Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Memoria limbii române*

Memoria limbii române*

Noiembrie 2016

Numele lui Ion Popescu-Sireteanu este cunoscut nu numai cititorilor revistei Argeș, unde profesorul universitar își publică, lună de lună, rezultatele cercetărilor sale lingvistice, ci și numeroaselor generații de profesori de limba română care, începând cu deceniul opt al secolului trecut, și-au îmbogățit zestrea de cărți a „cabinetelor” cu seria de Amintiri despre Eminescu (Sadoveanu, Titu Maiorescu, Creangă, Ibrăileanu, Liviu Rebreanu), antologii pe care Ion Popescu-Sireteanu le tipărea la Editura Junimea. Din paginile acestor antologii profesorii selectau informații care nu puteau intra în notele biografice ale scriitorilor din manuale.
Cercetările de lingvistică ale profesorului (lexicologie, toponimie, antroponimie, dialectologie, etimologie) sunt privite și așezate într-un cadru mai larg ale cărui coordonate sunt istoria și cultura populară. Cu aceeași pasiune cercetătorul se apleacă și asupra cuvintelor românești fundamentale și asupra regionalismelor din glosarele dialectale.           
Sub inspiratul titlu Memoria limbii române, profesorul universitar Ion Popescu-Sireteanu adună o parte a cercetărilor lingvistice întreprinse de-a lungul anilor; este sugerată prin acest titlu ideea că, acolo unde „cronicarul” a lipsit sau a greșit, limba, prin capacitatea ei de a numi și păstra, poate deveni „izvor” de informații. Cercetări de antroponimie istorică și etimologie constituie volumul al VI-lea din Memoria limbii române. Prefața autorului lămurește asupra conținutului volumului: „În cartea Cercetări de antroponimie istorică și etimologie, publicăm o seamă de studii și articole despre originea unor nume istorice românești: brodnici, bordoni, Țara Litua, Litovoi, Kean/Chean, Seneslau, Basarab, Radu, Vlad, Ohtum, Gelu, Hârlău, Dorohoi și a unor apelative. Unele dintre studii sunt aici republicate cu îndreptări și completări. Spre deosebire de alți cercetători, care au considerat că unele nume proprii și apelative, dintre cele cercetate de noi, sunt împrumuturi, noi le explicăm prin limba română. Studiile au fost publicate mai întâi în revista Argeș din Pitești, iar articolele au fost publicate în revista Baaadul literar de la Bârlad”.
În cercetările etimologice, autorul pleacă de la ideile formulate în Limbă și cultură populară (1983) și reluate, în acest volum, în Nuclee lexicale autohtone: „o cale de urmat în cercetarea etimologică este aceea a identificării nucleelor moștenite din fondul autohton și a treptelor diversificării lor fonetice și semantice, în condițiile istorico-etnografice specifice românilor”(p. 153). Ion Popescu-Sireteanu a identificat astfel de nuclee lexicale active în primele secole de formare a limbii române: m o l d, b o l d și b o r d, h o r d și o r d, t i h-. Diversificarea fonetică și semantică a termenilor derivați de la aceste nuclee, ce a dus la îmbogățirea lexicului limbii, poate fi ilustrată mai ales prin cercetarea antroponimiei și toponimiei traco-dacice și ilire „care pot furniza în continuare rezultate surprinzătoare” (p. 151). Cum e și firesc, stabilirea unei etimologii include analiza soluțiilor anterioare propuse de istorici și filologi. Cu cât numele este mai cunoscut și important (Basarab, Olt, Radu), cu atât numărul soluțiilor etimologice este mai mare și, prin urmare, contraargumentele impun un surplus de dovezi. Unele pagini au accente polemice, dar, în același timp, este exprimată încrederea că descoperirea unor noi documente va aduce confirmări sau nuanțări ale ideilor exprimate: „Nu putem ști dacă explicația propusă de noi se va confirma. Important ni se pare că deschidem o posibilitate nouă de a lămuri acest nume istoric (cu referire la Glad - n.n.) și toponimele din familia lui” (p. 78). Pe lângă numele cu rezonanță istorică (Seneslau, Basarab, Gelu, Vlad, Litovoi) sunt cercetate și cuvinte cu circulație regională (borlă, hodor, rază/radză) care se dovedesc a fi la originea cuvintelor Bârlad, Dorohoi, răzeș. Ne-au plăcut, în mod deosebit paginile dedicate cuvintelor Comarnic, răzeș, bură, dărăpăna (rapăn), Tihomir. 
Chiar dacă nu toate soluțiile propuse de autor vor fi acceptate de alți cercetători, este neîndoielnic că din bibliografia oricărei lucrări de antroponimie, toponimie, etimologie nu pot lipsi contribuțiile profesorului Ion Popescu-Sireteanu. Cea mai recentă carte de toponimie  (Ion Toma, 101 nume de locuri, București, Editura Humanitas, 2015) susține afirmația de mai sus, primele două volume din Memoria limbii române figurând în bibliografia selectivă a lucrării. Ultimele pagini ale cărții Cercetări de antroponimie istorică și etimologie cuprind bibliografia, un indice de cuvinte și o listă a lucrărilor (antologii, ediții, cărți originale) semnate de profesorul Ion Popescu-Sireteanu.              

* Ion Popescu-Sireteanu, Cercetări de antroponimie istorică și etimologie (Memoria limbii române, VI), Editura Printis, Iași, 2016.                              

Autor: Gheorghe Moga