Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul unui nou început (de an)

Ianuarie 2017

■ De mult nu am mai primit la redacție un pachet cu cărți de la o editură de peste Carpați (fără filtru). Semnalăm cu bucurie gestul confraților de la Paralela 45 (așteptăm și alte surprize de la edituri din țară; poate vom fi și noi mai darnici în anul literar 2017): Mircea Nedelciu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș – Femeia în roșu 

(ediție îngrijită și prefață de Ion Bogdan Lefter, în opinia căruia cartea e „poate ultimul mare roman european”); 

Tudor Crețu – Jurnal fantasmatic (Ioan Groșan: „Dacă acest proiect epic început în 2002 va fi dus la bun sfârșit, el amenință să devină cea mai interesantă construcție postmodernă a prozei românești contemporane”); 

Liviu Ioan Stoiciu – Opera poetică, volumul 2, de citit și recitit; 

Ioan Moldovan – Opera poetică, de citit și recitit; 

Elena Ștefoi – Opera poetică, de citit și recitit.

■ De la editura menționată mai sus semnalăm și două cărți din colecția „Qpoem” („proiectul celei mai solidare comunități de poeți și iubitori de poezie. Facebook-ul i-a strâns pe toți într-o uriașă filă comună pe deasupra invidiilor” – Călin Vlasie): 

Adi Filimon – Sedativ și 

C. Suditu – Poeme carnivore. 

■ Carte cu dedicație: Minerva Chira – Drumul pe sub pământ duce în cer? (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016). Din cuvântul înainte semnat de Al. Cistelecan: „Cu toată flagranta discontinuitate a părților, unitatea lor nu e forțată. Confesiunea directă din poemele care deschid volumul se completează cu un fel de confesiune mediată, indirectă, din partea documentar-epistolară). Am regăsit în carte reprodusă și o dedicație dată de colegul nostru Viorel Mureșan pe „Buchetul de platină” poetesei de la Negreni.


■ Din revista ieșeană Poezia [numărul 4 (78), iarnă, 2016] ne-au sărit în ochi (și) câteva rânduri reproduse din Al. Philippide (tatăl sau fiul?): „Poezia nu suferă mediocritatea. Asta a spus-o răspicat Horațiu în Arta lui poetică: «Poeților nici zeii, nici oamenii nu le îngăduie să fie mediocri»”. Înclinăm să credem că e fiul din moment ce în continuare autorul citat scrie: „Într-o societate plină de entuziasm creator cum este societatea noastră socialistă (...)”. Se mai întâmplă (și la case mai mari și mai mici). Cât privește aserțiunea horațiană, bine ar fi...

■ Din Viața Românească (nr. 11-12/2016) menționăm editorialul lui Nicolae Prelipceanu, „Elogiu virgulei”. 

Un „elogiu acestui semn mic pentru om, dar important pentru limba română, mai ales pentru cea scrisă, în fond și ea o umanitate, parte a celei la care se referea primul om coborât (urcat?) pe Lună”.
(D.S.)


■ Silvia Bodea Sălăjan, Limita umbrei, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2016. 

Volum de versuri lansat de poeta sălăjeană la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, lansare la care i-a avut ca invitaţi pe Ion Cocora, Constantin Cubleşan şi Vasile Voia. „Formula sufletească a poetei se dovedeşte astfel mai apropiată de orfismul generaţiei 60 (ceea ce în peisajul liricii actuale poate părea oarecum anacronic), în timp ce poemele sale (nu lipsite uneori de stângăcii şi de naivităţi) ne propun, în cele din urmă o viziune coerent articulată despre strălucirea şi imperfecţiunile cuvântului, surprins în diversele lui ipostaze” (Octavian Soviany). Alte volume de poezie ale autoarei: În căutarea Graalului (Ed. Silvania, Zalău, 2002); Talanţi risipiţi (Ed. Silvania, Zalău, 2006); Chivot jefuit (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Suburbiile şarpelui (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2011); Primejdia mărturisirii (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2013); Pelerin la poarta cerului (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014).

■ Alexandru Ciura, Eminescu şi Coşbuc – Note comparative, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016; ediţie îngrijită de Marcela Ciortea şi Ioan Buzaşi, cu un Cuvânt înainte de Ioan Buzaşi. 

Volumul marchează împlinirea a 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc, fiind un proiect editorial apărut sub egida Consiliului Judeţean Alba prin Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba. Prezenta lui ediţie reproduce teza de licenţă a lui Al. Cirea (1876-1936), publicat la Tipografia Seminarului Arhidiecezan din Blaj în anul 1903. Iată ce scria, printre altele, autorul, în Prefaţa lucrării sale: „Lucrarea de faţă, cu mici modificări, a fost primită de către Facultatea filosofică din Budapesta, ca teză de licenţă, pentru specialitatea limbii şi a literaturii române”. Şi, în privinţa universurilor poetice ale celor doi autori din titlu, nota: „Două lumi deosebite stau faţă în faţă: lumea orăşenească cu aerul ei infect, cu scepticismul ei omorâtor de orice credinţă, cu veninul eternei dureri în inimă; şi viaţa de la ţară, cu aerul ei curat şi sănătos, cu cerul ei limpede, cu comoara ei de pierdute credinţe şi idealuri”.

■ Gheorghe Şincai în evocări imnice. Antologie de Ion Buzaşi, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016. 

Din prefaţa îngrijitorului ediţiei, intitulată „Şincai într-un florilegiu liric”: „Vieţile unor scriitori sunt tot atât de exemplare ca operele lor. Între acestea, biografia lui Şincai, cărturar din generația de aur a Școlii Ardelene (alături de Samuil Micu și Petru Maior) capătă un relief pregnant, pentru dramatismul ei, oscilând între revoltă și umilință. Unii au comparat existența lui cu a lui Eminescu, ambii au avut o existență chinuită, dar asemănarea nu poate merge mai departe, decât poate dacă adăugăm intransigența cu care își susținea ideile; alții cu mai multă îndreptățire îi aseamănă biografia cu a lui Dante”. Dintre autorii cuprinși în volum care l-au evocat pe Șincai: George Barițiu, Al. Papiu Ilarian, Șt. O. Iosif, Teodor Murășanu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Geo Bogza, Ion Horea, Mircea Tomuş, Ioan Chindriş, Ioan Alexandru, Ion Buzaş…

■ Scriptor, Nr. 11-12 (23-24), noiembrie-decembrie 2016. 

Spicuim din bogatul Sumar al revistei ieşene: la rubrica „Literatura lumii” – Traian Diaconescu, Leopardi în cultura română; Radu Cernătescu, Ben Jonson şi alchimistul puritan; Cristina Hermeziu (Paris), Nobelul vrajbei noastre; la rubrica „Dialog”: Cassian Maria Spiridon – Cezar Ivănescu; Simona Modreanu – Virgil Tănase (Franţa); la rubrica „muti magistri sunt libri”: Bogdan Creţu, Mihai Ursachi – poezia ca taină a universului; Ioan Holban, Paris mon Amour (Cristina Hermeziu), Proza ca răsfăţ cerebral (Alin Cristian); Constantin Cubleşan, Poemele Deltei (Valentin Talpalaru); la rubrica „historia magistra vitae”: Alexandru Zub, Ceva despre constituţionalism şi istorie conceptuală; Liviu Ioan Stoiciu, Din anul Revoluţiei (X); la rubrica „Miscellanea”: Ştefan Afloarei, În ce privinţă un sens al celor existente?; Eugen Uricaru, Panciova… 

■ Argeş, Nr. 11 (413), noiembrie 2016. În incitantul şi instructivul său jurnal, intitulat „La pierderea unei fiinţe dragi” (p. 3), Gheorghe Grigurcu scrie la un moment dat: „O ipoteză: dinozaurii ar fi dispărut din pricina şobolanilor care ar fi consumat sistematic ouăle lor (…)”. Unul din punctele slabe ale acestei ipoteze pare să fie, din perspectivă evoluţionistă, decalajul temporal: potrivit unor cercetări recente, mamiferele au apărut după extincţia dinozaurilor; însă în acest domeniu „volatil”, nu se ştie niciodată… Din perspectivă creaţionistă, lucrurile stau, desigur, cu totul altfel… Mai semnalăm din Cuprins: Nicolae Oprea, Marin Preda şi literatura non-ficţională; Liviu Ioan Stoiciu, Mai există azi Societatea Scriitorilor Români înfiinţată în 1990?; Viorel Nica, Parabola regalităţii anacronice; Leonid Dragomir, Mihai Şora – omul dialogal, text însoţit de fragmente din interviurile date de longevivul filozof, care anul trecut, pe 7 noiembrie, a împlinit 100 de ani… La mulţi ani!  

■ Gazeta învăţătorilor, Anul VII, Nr. 13, iulie-decembrie 2016. 

Revistă de cultură şi educaţie pedagogică editată la Zalău, sub egida Asociaţiei Învăţătorilor Sălăjeni, cu colaborarea Inspectoratului Şcolar al Judeţului Sălaj şi Casa Corpului Didactic Sălaj. Din contribuţiile la acest număr: Teodor Sărăcuţ-Comănescu, Valorificarea lecturii independente la învăţământul primar (editorial); Ana Leitan, Frământările sufleteşti ale unei dăscăliţe dintr-o şcoală cu elevi de etnie rromă; Marinela-Lenuţa Sârca, Eficientizarea activităţii didactice; Aurelian-Ovidiu Ghile, Jocurile de mişcare (Citius, altius, fortius); Cosmina Fărcaş, Importanţa studiului matematicii în etapa actuală; Laura-Ruxandra Crişan, Cultura organizaţională. Prolegomene; Sorina-Dina Bejan, Învăţarea pe bază de proiecte… 

(D.H.)

Autor: Redacția