Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de iarnă

Malaxorul de iarnă

Decembrie 2016

■ Linişte, pace, perversiuni, heppiend: tineri poeţi maghiari din Transilvania, Casa de Editură Max Blecher, Bistriţa, 2016.

Volum tradus de Andrei Dósa, îngrijit de Ştefan Baghiu şi editat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud (preşedinte: Emil-Radu Moldovan) prin Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” (director: Ioan Pintea, care este şi lectorul volumului), în urma taberei „Lucian Blaga – Atelierele de poezie. Tineri poeţi români şi maghiari”, 26-30 iulie 2015. Această antologie cuprinde creaţii ale poeţilor: Ferenc André (Miercurea Ciuc), Botond Fischer (Carei), Mária Magdolna Gondos (Miercurea Ciuc), Gothár Tamás (Miercurea Ciuc), Benji Horváth (Târgu Mureş), Ágnes Kali (Sfântu Gheorghe), Árpád Kulcsár (Fântânele, jud. Mureş), Zalán Serestély (Târgu Secuiesc), László Edgár Varga (Marghita).

■ Daniel Bogar, În gând urat, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2016. 

„Un debut frisonant, un scriitor despre care cu siguranţă că se va vorbi mult şi sper că bine! Născut la 25 septembrie 1998 la Baia Mare, el este elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic «Ion V. Brătianu» din Satu Mare. Daniel este un om implicat în viaţa culturală a urbei, şi în calitate de director executiv al Asociaţiei Culturale «Sătmărenii» a realizat până acum câteva minunăţii de evenimente…” (Felician Pop). Îi dorim succes, „inspiraţie şi transpiraţie” mai tânărului nostru tiz băimărean…

■ Florea Lucaci, Elogiul drumului – Aforisme. Paradoxuri. Jocuri de limbaj, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016.

Aflăm despre autor că este profesor în cadrul Şcolii doctorale de Filosofie de la Facultatea de Vest din Timişoara; specializat în filosofia creaţiei, hermeneutică şi filosofia religiei, cum rezultă şi din titlurile altor cărţi scrise de el: Creaţie şi umanism. Încercare asupra ideii de creaţie (1989); Creaţie şi fiinţare. Un temei în ontologia umanului (2002); Propoziţii biblice. Interpretări logico-filosofice (2005); Fiinţa. De la Parmenides la începuturile filosofiei creştine (2008); Avatarul ideii de absolut. De la Kant la filosofia limbajului (2008).

■ George Ioniţă, Poeme întomnate, Editura Singur, Târgovişte, 2016. 

Volumul său de debut, Panta Rei (2000), a fost prefaţat de Cezar Ivănescu, care nota despre autor: „(…) scrie o inteligentă poezie de notaţie. Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate debordantă”. A mai scris volumele de poezie: Umbre (2001), Prizonierul unei clipe (2003), Labirinturi (2006), Rănită, umbra mea (2011), Cuvinte tăcute (2012). Este membru al Ligii Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni.

■ Paul Strepol, Muşuroiul de speranţe (povestiri), ediţia a doua revăzută şi adăugită, Editura Placebo, Brăila, 2016. 

Autorul este sălăjean de origine (din Domnin, cu liceul absolvit în Jibou), a studiat Cibernetica la ASE Bucureşti şi actualmente este administrator la o companie din Brăila. La sfârşitul acestui volum are două referinţe critice din anii ’90, din care spicuim: „Cu tenacitatea celor decişi să învingă, ardeleanul cu nume literar atât de puţin ardelenesc are toate şansele de a deveni un nume pe tărâmul literelor” (Dumitru Micu); „Autorul e stăpân pe o gamă variată de resurse, atât în direcţia sondării psihologiei personajelor şi a notaţiei, în semnalarea prozaicului, cât şi în exploatarea aspectelor comice” (Cornel Regman).    

■ Roxana Cristian, Însemnări la apusul soarelui, Editura Rosmarin, București, 2016. 

Din postfața lui Dan Stanca: „Roxana Cristian se află pur și simplu în fața misterului pe care-l trăiește nemijlocit și este purtată de duh într-un mod firesc, fără efort, fără a face caz de erudiție, fără a se preface că este credincioasă, fără să facă ifose și false smerenii. Este ea însăși, după o viață în care a trăit tradiția cu toată ființa, din care știe să elimine emfaza. (…) cartea Roxanei Cristian este o formă culturală a rugăciunii”. Câteva din textele acestui volum de excepție au apărut și în revista „Caiete Silvane”. 

■ Convorbiri literare, nr. 10 (250), octombrie 2016. La rubrica „Inedit”, concitadinul nostru, orientalistul Liviu Bordaş, îşi continuă contribuţia „Mărturii despre Mircea Vulcănescu din arhiva lui Mircea Eliade” (III). 

Mai semnalăm din acest număr al venerabilei reviste ieşene: Virgil Nemoianu – Alternative franceze; Gheorghe Grigurcu – „Neîmpliniri creatoare atît de înalte”; Basarab Nicolescu – Liturghia sacrului şi dimensiunea erotică a operei lui Oravitzan; Vasile Andru – Incrementa atque decrementa; Mircea A. Diaconu – Gheorghe Grigurcu, locuirea în chip po(i)etic; Ion Papuc – În paralel, despre francezi şi despre români; Ovidiu Pecican – Fascinaţia eminesciană…

■ Mozaicul, nr. 9 (215), 2016. O bună parte din acest număr al revistei craiovene este dedicat memoriei lui Virgil Ierunca, de la plecarea căruia se împlinesc zece ani: Mihaela Albu – O existenţă în slujba Cuvântului – Virgil Ierunca (1920-2006); Dan Anghelescu – Virgil Ierunca şi rostirea poetică; Libuše Valentová / Praga – Privirea lui Virgil Ierunca; Camelia Zăbavă – Ironia şi pamfletul – arme ale cuvântului în scrierile lui Virgil Ierunca; Lucreţia Bârlădeanu / Paris – Virgil Ierunca între literatură şi viaţă; Mircea Popescu – Virgil Ierunca „ROMÂNEŞTE”, Paris, Fundaţia Regală Universitară Carol I, 1964…

(D.H.)


■ Discobolul, nr. 223-224-225, iunie-iulie-august 2016
Cu un poem de o retorică doar tangentă cu poezia şi deschisă mai mult spre ceea ce se cheamă „cugetare sacră” debutează cel mai recent număr al revistei Discobolul. Invocând „vanităţi”, „cruzimi”, „atrocităţi”, „încrâncenări”, „răfuieli”, poemul se numeşte Un alt dialog cu Aurel Pantea şi e semnat de Kocsis Francisko, indiciu clar că între spiritele subţiri se comunică prin forţa cuvântului. Din cele zece cronici de carte ale revistei, remarcăm câteva. Pornind de la un eseu despre Ionesco, semnat de Marian Victor Buciu, Iulian Boldea îi trasează acestuia un comprehensiv portret critic. Nicolae Oprea glosează, într-o consistentă cronică, despre cea dintâi monografie critică a unui poet cu destin tragic din generaţia nouăzecistă: Cristian Popescu. Arlechinada tragică, semnată de Gabriela Gheorghişor. Cronica unui jurnal de călătorie atent lecturat de către Cornel Nistea are ca subiect o carte de Mircea Petean, sugestiv intitulată, La drum. Zece noi poeme de dragoste publică Aurel Pantea, fidel formulei stilistice care l-a consacrat, dar, ideatic şi gestual, parcă mai firesc decât oricând. Al Cistelecan a ajuns la al treilea „seminar” despre poeziile lui Bacovia. Stilul criticului e inconfundabil. Sagacitatea, ironia, fantezia verbală se întind cu candori nebănuite. Ideea centrală în poemul Decembre este estetizarea morţii. Centenarul DADA e marcat prin traducerea şi prezentarea de către Ion Pop a unui eseu poematic de Tristan Tzara, axat pe componenta onirică a poeziei şi pe mecanismele suprarealiste ale creaţiei. Dintre poemele lui Constantin Cubleşan, oricum o surpriză plăcută, alegem Cuvântul, veritabilă „ars poetica”, iar de la Eugen Evu, Dedicaţia. Capitolul epic, foarte bine reprezentat, indică un reviriment al prozei scurte. Cei 150 de ani de la naşterea lui Coşbuc sunt omagiaţi într-o fascicolă de aproape 70 de pagini, prin trei articole de istorie literară, şi o consistentă antologie din opera poetului. Cronica plastică, rubrica de traduceri şi cunoscuta Archaeologica întregesc acest număr dens al Discobolului. 
(V.M.)

Autor: Redacția