Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Moştenirea românească a lui Kós Károly în Sălaj (III)

Moştenirea românească a lui Kós Károly în Sălaj (III)

Noiembrie 2016

Biserica greco-catolică 
(actualmente ortodoxă) din Petrinzel

1) Istorie şi demografie
Petrinzel este un mic sat din comuna Almaşu, făcând şi el parte, aşadar, din Alszeg, adică zona inferioară a Ţării Călatei, precum celelalte sate prezentate de noi (Băbiu, Stana şi Tetişu). Din anul 1850 (dar cu siguranţă şi înainte), această localitate a avut o populaţie predominant maghiară1, de-a lungul anilor, numărul maghiarilor fiind de aproximativ cinci ori mai mare decât cel al românilor. Astfel, se înţelege de ce în anii ’20 ai secolului trecut, locuitorii Petrinzelului s-au întors cu încredere spre Kós Károly, arhitectul renumit al satului vecin.
Referitor la comunitatea românilor, se ştie că, în 1826, aceasta avea biserică, însă nu avea preot, astfel că ţineau de filia Stanei2. Iar din tabelul de mai jos3 descoperim şi numărul lor­:
    1850    1920    1930
Români    71    103    105
Greco-catolici    71    -    110


2) Contextul socio-mental
Deşi în 1930, numărul românilor era de cinci ori mai mic faţă de cel al maghiarilor, totuşi, aproape că s-a dublat faţă de numărul lor din 1850 şi, foarte probabil, s-a dublat faţă de ce cel din 1826, când a fost atestată biserica. Prin urmare, datorită acestor schimbări demografice şi politice ce au avut loc după 1919, localnicii au permis ridicarea unei biserici noi.
Din faptul că localnicii au cumpărat biserica de lemn din Stana, satul vecin, rezultă că statul nu s-a implicat din punct de vedere economic, schimbările politice având efect mai ales la nivelul mentalităţii locale. 
Biserica de lemn din Stana datează din 1795, având un plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonal. Aceste elemente erau comune atât bisericilor de lemn, cât şi celor de zid. Însă prezenţa pridvorului şi a turlei în partea de vest era caracteristică doar bisericilor de lemn4. Aici ţinem să menţionăm că vechimea bisericii constituia un motiv în plus ca să fie aleasă pentru cumpărare, deoarece credincioşii aveau o veneraţie pentru bisericile mai vechi, considerând că acestea au fost binecuvântate de Dumnezeu5.

3) Implicarea lui Kós Károly
În ceea ce priveşte construcţia/restaurarea acestei biserici, detaliile importante le aflăm de la Kós Károly, care afirmă: „Deci pentru prima dată am construit în Stana o biserică românească. Au avut ei o bisericuţă de lemn. Pe aceea au vândut-o la cei din Petrinzel. Pe aceea, tot eu am pus-o la punct şi i-am construit un turn”6. Din aceste câteva propoziţii rezultă că, după cumpărarea bisericii, localnicii români au fost nevoiţi să apeleze la cunoştinţele şi competenţele lui Kós Károly pentru a o renova. În acest proces i-au acordat o încredere totală, primind astfel nu doar o simplă bisericuţă de lemn, ci spiritul creator al lui Kós Károly a realizat o construcţie mai simplă, dar asemănătoare bisericii de zid proiectate de el la Stana, în acelaşi deceniu. 
Planul pentru renovarea bisericii a fost proiectat de Kós Károly între anii 1924-19277. Deşi la baza planului stătea bisericuţa de lemn, aceasta a fost atât de mult modificată, încât reflectă în totalitate stilul tânărului Kós Károly, opus stilului matur de prin anii ’30.

4) Analiza bisericii
În partea vestică a navei este adosat un turn impozant specific lui Kós Károly, asemenea celui din Stana realizat cu câţiva ani mai devreme. Turnul prezintă în vest un portic din lemn, arhitectul combinând astfel elementele organice şi neorganice, tradiţionale şi inovatoare, într-un mod armonios. Acest portic este foarte simplu, fiind construit din doi stâlpi ce susţin un acoperiş în două ape acoperit cu ciripuri. În portic, accesul se face prin patru scări, iar la capătul scărilor este plasată o uşă simplă, patrulateră, prin care se face accesul în pronaos. 
Primul nivel se ridică până la acoperişul porticulului şi prezintă două ferestre semicirculare, una la sud şi una la nord. Acest prim nivel mai prezintă un bosaj din piatră brută, care reflectă imaginarul romantic despre stilul medieval. În această manieră a fost restaurată şi biserica din Dorolţ de către Debreczeni László8. Datorită acestui fapt, presupun că bosajul a fost urmarea unei influenţe a ideii lui Debreczeni asupra lui Kós Károly.
Deasupra porticulului se deschide o fereastră circulară asemenea unei rozase, iar următorul nivel prezintă, pe laturile de sud, vest şi nord, câte o fereastră semicirculară de aceleaşi dimensiuni.
Nivelul foişorului este realizat asemenea celui din Stana, fiind un foişor închis cu câte două deschideri patrulatere, spre fiecare punct cardinal. Turnul este simplu, acoperit cu tablă, distrugându-se, în acest fel, armonia materialelor pe care le-a creat, combinând lemnul cu tencuiala.
Faţada sudică a navei este simplă, prezentând doar două ferestre. Prima fereastră, dinspre vest, este semicirculară. Spre est se află o altă fereastră semicirculară, cu o înălţime mai mare, poziţionată mai sus, chiar sub cornişa acoperişului.
Faţada nordică a navei este de asemenea simplă, prezentând şi ea două ferestre. Prima fereastră dinspre vest, este semicirculară, de aceleaşi dimensiuni cu fereastra sud-vestică a navei. Spre est se găsește o altă fereastră semicirculară, cu o înălţime mai mare, poziţionată de asemenea sub cornişă.
Absida altarului este patrulateră, specifică arhitecturii bisericilor de lemn, de unde, cu siguranţă, s-a inspirat şi arhitectul. În cazul de faţă a folosit această structură specifică bisericilor de lemn pentru prima dată. În anii ’30, în această manieră a fost realizată şi absida altarului la biserica reformată din Tetişu.
Absida altarului prezintă pe latura de sud şi pe cea de nord câte o fereastră semicirculară, în timp ce pe latura de est sunt prezente două ferestre, de aceleaşi dimensiuni şi la acelaşi nivel. Din punct de vedere dimensional are înălţimea şi lăţimea mai mici decât ale navei, fiind acoperită, din această cauză, cu un acoperiş în trei ape, iar nava este învelită cu un acoperiş în două ape.

5) Încheiere la articol
În acord cu Fernand Braudel9, considerăm că şi în cazul de faţă, deci în istoria artei, avem de a face cu trei timpuri. Primul este durata lungă, care, în cazul prezentului studiu, a început înainte de 1826, odată cu apariţia comunităţii româneşti, deci are aproximativ un secol (sau chiar mai mult), importanţa sa relevându-se în faptul că a creat publicul pentru care a fost creată opera de artă10. Durata medie se referă la anii ’20, deci are o durată de aproximativ un deceniu şi este perioada în care s-a format contextului socio-mental. Durata scurtă reprezintă acei câţiva ani în care Kós Károly a proiectat biserica şi a renovat-o, deci la momentul materializării ideii.

Lista ilustraţiilor:
Fig. 1. Biserica ortodoxă din Petrinzel. Sursă: https://www.facebook.com/GhidVideoTuristic/photos/a.976694769074983.1073741928.122408787836923/976696562408137/?type=3&theater, accesat la data de 11 octombrie 2016. 
Fig. 2. Ilustraţia concluziei şi a metodei. Sursă: Ilustraţie personală.

1 http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id =2465, accesat la data de 11 octombrie 2016.
2 Șematismul veneratului cler al archidiecesei metropolitane Greco-catolice române de Alba-Iulia și Făgăraș pre anul domnului 1900 de la Sânta Unire 200, p. 252.
3 http://varga.adatbank.transindex.ro/?pg=3&action=etnik&id =2465, accesat la data de 11 octombrie 2016.
4 Varga István Attila, Influenţa bisericilor de lemn asupra lui Kós Károly, în revista „Caiete Silvane”, nr. 135/aprilie 2016.
5 Fetzer János Ferencz, Régi fatemplomok Szilágymegyében, în „Archeologiai értesítő”, 1896, p. 245.
6 Benkő Samu, Őszi beszelgetés Kós Károllyal Erdély köveiről, în „Utunk Évkönyv”, 1977, p. 123.
7 Anthony Gall, Kós Károly muhelye. The Workshop of Kós Károly, Ed. Mundus, Budapest, 2002, p. 329.
8 Varga István Attila, Biserici medievale din Țara Călatei și evoluția acestora, lucrare de licenţă, Cluj-Napoca, 2016, p. 83.
9 Fernand Braudel, Histoire et Sciences sociales: La longue durée, în „Annales. Économies, Sociétés, Civilisations”, 1958, nr. 4, pp. 727-729.
10 Pentru că, şi în cazul în care este vorba de o biserică, aceasta este creată pentru om, ca o materializare a credinţei, dar şi pentru a-şi satisface nevoia de credinţă.

Autor: Varga István Attila