Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Zboruri adolescentine*

Zboruri adolescentine*

Martie 2017

Viaţa trece ca o vacanţă şcolară, zilele şi nopţile aştern flori de cuc la tâmple, iar timpul nostru (al tuturor!) se scurge, pe nesimţite, precum nisipul printre degete...
Au trecut, astfel, mulţi ani tineri şi frumoşi, de când, în primăvara lui 1996, Iuliu Suciu, profesorul de limba şi literatura română şi mentorul Cenaclului literar „Silvania”, lua iniţiativa înfiinţării Concursului judeţean de creaţie literară pentru elevi. Cele mai izbutite creaţii aveau să fie premiate şi publicate, într-o primă antologie de versuri şi proză intitulată, simbolic, Zbor (Editura Silvania, Zalău, 2002). Adresat elevilor din liceele sălăjene, Concursul s-a desfăşurat, de atunci, anual, cu sprijinul Casei de Cultură a Sindicatelor Zalău, al Cenaclului „Silvania”, având, ulterior, ca parteneri Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, respectiv Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj. De-a lungul vremii, au mai văzut lumina tiparului antologiile Zbor 2. Viaţă la pachet (Editura „Silvania”, Zalău, 2005) şi Zbor 3 (Editura „Caiete Silvane”, Zalău, 2011), toate cele trei ediţii fiind prefaţate de maestrul Iuliu Suciu care, din păcate, avea să se aşeze, curând, la „masa umbrelor”, în ziua de 12 iunie 2012. La iniţiativa cenacliştilor, începând cu anul 2013, atât Concursul de creaţie, cât şi Marele Premiu al Concursului îi poartă numele.
Antologia Zbor 4 este o selecţie reprezentativă a textelor premiate la ediţiile XVI-XXI şi vine în continuarea unei tradiţii, aceea de a încuraja şi, implicit, de a promova tinerele talente din domeniul literaturii. Majoritatea textelor incluse în acest volum au fost citite şi comentate la şedinţele Cenaclului literar „Silvania”, autorii lor confirmându-şi talentul, fiind premiaţi, mai întâi, la Zalău şi, apoi, la Concursul Naţional „Tinere condeie”, de la Bucureşti, unde au primit girul regretatului Tudor Opriş şi au beneficiat, printre altele, de o tabără de creaţie.
Chiar dacă stă sub semnul rebelei şi năvalnicei adolescenţe, Poezia antologată se remarcă printr-o surprinzătoare maturitate artistică, neglijenţele stilistice, inerente oricărui început, fiind rarisime. Ne bucură să asistăm la această pluralitate a vocilor poetice, originale şi distincte, fiecare cu timbrul ei şi sensibilitatea-i specifică. De pildă, tânăra Dana Chende preferă limbajul solemn, cultivând o poezie confesivă, modernă, echilibrată, străjuită de umbrele trecutului şi asediată de tentaţia idealului. Dimpotrivă, versurile Antoniei Coşar freamătă de o tulburătoare nelinişte, una vulcanică, şi ele par nu scrise, ci mai degrabă înregistrate de un seismograf. De cealaltă parte, Alexandra Maria Mureşan îşi ancorează poezia în realitatea imediată, cochetând cu postmodernismul cărtărescian, în vreme ce Lavinia-Alexandra Chira alege laconismul rostirii şi se întoarce la neoclasicism, prin intermediul frecventelor trimiteri livreşti (Minerva, Sisif, Pygmalion etc.). 
Apelând, deseori, la relatarea subiectivizată, Proza este şi ea una eclectică, remarcându-se prin inteligenta construcţie epică, prin alternarea sau glisarea planurilor narative şi, uneori, prin fina introspecţie. În cazul Paulei Bărburaş, impresionează deopotrivă coerenţa naraţiunii şi excelentele descrieri ce atestă o anumită aderenţă la viaţa reală, la vuietul apocaliptic şi (melo)dramatic al străzii secondat de o ingenuitate adolescentină: „Eu chiar credeam că un îndrăgostit nu îşi exprimă sentimentele niciodată strigându-le lumii – un îndrăgostit se teme că lumea cunoscându-i dragostea nemărginită, va vrea să i-o fure, se va zbate, se va arunca, va lucra viclean, să i-o fure. Şi ce este îndrăgostitul dacă lumea îi fură dragostea? Îndrăgostitul devine artist” (Furtună neaşteptată). Tocmai despre artist şi, mai ales, despre artă este vorba în substanţialele povestiri şi nuvele scrise de Cristina Chiţu. Răzbat, în textele ei cu alură eseistică, înverşunata tensiune semantică, obstinaţia de a transfigura – frust! – eterna condiţie de „Sisif fericit” a oricărui artist, lamentaţia unei adolescente ce nu vrea „să-şi transforme sufletul în monstru” (Rimbaud), dar şi ecourile unor susţinute lecturi literare şi îndeosebi filozofice. Păstrând proporţiile, se poate spune că, dacă biblioteca este pentru Borges însuşi paradisul, pentru tânăra noastră scriitoare acest paradis se transformă într-un infern de hârtie. Altfel spus, biblioteca e paradisul infernal, este spaţiul atemporal unde „artistul ce refuză arta” (a se citi „arta pură”) încheie mefistofelicul pact cu ficţiunea: „Sunt în haos, deci în bibliotecă, iar pe jos stau cărţi şi cioburi şi sânge. M-aş ridica să le strivesc, dar poate, ridicându-mă, voi vedea scaunul ca tron mefistofelic şi va deveni şi el, şi ce scriu, tot haos. La urma urmei, totul e haos. Vreau să inventez un alt infern” („Un Shakespeare infantil”). Sunt de apreciat, în prozele Cristinei Chiţu, ritmul alert, caracterul febril al scriiturii şi dialogurile bine construite. Nu trebuie neglijate textele epice, reflexive sau pline de nerv, semnate de Kiraly Iris (Praf de stele), Nagy-Kulcsar Robert (Mercur), Mădălina Natalia Man (Cartea), Denisa Petric (Caşmirul verde), Gabriela Rus (File de culoare) şi Anamaria-Rodica Teglaş (Cheia Sol).
Recenta antologie de versuri şi proză ne îndeamnă, încă o dată, să credem în visurile îndrăzneţe ale adolescenţilor, în sinceritatea lor niciodată trucată şi, nu în ultimul rând, în capacitatea lor de a crea „o altă lume pe-astă lume de noroi” (Eminescu). Scrisul e o terapie a sufletului, iar cărţilor trebuie să le oferim, mereu, o iubire fără fard şi fără limite.
Fie ca aceste zboruri adolescentine să-şi păstreze vigoarea şi prospeţimea, să lase urme cât mai adânci, în drumul lor spre înaltele şi nemuritoarele culmi ale Parnasului!

*Prefață la volumul „Zbor 4 - antologie de versuri și proză, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017.

Autor: Marcel Lucaciu