Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Industria municipiului Zalău – aspecte la nivelul anului 2013*

Industria municipiului Zalău – aspecte la nivelul anului 2013*

August 2017

Rezumat: Lucrarea prezintă o radiografie a antreprenoriatelor industriale de pe raza municipiului Zalău, prezentând o istorie recentă a diferenţelor de dezvoltare. 
Având în vedere faptul că România a devenit membru al Uniunii Europene la data de 1 ianuarie 2007, dezvoltarea regională a prins un nou elan şi în partea estică a Europei, incluzând şi oraşul de reşedinţă al judeţului Sălaj. Astfel, în vederea susţinerii evoluţiei economice locale şi regionale, ne propunem să prezentăm analizele elaborate ca o carte de vizită a activităţilor economice de tip industrial, utilizabile în strategiile de dezvoltare.
Redarea structurii economice, bazată pe prelucrarea datelor statistice la nivelul anului 2013, este o formă de vizualizare concretă a sectorului economic, redând numărul de firme active şi alte nuanţe autentice ale vieţii economice sectoriale ale localităţii Zalău, trasând concret poziţia acesteia în contextul centrelor polarizante din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României.
 
Cuvinte cheie: Municipiul Zalău, Judeţul Sălaj, Structură economică, industrie, Michelin România, Silcotub SA.
 
1. Contextul general al cercetării
Interdependenţa economică a statelor membre ale Uniunii Europene devine vizibilă încă din primul deceniu al secolului al XXI-lea, fiind evidenţiată prin politici şi programe structurale de coeziune1, susţinând: educaţia, cercetarea şi inovarea, reducerea şomajului, sistemul energetic, piaţa comună şi protecţia mediului. 
Aşadar, cercetarea aspectelor de disparitate a structurii economice, aplicată la nivelul zonelor de dezvoltare ale României, reprezintă un subiect de actualitate în intenţiile aplicării unor măsuri compatibile cu potenţialul optim al perimetrului vizat. Astfel, tematica lucrării noastre se încadrează într-o istorie recentă, oferind o imagine de perspectivă regională, locală şi naţională.
Anul 2007 marchează aderarea României la structurile Uniunii Europene, punând capăt perioadei de tranziţie cu o durată de circa nouăsprezece ani față de anul prăbuşirii comunismului. Perspectivele economice primesc o nouă conotaţie. Avantajele postaderare se fac vizibile prin crearea de noi instituţii, dezvoltarea antreprenoriatului, îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, rebranduirea produselor naţionale şi atragerea insistentă a companiilor multinaţionale – generând o situaţie economică ascensivă. Însă în primăvara anului 2010, valul de criză economică pornit dinspre Statele Unite ale Americii la finele anului 2007, ajunge progresiv în statele Uniunii Europene, generând efecte negative și pentru economia din ţara noastră, în perioada menționată, dezechilibrul generat fiind intensificat și de politicile fiscale legiferate.
Deşi nivelul economic al judeţului Sălaj este depăşit de fiecare judeţ, din componenţa Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest a României, municipiul Zalău îşi menţine poziţia polarizantă în rândul reşedinţelor de judeţ, având o industrie care satisface anumite cereri de pe piaţa naţională şi internaţională. 
În prezenta cercetare, ne propunem să redăm aspectul structurii economice şi nivelul de dezvoltare a sectorului industrial, evidenţiind aspectele de diferenţă la nivelul ramurilor specifice sectorului secundar al activităților economice, aferent anului 2013, din municipiul Zalău.
 
2. Repere spaţio-temporale
Prima atestare documentară a localităţii Zalău se poate regăsi în Gesta Hungarorum, scrisă în primele decenii ale secolului al XII-lea, de notarul anonim al regelui maghiar Béla al III-lea (n. 1148 – m. 1196), fiind amintită sub denumirea de Zyloc2.
În conformitate cu cercetările lui Petri Mór, etimologic, denumirea localităţii Zalău are la bază un termen de origine avară – silah / silaj – care se traduce cu semnificația de „brâu înarmat3”. 
Astfel, se poate deduce faptul că perimetrul Zalăului este locuit, din cele mai vechi timpuri, de o populaţie băştinaşă, cu siguranţă de origine dacică, pe care s-au suprapus alte culturi şi civilizaţii – inclusiv cea avară începând din secolul al VII-lea d. Hr. 
Potrivit cercetărilor și datelor statistice aferente anului 2013, populaţia actuală a municipiului este majoritar română (43442 de persoane), fiind urmată de ponderea populaţiei maghiare (8713 de persoane) şi alte naţionalităţi precum: rromi, ucraineni, germani, slovaci, ruşi, italieni şi alte etnii4 – însumând un total de 70086 de locuitori5, cu domiciliul stabil în Zalău.
Teritoriul administrativ al municipiului se extinde pe o suprafaţă de 90,09 km2, ocupând zona centrală a judeţului Sălaj, având ca repere de localizare sectorul superior al pârâului Zalău, axa rutieră europeană – de la nord spre sud, E81, completată de vecinătatea administrativă a comunelor: Crişeni în nord, Mirşid şi Creaca la est, Românaşi şi Treznea în sud, iar Meseşenii de Jos şi Hereclean la vest (Fig.1.). 
 
 
Fig.1. Municipiul Zalău. Repere fizico-geografice 
și administrative de încadrare (Sursa: autorul)
 
Din punct de vedere geografic, oraşul Zalău este situat la nord de unitatea montană a Meseşului (Fig.1.), înregistrând altitudini maxime, la est de drumul european E81 şi Pasul Meseş (Măgura Stânii – 716 m, Pădurea Meseş – 664 m). La vest, se remarcă Vârful Mezeşu cu 599,8 m, în apropierea căruia îşi are izvorul pârâul Zalău. La sud-est de structura calcaroasă a Meseşului s-a întemeiat localitatea rurală Stâna, componentă a municipiului de analiză, cu funcţie predominant rezidenţială. 
Aşezarea municipiului se pliază pe axa văii pârâului Zalău, având o geografie cu caracter pronunţat colinar, în partea vestică fiind flancat prin Dealul Labului – 402 m, iar în partea estică prin grupa formată din: Coasta Roşie – 405 m, Dâmbu Ciobanului – 387 m, Ceacău – 409 m şi Dealu Malu – 356 m. În acest context, extinderea dezvoltării oraşului se realizează în principal pe o axă longitudinală, influenţând concentrarea în partea nordică a capitalului fix din industrie, spre zona periferică a localităţii. 
 
3. Faze şi etape ale dezvoltării economiei industriale
Amplasat la o distanţă de 89 km față de municipiul Cluj-Napoca, Zalăul şi zonele limitrofe s-au transformat într-un centru cultural definitoriu pentru dezvoltarea judeţului Sălaj. Prin urmare, activităţile industriale se dezvoltă concentrându-se în oraşul de reşedinţă de județ, satisfăcând mai întâi nevoile locale, mai târziu evoluând, Zalăul devenind unul dintre centrele polarizatoare din Transilvania pe componenta industrie, producând chiar bunuri, atât pentru nevoile interne, cât şi pentru cele externe ale ţării.
În anul 1854, breslele6 din Zalău cuprindeau un total de 578 de meseriaşi care se ocupau de: olărit, fabricarea roţilor şi a căruţelor, confecţionarea cizmelor, tâmplărie, lăcătuşerie, croitorie, cojocărie, fierărie, măcelărie, pielărie şi curelărie.
Dezvoltarea forţată a economiei industriale, creată prin politica centralizată a conducerii dictatoriale româneşti în perioada supranumită şi „Epoca de Aur”, s-a petrecut în a doua jumătate a secolului al XX-lea, prin impunerea unor proiecte de dezvoltare naţională.
În perioada de tranziţie, de după 1989, activităţile industriale trec prin probele severe ale economiei de piaţă, fiind afectate şi de recesiunea economică din perioada 2009-2011, în Europa cunoscând diverse alternanţe între dezvoltare şi faliment.
Anul de referinţă 2013, fiind o perioadă de stabilizare a economiei naţionale, se prezintă disonant în privinţa datelor statistice raportate pe domenii de activitate. Structura economică în industria oraşului de reşedinţă a judeţului Sălaj se prezintă ca fiind una saturată în privinţa pieţei forţei de muncă, specializată în domeniul activităţilor tehnologice. Totuşi, profilul local al şomerilor din municipiu se caracterizează printr-o slabă calificare, numărând un total de 28727 de persoane, ceea ce limitează oportunitatea unor investiţii în dezvoltarea sustenabilă a economiei industriale. 
Contrar faptului că autoritățile locale din municipiul Zalău menţin o bună relaţie cu mediul antreprenorial, nu se pot înregistra salturi în extinderea şi dezvoltarea economiei industriale, aceasta fiind eclipsată prin activităţile specifice sectorului secundar din municipiile Cluj-Napoca şi Oradea, care reuşesc să polarizeze întregul areal al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest a României. 
 
4. Platforma industrială
Influenţate de mişcarea curenţilor de aer, a maselor oceanice cu cel al climatului urban, noxele emise în atmosfera locală sunt dispersate pe direcţia sud-nord, ocrotind zona rezidenţială a municipiului. 
Aşezarea nordică a platformei industriale (Fig.2.) este cuprinsă în perimetrul străzii Fabricii, din spatele Autogării, continuat cu străzile Măcieşilor, Depozitelor, pe latura estică a drumului european E81, personalizat cu denumirea de Bulevardul Mihai Viteazul. În acest sector, cu o extindere de 4 km, sunt prezente: producătorul de mobilă Bellinea, unitatea de morărit Abo Mill, Rominserv Valves Iaifo Zalău, Întreprinderea de Armături Industriale, secţia de ceramică pentru construcţii a firmei Cemacom din Cluj-Napoca şi Staţia CFR. 
 
 
Fig.2. Conturarea localizării platformei industriale Zalău
(Sursa: autorul)
 
Pe partea vestică a bulevardului, zona industrială se extinde pe o lungime de 6,4 km, fiind localizată între staţia de alimentaţie OMV, la 800 m aval de zona Autogării şi Unitatea Comandamentului de Jandarmi al Județului Sălaj. Principalele antreprenoriate cu profil industrial, care se regăsesc în acest sector sunt următoarele: Rosko Textil – producător de îmbrăcăminte, Electrica SA, punctul de lucru din Zalău al Michelin România – un brand recunoscut pe piaţa mondială de anvelope, respectiv, unitatea siderurgică TenarisSilcotub Zalău. Bazat pe capitalul uman încadrat în producţia industrială, zona cuprinde şi unităţi prestatoare de servicii de cazare, restaurante, depozitare, reparaţii şi loc de parcare pentru transportatori.
Cu toate că industria municipiului Zalău a cunoscut apogeul dezvoltării în perioada dictaturii comuniste, când totul era centralizat, fără să se ţină seama de geografia resurselor de producţie în privinţa materiei prime, precum minereul de fier şi cauciucul, infrastructura şi forţa ieftină de muncă permit menţinerea firmelor din domeniu şi în condiţiile economiei de piaţă. În acest sens, Victor Cormoş descrie industrializarea din 1968, menţionând faptul că la data respectivă: „au intrat în producţie 14 obiective industriale noi, dintre care cele mai importante sunt: Întreprinderea de armături industriale din fontă şi oţel, Filatura de bumbac, Întreprinderea de conductori electrici emailaţi ş.a.”8 Prelucrarea cauciucului în Sălaj se leagă de istoria Întreprinderii Zalău Anvelope, care a intrat în producţie din anul 1977, trecând în proprietatea privată a Grupului Michelin, cu sediul la Bucureşti, care are o altă filială la Floreşti, în judeţul Prahova, din 2001.
 
5. Diversitatea activităţilor industriale – diferenţe valorice în dezvoltare
Datele economice în România sunt colectate, prelucrate şi deţinute în vederea prestării unor informaţii către beneficiari, prin intermediul instituţiilor abilitate precum: Institutul Naţional de Statistică, Registrul Comerţului şi alte firme private interesate în domeniu. Activitatea acestora „se întemeiază pe principiul autonomiei, confidenţialităţii, transparenţei, relevanţei, proporţionalităţii, deontologiei statistice şi raportului cost/eficiență”9, în vederea stabilirii unor repere şi măsuri eficiente şi necesare în menţinerea echilibrului de dezvoltare.
Colectarea datelor se realizează în conformitate cu sistemul de clasificare a domeniilor de activitate economice, incluse în Revista Caen nr. 2, pe baza unor directive furnizate de Uniunea Europeană prin Eurostat, fiind inclus în sistemul de raportare a prezentei cercetări. 
Metodologia cercetării unei istorii economice recente, spre deosebire de o cercetare istorică tradiţională, are un caracter puternic de marketing regional, servind ca suport de susţinere a unei dezvoltări durabile, trasând paralele spaţio-temporale între tradiţie şi modernism, măsurând caracterul constructiv al acestora. 
Datele statistice prelucrate în interpretarea noastră au menirea de a indica polaritatea dezvoltării şi efectele economice din cadrul capitalului de producţie referitor la o zonă de dezvoltare.
Studiul structurii economice a domeniului industrial prin care se prezintă municipiul Zalău la nivelul anului 2013, reprezintă un studiu contabil minuţios, prin intermediul căruia devine transparent şi previzibil impactul activităţii asupra axei de dezvoltare în care se poate înscrie localitatea de reşedinţă a judeţului Sălaj.
Structura economică a sectorului industrial aferent municipiului Zalău se concretizează, la nivelul anului 2013, prin 22 de domenii de activitate, grupate pe 10 ramuri (Tab.1.), cum ar fi cea extractivă, alimentară şi a băuturilor, industria uşoară, prelucrarea lemnului, industria celulozei şi a hârtiei, industria chimică, industria metalurgică, industria constructoare de maşini, industria energiei electrice şi alte industrii.
Activitatea industrială se derulează prin intermediul a 244 de firme înregistrate cu sediul social în municipiul Zalău, asigurând 3640 locuri de muncă. La acestea se adaugă activitatea unor firme cu capital străin, majoritatea având sediul social în România, activând ca filiale, ca de exemplu fabrica de anvelope şi corduri metalice ale concernului francez Michelin10, societatea comercială Avril SRL11, prezentă pe piaţa construcţiilor metalice şi a produselor din metal, cu sediul în Negreşti-Oaş. Industria uşoară este reprezentată prin producătorul de articole de îmbrăcăminte şi lenjerie de corp, SC Rosko Textil SRL, din localitatea Curtici, judeţul Arad, fiind pe locul 112 în topul producătorilor de profil din România.
 
Tab.1. Contabilizarea datelor economice din industrie, pe baza CAEN, Revista 2, 
la nivelul anului 2013, pentru municipiul Zalău
Sursa: Date prelucrate pe baza Listei Firmelor, versiunea februarie 2015
 
Structura economică a municipiului este reprezentată prin expunerea domeniilor de activitate şi valorile redate statistic prin numărul de firme, numărul de angajaţi, valoarea cifrei de afaceri şi profitul realizat, din care se poate deduce valoarea capitalului suprastructurii industriale, exprimată ca valoare a sursei de producţie şi profitul realizat, exprimat prin Units total (Ut).
 
Tab.2. Ierarhizare valorică a ramurilor industriale – la nivelul anului 2013, 
aferentă municipiului Zalău, exprimată prin suprastructura economică (Ut).
Ramuri ale industriei Nr. de firme Nr. de angajaţi Cifra de afaceri Profit Valoarea suprastructurii
Ut Loc ierarhic
Metalurgică 39 1583 1588738638 158719494 1747459754 1
Constructoare de maşini 78 802 83412398 5581771 88995049 2
Energiei termice şi electrice 11 85 72376015 2199986 74576097 3
Prelucrare a lemnului 35 426 41248750 905599 42154810 4
Uşoară 34 610 30712883 3424002 34137529 5
Alimentară şi a băuturilor 34 235 17687955 1085864 18774088 6
Chimică 21 123 12692923 1030634 13723701 7
Extractivă 5 15 4162202 653337 4815569 8
Alte industrii 26 60 3419016 757884 4176986 9
Celulozei şi hârtiei 3 1 174588 165155 339747 10
 
Sursa: Date prelucrate pe baza Listei Firmelor, versiunea februarie 2015
 
Industria metalurgică
Realizând ierarhia valorică a suprastructurii economice pe principalele domenii ale industriei (Tab.2.), reiese faptul că activitatea industrială a oraşului Zalău este definită de industria metalurgică cu cele 2 domenii de activitate ale sale, prezentând codurile CAEN 23 şi 24. Acestea sunt reprezentate prin 18 firme de profil, dintre care 16 firme îşi desfăşoară activitatea în fabricarea produselor din minerale nemetalice – cod 23, iar în industria metalurgică propriu-zisă, cod 24, regăsim două firme active în 2013.
Compania metalurgică SC Silcotub SA înregistrată în 2006, în urma privatizării Întreprinderii de ţevi Zalău, ca membră a companiei Tenaris SA, înfiinţată la Luxemburg, este specializată în fabricarea ţevilor fără sudură, pentru orice întrebuinţare, cu o capacitate de producţie anuală de 180000 de tone. Aceasta „...include o linie de laminare la cald, cu un laminor continuu..., două linii de ajustare pentru ţevi laminate la cald, o secţie de tragere la rece, ...şi un centru de componente industriale şi auto-moto”13. Monopolul firmei pe piaţa de profil este de talie mondială, iar la nivel local oferea 1542 locuri de muncă, extinzând capacitatea de polarizare a reședinței de județ. 
 
Industria constructoare de maşini
Situată pe locul II ierarhic, este industria constructoare de maşini, care înglobează următoarele domenii CAEN, Revista 2: industria construcţiilor şi a produselor din metal – cod 25, calculatoare şi produse electronice şi optice – cod 26, echipamente electrice – cod 27, maşini utilaje şi unelte – cod 28, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor – cod 29, fabricarea de alte mijloace de transport – cod 30, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor – cod 33. 
În acest domeniu al industriei este de remarcat profitabilitatea domeniilor de activitate. Media salariaţilor din domeniu raportat la cele 78 de firme este de 10,28 salariaţi pe firmă. 
 
Industria energiei termice şi electrice
Ocupă locul III ierarhic, grupând totalitatea firmelor ce se ocupă de „Producţia şi furnizarea de energie termică şi electrică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cod 35”. Chiar dacă în ultimii ani pe piaţa de profil şi-au făcut prezenţa o serie de investitori în domeniul energiei verzi de tip fotovoltaic, principalul distribuitor este Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord SA – Sucursala Zalău, înfiinţată în 197314. Producătorul şi distribuitorul de energie termică şi electrică pentru populaţie şi marii consumatori industriali au funcționat, până în 2014, sub denumirea de Uzina Electrică Zalău SA15, fiind în managementul Primăriei Zalău.
 
Industria prelucrării lemnului
Locul IV din ierarhie este ocupat de industria prelucrării lemnului, prezentă prin intermediul a 35 de firme, ce asigură 426 locuri de muncă, cuprinzând următoarele domenii de activitate: prelucrarea lemnului – cod 16 şi fabricarea mobilei – cod 31.
Cel mai mare producător de mobilă tapiţată din municipiul Zalău îl reprezintă SC Bellinea SA, înfiinţată în 200316, având 300 de angajaţi la nivelul anului 2013.
 
Industria uşoară
În ierarhizarea principalelor ramuri industriale clasează industria uşoară pe locul V, fiind reprezentată prin intermediul a 34 de firme, ce asigură un total de 610 locuri de muncă, ce vizează în principal forţa de muncă feminină. Domeniile de activitate ale acestei ramuri se axează pe domenii CAEN, Revista 2, cuprinzând fabricarea produselor textile – cod 13, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cod 14, tăbăcirea şi finisarea pieilor – cod 15. Cifra de afaceri pe domeniu este de 30712883 lei, din care 11,43% reprezintă valoarea profitului în această ramură.
 
 
Industria alimentară şi a băuturilor
Ramura industrială a producţiei alimentare şi a băuturilor ocupă locul VI ierarhic la nivelul sectorului secundar, fiind o poziţie generată de cele 34 de firme, care activează în domeniu. Cifra de afaceri ale celor 34 de firme angrenează în activitatea lor 235 de angajaţi şi o cifră de afaceri în valoare de 17687955 lei.
 
 
Industria chimică
Prezenţa în Zalău, a celor 21 de firme din industria chimică, oferă 123 de locuri de muncă. Clasamentul ocupat, în ierarhizarea activităţilor industriale, este doar locul VII, cu o cifră de afaceri de 12692923 lei şi un profit de 1030634 lei. Domeniile de activitate incluse industriei chimice, vizează fabricarea substanţelor şi a produselor chimice – cod 20, alături de fabricarea produselor din cauciuc şi masă plastică.
 
Industria extractivă
Pe teritoriul administrativ al municipiului Zalău, sunt înregistrate 5 firme cu profil extractiv. Prin ierarhizarea valorică a suprastructurii, această ramură industrială ocupă locul VIII din clasament. Structura economică, a domeniului exprimat prin valoarea cifrei de afaceri este reprezentată printr-o sumă de 4162202 lei, iar valoarea profitului realizat este de 653337 lei, asigurând un loc de muncă pentru 15 angajaţi.
 
Alte industrii
Locul IX este ocupat de alte ramuri ale industriei, precum: tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor – cod 18, cumulat cu alte activităţi industriale – cod 32. Aceste activităţi se desfăşoară în 26 de societăţi, având un total de 60 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 3419016 lei, iar valoarea profitului realizat este de 757884 lei.
 
Industria celulozei şi a hârtiei
Cele 3 firme înregistrate, în domeniul industriei celulozei şi hârtiei, reprezintă cel mai mic aport al structurii economice, închizând şirul ierarhic de pe locul X, cu o cifră de afaceri de 174588 lei şi un profit realizat de 165155 lei.
 
Concluzii
Sectorul industrial al municipiului Zalău s-a dezvoltat în perioade de timp diferite, concretizându-se diverse domenii de activitate, facilitate prin politici şi proiecte de dezvoltare, generând o concurenţă internă a pieţei muncii, reuşind să stârnească interesul unor giganţi din rândul companiilor multinaţionale, asigurând o stabilitate economică pentru oraş şi zonele limitrofe.
Dezvoltarea economiei, de tip industrial, specific oraşului de reşedinţă de judeţ, a fost atât facilitată, cât şi eclipsată de oraşul Jibou, care reprezintă un nod feroviar important din Transilvania, disipând strategic unele activităţi industriale. De asemenea, municipiul Oradea, fiind o localitate de frontieră, a reuşit să acapareze posibilitatea unei mai bune dezvoltări pe toate planurile sectoarelor economice din Sălaj. Clujul, fiind un vechi centru urban, cu universităţi de prestigiu, asigură performanţa activităţilor industriale, printr-o forţă de muncă specializată pe plan local, asigurând în plus şi o infrastructură aeriană în domeniul transporturilor de talie internațională.
Şansa dezvoltării activităţilor industriale din Zalău se reduce la îmbunătăţirea infrastructurii, extinderea activităţilor de cercetare, susţinerea învăţământului superior de performanţă, atragerea de fonduri europene pentru susţinerea tinerilor în posibilitatea achiziţionării unor locuinţe noi și înființarea antreprenoriatelor „inovative” de susținere.
Inegalităţile sectorului industrial, în privinţa domeniilor de activitate, pot oferi un punct forte al municipiului, generând alternanţe ocupaţionale şi noi oportunităţi în dezvoltare.
Industria oraşului Zalău se dezvoltă disparitar faţă de media interjudeţeană sau intra-regională din partea de Nord-Vest a României.
Prezenta cercetare, cu toate că nu este una foarte extinsă, oferă o viziune clară asupra potenţialului de dezvoltare al municipiului din perspectiva anului 2013, fiind o continuitate a seriei de aplicaţii ale studiului realizat prin intermediul tezei de doctorat „Disparităţi economic-geografice în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României”, cristalizând metode proprii de analiză, subliniind economia regională prin valori statistice prelucrate, contabilizând activitatea firmelor la nivelul zonelor administrative, omiţând o încărcare teoretică a lucrării, făcându-l accesibil pentru marketingul regional. 
 
BIBLIOGRAFIE
BENEDEK 2013 - Rozalia Benedek, Disparități economico-geografice în Regiunea de Nord-Vest, teză de doctorat, Biblioteca Facultății de Geografie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, 2013.
BENEDEK 2014 - Rozalia Benedek, Disparități economico-geografice de tip industrial, la nivelul anului 2008, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României (I), în „Acta Musei Porolissensis”, XXXVI, Zalău, 2014.
CORMOȘ 1980 - V. Cormoș, coordonator, Sălaj - Monografie, Editura Sport-Turism, București, 1980. 
PETRI 1901 - M. Petri, Syilágy Vármegye Monográphiája, Vol. II, Editura Syilágy Vármegye Közönsége, 1901, http://mek.oszk.hu/04700/04750/html/109.html
POP 2013 – Florica Pop – coordonator, Sălaj –ghidul localităţilor, Editura Color Print Zalău, Localitatea Zalău, 2013, http://www.bjs.ro /Document_Files/ Ghidsalaj/ 00000582 /ldu qu_GHID %2011%20febr.%202014%20final.pdf
PURA, BREBAN 2013 - A.-D. Pura, Florica Breban, comunicat, Situaţia statistică a şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2013, 2013, http://www.salaj .anofm.ro/ Buletin%20 statistic%20februarie%202013.htm
SZABÓ T. 1936 - A. Szabó T., Zilah helynévtörténeti adatai a XIV-XX. Században, Editura Füssy Könyvnyomdai Műintézet Nyomása, Turda, 1936, http://mek.oszk. hu/07400/07483/07483.pdf
***, Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupă de vârstă, sexe, județe și localități, http://statistici .insse.ro/shop/, baza de date Tempo-online
***, Tenaris. Consolidarea poziţiei noastre în România, 2007, http://www.tenaris. com /shared/documents/files/CB377.pdf
***, Codul CAEN, Revista 2, actualizat 2011 – Clasificarea activităților din economia națională-CAEN/1997, aprobat prin H.G.656/1997, http://legeaz.net/codul-caen-actualizat-2011/structura-sectiunilor-subsectiunilor-si-diviziunilor-clasificarii-activitatilor-din-economia-nationala
***, Introducere în politica de coeziune a UE 2014-2020, Editat de Comisia Europeană, 2014, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf
***, CD Lista Firme Professional, versiunea februarie 2015, Editat Borg Design SRL, București.
***, INS – Prezentare generală, www.insse.ro/prezentare generala
***, Despre Michelin în România, http://www.michelin.ro/despre/michelin-in-romania
***, SC Avril SRL, http://www.avril.ro/index.php
***, Major Companies, http://mcr.doingbusiness.ro/companii/rosko-textil-srl/640
***, Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A. – Sucursala Zalău. Istoric, www.edtn.ro/zalău/istoric
***, Uzina electrică Zalău, http://www.uez.salaj.ro/
***, SC Bellinea SRL, bellinea.ro/content
 
Note:
* Prezentul material este varianta în limba română a unei cercetări redactate în limba engleză, dată spre publicare în Acta Musei Porolissensis, 2016, dând curs solicitărilor în acest sens și recurgând la mici modificări.
1 *** (2014), Introducere în politica de coeziune a UE 2014-2020, Editat de Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/basic/basic_2014_ro.pdf.
2 Szabó T. Attila, 1936, p. 3.
3 Petri Mór, 1901, Vol. II, fără paginație, http://mek.oszk.hu/04700/04750/html/109.html
4 Florica Pop – coordonator, 2013, p. 12, http://www.bjs.ro/Document_Files/Ghidsalaj/00000582/ lduqu_ GHID% 2011%20febr.%202014%20final.pdf
5 *** Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe grupă de vârstă, sexe, județe și localități, http://statistici .insse.ro/shop/, baza de date Tempo-online
6 Petri Mór, 1901, Vol. II, fără paginație, http://mek.oszk.hu/04700/04750/html/109.html
7 Alexandru-Dorin Pura, Florica Breban – comunicat, 2013, Situaţia statistică a şomajului înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2013, http://www.salaj.anofm.ro/Buletin%20statistic%20februarie%202013.htm
8 Victor Cormoș, 1980, p. 73.
9 *** INS –  Prezentare generală, www.insse.ro/prezentare generala
10 *** Despre Michelin în România, http://www.michelin.ro/despre/michelin-in-romania
11 *** SC Avril SRL, http://www.avril.ro/index.php
12 *** Major Companies, http://mcr.doingbusiness.ro/companii/rosko-textil-srl/640
13 *** (2007), Tenaris. Consolidarea poziţiei noastre în România, http://www.tenaris.com/shared/documents/files/CB377.pdf
14 *** Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord S.A. - Sucursala Zalău. Istoric, www.edtn.ro/zalău/istoric
15 ***, Uzina electrică Zalău, http://www.uez.salaj.ro/
16 ***, SC Bellinea SRL, www.bellinea.ro/content

Autor: Rozalia Benedek