Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Revista Acta Mvsei Porolissensis – 40 de ani de la prima apariţie

Revista Acta Mvsei Porolissensis – 40 de ani de la prima apariţie

August 2017

În 2017 se împlinesc 40 de ani de la prima apariţie a anuarului Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău, Acta Mvsei Porolissensis, revista de istorie cu cea mai lungă şi neîntreruptă apariţie din judeţul Sălaj.
În anul 1976, la aniversarea unui sfert de veac de existenţă, alături de alte realizări importante, Muzeul Județean de Istorie și Artă-Zalău editează propria revistă. Astfel, începând cu anul 1977, alături de un prestigios colegiu redacţional, directorul muzeului, Vasile Lucăcel, editează anuarul Acta Mvsei Porolissensis, care se află acum la numărul 39. Comitetul de redacţie, cum se numea la vremea respectivă, era format din Eugen Chirilă, redactor responsabil, Nicolae Gudea, secretar de redacţie, Vasile Lucăcel, Ioan Augustin Goia şi Ioan Chioreanu, membri. 
Începând cu numărul IV, în colectivul de redacție, în locul lui Ioan Chioreanu, reprezentant al organizației PCR Sălaj, intră alți doi reprezentanți ai culturii socialiste: Grigore Beldeanu și Silvia Cosma. Odată cu trecerea în eternitate a directorului muzeului, Vasile Lucăcel, în anul 1983, în colegiul redacțional au intrat noul director, Alexandru V. Matei și Alexandru Oniț. Grigore Beldeanu este înlocuit din Comitetul de redacție cu Viorica Cirți, începând cu numărul IX/1985. Această componență va fi păstrată până în anul 1989, când din Comitetul de redacție ies reprezentanții vechiului regim. Astfel, începând cu numărul XIV-XV, în Comitetul de redacție regăsim doar specialiști în domeniul cercetării științifice: Eugen Chirilă, redactor responsabil, Nicolae Gudea, secretar de redacție, Cornel Grad, Alexandru V. Matei, Ioan Augustin Goia, membri. În anul 1992, reputatul arheolog Eugen Chirilă trece la cele veșnice, iar etnograful Ioan Augustin Goia se transferă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. În Comitetul de redacție au mai intrat Ioan Maria Oros, începând cu numărul XVIII și Elena Musca, începând cu numărul XIX al revistei. Colectivul redacţional se schimbă începând cu numărul XXII/1998. Din vechiul comitet mai rămân doar directorul muzeului, Alexandru V. Matei și Ioan Oros. Doru E. Goron este desemnat secretar de redacție, iar muzeografii Ioan Musca, Dănuț Pop, Marin Pop și Camelia Burghele devin membri.
Începând cu numărul XXIII, anuarul apare alternativ, în două volume, respectiv un volum dedicat Arheologiei şi un volum cuprinzând articole și studii de Istorie medie, modernă și contemporană, Etnografie, Artă, Ştiinţele Naturii, Restaurarea şi conservarea patrimoniului. Secţiunea dedicată restaurării şi conservării va trece la volumul de arheologie, începând cu numărul XXVI, având ca reprezentant în Colegiul redacţional pe Elisabeta Marianciuc. La volumul de Arheologie, începând cu numărul XXIII, Colegiul de redacție este alcătuit din Dumitru Gheorghe Tamba, directorul instituţiei, ca redactor responsabil, Ioan Oros, secretar de redacție, Horea Pop, Ioan Bejinariu și Elena Musca, membri. La volumul de Istorie-Etnografie-Artă, în Colectivul de redacţie mai fac parte, pe lângă redactorul responsabil şi secretarul de redacţie, Ioan Musca, Marin Pop şi Camelia Burghele. Ioan Oros este desemnat secretar de redacţie pentru ambele volume. Colectivul de redacţie nu suferă modificări importante până în anul 2008, decât cea a funcţiei de redactor responsabil, prin înlocuirea lui Dumitru Gheorghe Tamba cu Elena Musca.
Începând cu numărul XXX, revine în fruntea Colectivului de redacţie Alexandru V. Matei, iar din colectiv mai fac parte Ioan Oros – secretar de redacţie, Sanda Băcueţ-Crişan, Corina Bejinariu, Horea Pop, Marin Pop şi Emanoil Pripon – membri.
După trecerea la cele veşnice a directorului instituţiei, Alexandru V. Matei, începând cu nr. 33/2011, Colectivul de redacţie are următoarea componenţă: Editor şef: Dr. Corina Bejinariu; Colectivul de redacţie: Dr. Horea Pop – redactor şef; Dr. Ioan Bejinariu – redactor responsabil; Dr. Dan Băcueţ-Crişan – secretar de redacţie; Dr. Sanda Băcueţ-Crişan, Dr. Camelia Burghele, Dr. Marin Pop şi Dr. Emanoil Pripon – membri.
Numele revistei Acta Mvsei Porolissensis este inspirat din trecutul daco-roman al Sălajului, dar în paginile sale, pe lângă studii de arheologie și istorie veche, regăsim numeroase articole și studii din domeniul istoriei medii, moderne și contemporane, al istoriei culturii, etnografiei, istoria artelor și științele naturii. Lor li s-au adăugat, în ultimul timp, importante studii privind restaurarea și conservarea patrimoniului muzeal.
Politica editorială a revistei a fost, încă de la început, de a reflecta istoria Sălajului, evenimentele și personalitățile sale marcante.
Cu ocazia unor evenimente istorice importante, anuarul muzeului a cuprins, în principal, studii şi articole referitoare la respectivele evenimente sau personalităţi marcante. Amintim aici numărul III, dedicat statului centralizat condus de Burebista, numărul XXI, cuprinzând studii şi articole prezentate la Congresul Internaţional al Limesului Roman, care a avut loc la Zalău, în anul 1997, două numere dedicate lui Simion Bărnuţiu (XXII/1998 şi XXX/2008), Iuliu Maniu (XVII/1993 şi XXVII/2005), Mihai Viteazul (XXIV/2002), Colectivizării forţate a agriculturii (XXV/2003 şi XXXI-XXXII/2009-2010), 200 de ani de la înfiinţarea Vicariatului Silvaniei (XXXIV/2012).
Încă de la începutul apariţiei sale anuarul s-a bucurat de sprijinul intelectualilor sălăjeni, precum Leontin Ghergariu, Graţian C. Mărcuş, Paul Abrudan sau Valentin Dărăban. Lor li s-au adăugat colegii de la arhive: Ernest Wagner, Ionel Penea, Doru E. Goron, Elisabeta Moroti, Dănuţ Pop, Mihaela şi Călin Sabou, profesorii Ioan Ciocian, Gheorghe şi Solica Şişeştean, Eugen Crihan etc. 
De-a lungul timpului, în paginile anuarului au publicat studii şi articole reputaţi istorici. Dintre arheologi îi amintim aici pe Radu Ardevan, Doina Benea, Sever Dumitraşcu, Gheorghe Lazarovici, Nicolae Chidioşan, Ion Horaţiu Crişan, Dan Isac, Kacsó Carol, Kalman Zoia, Sorin Cociş, Ioan Stanciu, Călin Cosma, Andrei Adrian Rusu, Aurel Rustoiu etc.
La secţiunea de istorie medie, modernă şi contemporană îi amintim pe Octavian Onisifor Ghibu, Camil Mureşan, Nicolae Edroiu, Stelian Mândruţ, Vasile Ciubăncan, Valer Hossu, Octavian Tătar, Gelu Neamţu, Liviu Botezan, Gabriel Vasiliu, Onufrie Vinţeler, Ioachim Lazăr, Gheorghe Şora, Vasile Lechinţan, Voichiţa Biţu, Constantin Stan, Nicolae Bulat (Republica Moldova), Serghei Hacman (Bucovina-Ucraina), Dumitru Şandru, Gheorghe Onişoru, Miodrag Milin, Alexandru Duţu, Virgil Pană, Ion Zainea, Gabriel Moisa etc.
Dintre reputaţii etnografi, sociologi, specialişti în istoria demografică şi a mentalităţilor care au publicat în anuarul Acta Mvsei Porolissensis îi amintim aici pe Ioan Toşa, Pamfil Bilţiu, Ioan Drăgoescu, Ioan şi Sorina Bolovan, Mihai Dăncuş, Agata Chifor etc.           
Lor li se adaugă, desigur, contribuţiile ştiinţifice ale muzeografilor şi cercetătorilor ştiinţifici din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău.
După anul 1989, datorită tranziţiei şi crizei economice, tipărirea anuarului muzeului s-a făcut în condiţii financiare tot mai dificile. Cu toate acestea, revista a apărut aproape în fiecare an, dar având continuitate (doar trei numere s-au editat la doi ani – XIV-XV/1990-1991, XXVIII-XXIX/2006-2007, XXXI-XXXIII/2009-2010).
În ultimii ani, revista a intrat într-un proces de reacreditare, iar în luna decembrie 2012 a fost introdusă în onoranta categorie B, unde mai regăsim puține anuare ale muzeelor din țară. 
La final, oferim tuturor celor care doresc să aprofundeze istoria Zalăului o minimă bibliografie cu articolele despre urbea de sub Meseş, care au apărut de-a lungul timpului în prestigioasa revistă a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău. 

Bibliografie pentru istoria Zalăului publicată în Acta Mvsei Porolissensis:
Matei Alexandru V., Un cuptor de ars ceramică cenuşie ştampilată, descoperit în aşezarea dacilor liberi de la Zalău. Valea Miţei, VIII, 1984, pp. 237-246.
Pop, Constantin; Lucăcel Vasile, Un signum roman descoperit la Zalău-Ortelec, I, 1977, pp. 79-82.
Băcueţ-Crişan, Dan, Stadiul cercetărilor arheologice în situl medieval timpuriu de la Zalău „Palvar” (campaniile din 1989, 2000-2002), XXV, 2003, pp. 299-307.
Matei, Alexandru V., Cuptoarele pentru ars ceramică cenuşie ştampilată descoperite la Zalău, XXI, 1997, pp. 367-376.
Dulgău, Bujor, Stema şi sigiliul oraşului Zalău, XVIII, 1994, pp. 167-172.
Chirilă Eugen; Lakó Éva, Descoperirea monetară de la Zalău: sec. XII-XIII, VI, 1982, pp. 161-162.
Chirilă, Eugen; Lucăcel, Vasile; Lakó, Éva, Al treilea tezaur monetar de la Zalău, sec. XVI-XVIII, IX, 1985, pp. 305-325.
Chirilă, Eugen; Bajusz, István; Rus, Nicolae, Al patrulea tezaur monetar de la Zalău, sec. XVII, VIII, 1984, pp. 295-299.
Chirilă, Eugen; Musca, Elena, Un tezaur monetar de la Zalău, sec. XIX-XX, X, 1986, pp. 331-334.
Kovách Géza, Un meşteşug tradiţional din Zalău. Statutul breslei dîrstarilor, VII, 1983, pp. 223-239.
Lakó, Éva; Wagner, Ernest, Asociaţiile de stradă (kalandos) din oraşul Zalău, sec. XVII-XIX, IX, 1985, pp. 395-399.
Musca, Elena, Cahle medievale în depozitele Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, XVI, 1992, pp. 375-381.
Musca, Elena, Documente ale breslelor din Zalău, XVII, 1993, pp. 207-218.
Musca, Elena, Lăzile de breaslă din colecţia Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, XII, 1988, pp. 389-400.
Musca, Elena, Meşteşugari zălăuani şi locul lor în structurile administraţiei publice locale, XXV, 2003, pp. 325-332.
Vârlan, Elena; Ţicle, Eva, Viaţa economică şi socială pe domeniul Zalău la mijlocul secolului al XVI-lea, X, 1986, pp. 223-228.
Abrudan, Paul, Documente inedite privitoare la solidaritatea românilor sălăjeni cu România în timpul războiului pentru independenţă din 1877-1878, IV, 1980, pp. 533-544.
Cerchez, Claudia, Adunarea generală a „Astrei”, ţinută la Zalău în anul 1926, pp. 745-749.
Stan, Constantin, I., Adunarea Generală a Astrei de la Zalău (12-14 septembrie 1926), XXVII, 2005, pp. 295-306.
Nicolescu, Gheorghe; Ţucă, Cornel, Contribuţia batalionului 7 Vînători de munte din Zalău la luptele purtate de armata română pentru eliberarea Ardealului de nord, VI, 1982, pp. 301-306.
Ţucă, Cornel; Nicolescu, Gheorghe, Contribuţia batalionului 7 Vînători de munte – Zalău în războiul antihitlerist, IX, 1985, pp. 575-582.
Abrudan, Paul, Căpitan Dumitru Cristorian: participarea grupului 18 Cercetare la luptele pentru eliberarea Sălajului de sub ocupaţia fascistă în octombrie 1944, VIII, 1984, pp. 529-534.
Mureşan, Ioan, Evoluţia demografică a municipiului Zalău în condiţiile dezvoltării economico-sociale în perioada 1968-1985, XI, 1987, pp. 431-435.
Pop, Dănuţ; Sabou, Călin, Un istoriograf sălăjean al lui Mihai Viteazul: Graţian C. Mărcuş, XXIV, 2002, pp. 181-192.
Vinţeler, Onufrie, Note etimologice: Zălau-Zalău, Babă-Baba, XVIII, 1994, pp. 579-584.

Autor: Marin Pop