Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Un om-revistă şi ale lui prozopoeme

Un om-revistă şi ale lui prozopoeme

Iunie 2017

Viaţa romanţată a lui Dumnezeu, Saşa Pană (Editura Tracus Arte, București, 2013)

Prozatorul și poetul Sașa Pană, cu numele adevărat Alexandru Binder, s-a născut pe 8 august 1902, la București. Și-a făcut studiile la Iași și București, obținând în anul 1927 diploma de medic militar. A debutat literar în 1926, cu volumul de poezii simboliste Răbojul unui muritor. Strofe banale. Trei ani mai târziu a scos revista de avangardă „Unu” și a înființat o editură cu același nume, unde a tipărit volumele proprii și cărți ale unor scriitori precum Tristan Tzara, Stephan Roll, Ilarie Voronca și Vasile Dobrian. A publicat în 1930 volumul Diagrame, urmat de Echinox arbitrar în 1931 și de Viața romanțată a lui Dumnezeu în 1932. Sașa Pană este autor a numeroase opere în proză de mici dimensiuni, situate la frontiera dintre povestire, reportaj, poem în proză și articol cu caracter de manifest. A publicat mai multe volume de proză cu caracter umoristic. În 1966 i-a apărut prima antologie din opera sa poetică, Poeme și poezii, iar în 1973, un volum de memorialistică de aproape 700 de pagini, intitulat Născut în ’02: Memorii, file de jurnal, evocări. Sașa Pană a realizat și traduceri valoroase din operele lui Jean Cassou, Loys Masson și Paul Eluard. Din opera sa fac parte volumele de poezii: Cuvântul talisman (1933), Călătorie cu funicularul (1934), Iarba fiarelor (1937), Pentru libertate (1945), volumele în proză și publicistică: Sadismul adevărului (1936), A fost odată… și nu va mai fi! Nuvele de Sașa Pană (1949), Misiunea trebuie împlinită (1950), piese de teatru: Așa întrece, înțeleg și eu! (1949) și Teatru mic (1950). S-a stins din viață la 22 august 1981, la București.
Avangardistul Saşa Pană a publicat numeroase proze care au fost la vremea apariţiei mai mult sau mai puţin apreciate de colegii de breaslă şi de critica de specialitate, neînţelegând bine unde se încadrează. De fapt, vorbim despre prozopoeme care astăzi pot fi văzute de ochiul cititorului într-o altă cheie. Este motivul pentru care Editura Tracus Arte readuce în actualitate, într-o ediţie îngrijită şi notată de Ion Pop, trei dintre cărţile lui Saşa Pană, Diagrame, Echinox arbitrar şi Viaţa romanţată a lui Dumnezeu. Dacă Laurenţiu Ulici este tentat să caracterizeze aceste prozopoeme „mai curând proză scrisă, pe alocuri, la tensiunea poemului”, decât poeme în proză propriu-zise, Ion Pop spune că ele sunt reprezentative pentru prima mare etapă a mişcării româneşti de avangardă „practicantă cu precădere a unui imagism flamboaiant mereu dispus să-şi extindă aria de expansiune, cu un apetit neobaroc şi cultivând ingeniul manierist”. Ediţia de la Tracus Arte reia, în aşteptarea unei ediţii critice, care ar putea cerceta şi manuscrisele din arhiva poetului, formele din volumele princeps confruntate cu versiunile publicate în reviste.
Considerat ca un om-revistă, fără de care publicaţia „Unu” nu ar fi existat, Saşa Pană este un autor mereu în căutarea esenţelor, iar fără el, portretul avangardei interbelice ar fi ştirbit. În contextul în care postmodernismul a denunţat rigiditatea convenţiei genurilor, Răzvan Voncu vede în prozele lui Saşa Pană (judecate cândva cu asprime de către cei care credeau că viitorul prozei româneşti se încadrează în termenii romanului obiectiv şi ai creaţiei epice de mari dimensiuni) o lectură comprehensivă care pare scrisă astăzi. „Poate şi pentru că tema esenţială asupra realismului, contestaţia artei ca atare, este şi astăzi, în plin ev consumerist, actuală”. 
Volumul Diagrame conţine, pe lângă prozopoeme şi desene semnate de Victor Brauner, şi dedicaţii lui Stephan Roll, Ilarie Voronca, Claude Sterne, Victor Brauner, Geo Bogza ş.a. Poemele în proză sunt ca un calendar viu, în care, dincolo de unele stângăcii ale cuvintelor, găsim un cotidian în care cartea pare a fi un parc imens, fiecare poveste fiind o alee pe care cititorii pot să o parcurgă.
Dincolo de siropul unor sintagme, precum „roza valurilor, te iubesc” găsim și o metamorfozare a lumii „spargem pumnul inimii, aluna primăverii”. Textele sunt scrise ca şi cum în permanenţă cerneala tipografică ar pune stăpânire pe sufletul scriitorului, ghidându-l ca pe o marionetă în această lume a literelor.
În Echinox arbitrar, găsim pentru prima dată o soluţie atunci când ai pentru o carte mai multe titluri. Dincolo de pagina de gardă, sub „Genericul sau oricare din următoarele titluri” sunt aşezate mai multe sugestii, ca într-un poem „primăvară transparentă/ onorat auditoriu! Linişte/ holocaust/ sinucigaşul urmus/.../ inima de pică”.
Viaţa romanţată a lui Dumnezeu poate fi privită în cheia dintre tată şi fiu, dintre creaţia din pământ şi sfinţenie, dintre cuvântul „cel mai alb”, care ne duce spre mântuire şi prăpastia din care scriitorul poate fi salvat atunci când „porumbei cu aripile descheiate vor împodobi absenţa”. Prozopoemele sunt însoţite de fel şi fel de telegrame din revista „Unu”, care ne arată feţele multiple ale lumii, de la sinucidere la bucurie, de la extaz la depresie, întregind peisajul care acoperă coala de hârtie. Pentru Saşa Pană, cartea este precum un izvor care regenerează trupul, dar şi sufletul, precum în basmele cu tinereţe fără bătrâneţe (p. 89). 
Dacă în Echinox arbitrar textul este însoţit de desene semnate de M.H. Maxy, în Viaţa romanţată a lui Dumnezeu, autorul colaborează cu artistul Jean David. Ne întâlnim aici cu „Povestea vorbei”, însă nu cea a lui Creangă, ci una în care mâinile (temă prezentă la atâţia scriitori) sunt cele care adormind „într-o mreană de păianjeni” visează la un paradis al cuvintelor.
Ediţia de la Tracus Arte este precum un vis clandestin despre alte vremuri, în care: „Cuvântul desenează grădini nebănuite, subterane fantastice. Cuvântul a evadat din cuşca gramaticii, a fugit din băcănia logicii şi dresorul a rămas cu biciul flasc”. 
O carte ce merită a fi citită şi numai pentru faptul că ne face cunoştinţă cu scrierea unui autor avangardist care a fost unul dintre animatorii înflăcăraţi şi generoşi, iar dincolo de orice stângăcii se vede iubirea pentru cultură.

Autor: Menuţ Maximinian