Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de mai

Mai 2017

■ Florica Bud, Bărbatul care mi-a ucis sufletul într-o joi (roman, ediție revizuită), Editura eLiteratura, București, 2016. 

Doar două „referințe critice”, reproduse „ciupitativ” (cum ar spune Părintele Rafail Noica), suficiente, credem: „Florica Bud își uimește cititorii cu acest roman, unul dintre cele mai interesante și mai neașteptate pe care le-am citit în ultima vreme. Amestecul de narațiune literară și confesiune credibilă, veridicitatea textului ca document psihologic impresionează. (...) Prin acest roman, cu titlul atractiv, dar și ironic, Florica Bud intră cu adevărat în literatură. (...)” (Horia Gârbea). „Florica Bud ne dovedește capacitatea de a se plasa simultan în două medii, pe de o parte modelându-și imaginarul în formele realității mereu incitante prin picanterii moderne, dar nu o dată politicești, și pe de alta acordând realității transparențe, scânteieri, străluciri seducătoare. (...) Florica Bud posedă o scriitură atât de personală, încât paginile d-sale pot fi identificate numaidecât, chiar și în absența semnăturii” (Gheorghe Grigurcu).
■ Cu o parafrază incitantă în titlul altui roman apărut, la aceeași editură, tot în 2016, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de sex, Florica Bud își continuă, cu brio, saga ei literară. 

(Ca să parafrazăm și noi parafraza autoarei, transpusă în „jargon” flower power, asta ar putea suna așa: Make sex, not love... sau invers, în funcție de generație). Cert e că, nu de-acum, critici literari consacrați îi dau, admirativ, „târcoale” (prozei ei, firește): „Ceea ce place și captivează la proza Floricăi Bud este fiecare frază luată în parte, plină de culoare și de umor, de draci de femeie răsfățată și de inteligență folosită capricios” (Alex Ștefănescu); „Combustibilul prozelor pe care ni le oferă Florica Bud este fantezia. Dar nu în sensul fugii de real, ci al unei plutiri vesele, ștrengărești deasupra acestuia, la mică distanță, astfel că prin voalul oberonic se văd cu claritate nu doar înfățișările sale mari, ci și detaliile” (Gheorghe Grigurcu). Așteptăm cu interes următoarele „aventuri” romanești ale scriitoarei băimărene.

■ Familia, anul 53 (153), nr. 3 (616), 2017. Ultima secțiune a acestui număr al longevivei reviste orădene, îi este consacrată lui Ioan Moldovan, cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani. Impresionant numărul celor ce i-au transmis mesaje sau au scris despre scrisul său cu acest prilej aniversar: Traian Ștef, Lucian Vasiliu, Călin Vlasie, Emilian Galaicu-Păun, Al. Cistelecan, Romulus Bucur, Gheorghe Mocuța, Iulian Boldea, Irina Petraș, Gheorghe Grigurcu, Andrei Zanca, Viorel Mureșan, Gellu Dorian, Liviu Ioan Stoiciu, Vasile Dan, Adrian Popescu, Felix Nicolau, Simona-Grazia Dima, Eugeniu Nistor, Ioan Groșan, Andreea Pop, Nicolae Coande... Și noi, „silvanii”, alături de ei, îi urăm La mulți și frumoși ani!

■ Pro Memoria 1940-1945, nr. 1 (53), ianuarie-martie, Cluj-Napoca, 2017. Revista românilor persecutați, refugiați, expulzați sau deportați din motive etnice. 

Avem și un sălăjean în colectivul de redacție, în calitate de corespondent local, șimleuanul Marin Ștefan, care semnează în acest număr articolul intitulat „Inaugurarea monumentului «Iuliu Maniu» la Șimleu Silvaniei”. Mai semnalăm din Cuprins: Ioan Aurel Pop – „O lecție de istorie”; Mircea Eliade – „Românii nu au sabotat istoria. Au înfruntat-o și i-au rezistat din toate puterile lor”; Ion Longin Popescu – „Politicienii postdecembriști au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemții și rușii”; Radu Mihai Crișan – „Picuri de înțelepciune: Dromihete, Horia, Eminescu și… «Războiul româno-român»”; Vasile Moiș – „Lupta românilor împotriva dualismului austro-ungar (1867-1918). Memorandumul Partidului Na-țional Român din Transilvania – 1892; Dorin Suciu – „România și războaiele informaționale, psihologice și de imagine”...

■ Școala maramureșeană, nr. 51-54, anul XVII. Revista dascălilor din Maramureș, Editura Maria Montessori, Baia Mare, 2017. 

Savuros textul scris de redactorul șef al revistei, Nicoară Mihali, la rubrica „Editorial”, din care spicuim: „(...) Atât de mult a degenerat specia umană, încât evoluția lui Darwin a stat pe loc. Maimuțele au mâinile adaptate pentru apucat, maimuțele de azi au început să gândească, trăiesc lângă oameni și știu să exploateze această relație: fură fără teamă din hrana și venitul oamenilor obișnuiți. Maimuțele trăiesc în grupuri «politice», dar unele sunt și monogame. Femelele poartă blană mătăsoasă neagră și roșie, le putem vedea seară de seară la televizor, altele au coadă de porc și știu să urle la microfon. Maimuțele curate, care scriu la ziar, caută maimuțe cu rang mai înalt și caută o relație de prietenie. Poziția corpului indică rangul maimuței. Cele care iau o postură «greșită» sunt bănuite că aspiră la supremația indivizilor cu grad mai înalt. (...)”. Merită citit integral... O revistă cu ținută grafică remarcabilă, cu articole interesante și instructive. Felicitări!

(D.H.)

■ Despărţământul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA a organizat în 28-30 aprilie 2017, sub egida Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, prima ediţie a sesiunii intitulate „Şcoala academică internaţională «Dr. Teodor Mihali – Bancherul»”. 

Tema aleasă a fost: „Economie şi istorie la confluenţa Some-şurilor”. Au fost invitaţi să conferenţieze acad. Emil Burzo, Emilian M. Dobrescu (Academia Română), Maria Mureşan, Gabriel Popescu, Mihail Opriţescu (ASE Bucureşti), Dumitru Borţan, Paul Gruian (Asociaţiunea ASTRA), Györfi-Deák György (Bibl. Jibou), Maria Barba, Oxana Miron (Univ. „B.P. Haşdeu” Cahul), Iosif Marin Balog, Ioan Lumperdean (UBB Cluj-Napoca), Ioan Abrudan (Univ. Tehnică Cluj-Napoca), Mihai Drecin, Ion Zainea (Univ. Oradea), Vasile Dobrescu, Cornel Sigmirean, Adrian Onofreiu (Univ. „Petru Maior” Tg. Mureş).

■ Cu acest prilej, a fost lansat numărul 1/2017 al revistei culturale „ASTRA dejeană”, unde este prezentată vizita academicianului Ioan-Aurel Pop la Dej, când a susţinut conferinţa „1918-2018: semnificaţia actuală a Marii Uniri”. 

În acelaşi oraş, au venit în primăvară academicianul Dorel Banabic şi conf. univ. Florin Moldovan, ne relatează publicistul Zorin Diaconescu. Din bogata agendă de evenimente organizate de filiala ASTRA, Magdalena Vaida a prezentat o întreagă serie. O traducere de sezon din Tamási Áron şi o superbă povestire fantastică de Gabriela Ilieş sunt însoţite de versurile Elenei Mereuţă. Ioan L. Şimon şi Aurel Podaru semnează cronici de carte despre lucrările publicate de Ştefan Mihuţ şi Nicolai Maxim. Revista este condusă de Radu Gavrilă (director) şi Széll Sándor (redactor-şef).


(G.D.G.)

Autor: redacția