Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Călin Pavăl

Călin Pavăl

Aprilie 2017

Unicul om din lume

Trăiesc ca şi cum aş fi
unicul om din lume
şi nimeni nu m-ar şti
şi n-ar avea nevoie de mine.
Şi dacă mă simt ca şi cum aş fi nenăscut
e poate fiindcă n-am ştiut
să spun că am un nume
ascuns la vedere într-un suflet fără lume,
iar când mi-e frică
mă transform în copilul de demult
şi ascult
cum vântul îmi dedică
răsuflarea lumii neştiute
şi-atunci, în vise şoptite,
las urme
către mine – unicul om din lume.


Autoportret

Întâi am trasat conturul ochilor
în nuanţe de verde,
am aşezat luna plină,
apoi am deschis ferestre către suflet,
şi, pentru că iubirea era deja acolo,
am lăsat-o să fie.

Părul,
fiindcă l-am surprins de atâtea ori
vorbind cu vântul,
l-am lăsat să crească liber, împădurindu-mă,
şi, pentru că iubirea se juca între plete,
am lăsat-o să fie.

Gura a învăţat
buzele să se transforme-n zâmbet,
iar primul sărut adevărat
mai păstrează mireasma cerului înstelat
şi, pentru că iubirea a învăţat numele tău,
am lăsat-o să fie.

Aripile le folosesc adesea
ca să pictez cerul cu sufletu-mi
şi aşez gânduri chemându-te, şoptind,
aşteptându-te să mi te cuibăreşti în braţe
şi, pentru că iubirea s-a-ndrăgostit de tine,
am lăsat-o să fie.
Prostituată

Uneori,
viaţa ne taxează
cu tarif de prostituată,
însă niciodată nu aşteaptă 
bacşiş,
îşi continuă calea
cu un urlet sau pe furiş,
luând tribut
nepăsarea.

Uneori,
viaţa ne taxează
cu tarif de prostituată,
însă niciodată nu aşteaptă
să ceri,
melodia ei se pierde
pe acorduri de ieri
ce par că întreabă:
ăsta nu vede?

Uneori,
viaţa ne taxează
cu tarif de prostituată,
însă niciodată nu aşteaptă
urmare,
eşti liber s-aşezi
semn de întrebare
oricând şi oricui
doar lumina s-o vezi.

Uneori,
viaţa ne taxează
cu tarif de prostituată,
însă niciodată nu aşteaptă
ecou,
furtuna zbaterii interioare
va naşte din nou,
în perpetuu vacarm,
acelaşi sentiment inefabil ce doare.

Uneori,
viaţa ne taxează
cu tarif de prostituată,
însă niciodată nu aşteaptă,
nebună,
ca omul clipelor inventar să facă
ori covor roşu să pună
perfidei mândrii,
vrea doar ca ruga-simbol să tacă.


(Din volumul unuplusunuegalunu, Editura Rotipo, Iaşi, 2017)