A.M.P., II, 1978; „Participarea românilor din comitatele Solnocul de mijloc şi Crasna la revoluţia de la 1848”, în A.M.P., II, 1978; „Documente inedite privitoare la solidaritatea românilor sălăjeni cu România în războiul pentru independenţă din 1877-1878”, în A.M.P., IV, 1980; „Documente inedite privind participarea sălăjenilor la revoluţia din 1918 şi unirea Transilvaniei cu România”, în A.M.P., V, 1981; „Din însemnările participanţilor la lupta pentru unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918”, în A.M.P., VII, 1983; „Documente inedite privind acţiunile intelectualilor sălăjeni pentru sprijinirea „Şcolii Populare” din Şimleu Silvaniei în deceniul nouă al secolului trecut”, în A.M.P., VII, 1983; „Activitatea cărturarilor sălăjeni pentru sprijinirea şcolii româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, în A.M.P., X, 1986; „Căpitan Dumitru Cristorian: participarea grupului 18 Cercetare la luptele pentru eliberarea Sălajului de sub ocupaţia fascistă în octombrie 1944”, în A.M.P., VIII, 1984; „Documente inedite privind desfăşurarea evenimentelor politico-militare din Transilvania după Adunarea Naţională de la Alba Iulia”, în A.M.P., IX, 1985; „Documente inedite privind unele acţiuni culturale ale sălăjenilor în primul deceniu după unirea Transilvaniei cu România”, în A.M.P., VI, 1982; „Fii ai Sălajului în războiul antihitlerist. Mărturii memorialistice”, în A.M.P., X, 1986; „Documente inedite privind unele aspecte ale răscoalei din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan în nord-vestul Transilvaniei”, în A.M.P., XI, 1987; „Solidaritatea Sălajului cu România în războiul de independenţă din 1877-1878. Profiluri”, în A.M.P., XI, 1987; „Fiii Sălajului în războiul antihitlerist. Mărturii memorialistice (II)”, în A.M.P., XIV-XV, 1990-1991; „Luptele armatei române pentru eliberarea Sătmarului în Octombrie 1944”, în A.M.P., XIV-XV, 1990-1991; „Luptele de la Tihău (Sălaj) din 16 Octombrie 1944”, în A.M.P., XVI, 1992 (postum). 
Tot postum apare articolul „Un sat ardelean – renumită vatră de istorie”, în ziarul „Telegraful Român” nr. 5-6/1992, articol ce sintetizează trecutul istoric al satului său natal, Cizer. De asemenea, a colaborat la elaborarea volumului „Bărbăţie şi credinţă. Combatanţi sălăjeni. Evocări din războiul antifascist”, care apare în anul 1993.
De-a lungul carierei sale profesionale a mai colaborat la revistele şi ziarele „Transilvania” din Sibiu, „Năzuinţa” din Zalău, „Scânteia Tineretului”, „Tribuna” etc.
Nu în ultimul rând, amintim contribuţia sa deosebită la îmbogăţirea patrimoniului muzeului din Zalău. Studiind documentele privind istoria celui de Al Doilea Război Mondial şi eliberarea Sălajului, a avut posibilitatea de a cunoaşte direct pe ofiţerii, soldaţii sau familiile celor care au participat la eliberarea judeţului natal. În acest context, a intermediat achiziţia de către muzeu sau a donat personal echipamente militare, arme, documente etc., care au aparţinut combatanţilor celei de a doua mari conflagraţii militare. Printre ele amintim echipamentul militar (veston, tunică de cavalerie, de ceremonie, epoleţi, pantofi, centură, portstilet etc.), care a aparţinut căpitanului Dumitru Cristorian, comandantul Grupului 18 Cercetare, care a eliberat Zalăul, în ziua de 17 octombrie 1944, grupul constituind avangarda armatei române, până la Carei şi dincolo de hotare. Aceste informaţii le regăsim şi în Jurnalul de front al căpitanului Dumitru Cristorian, publicat de către Paul Abrudan în revista muzeului din Zalău, A.M.P., vol. VIII/1984.  
Om cu suflet bogat, eminent profesor şi cercetător ştiinţific, Paul Abrudan a fost iubit de consătenii săi. Comuna Cizer este mândră că din sânul său a purces un asemenea fiu. Acum, când se împlinesc 90 de ani de la naşterea sa, îi aducem un pios omagiu.

Autor: Petru Galiș, Marin Pop