Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de toamnă

Octombrie 2016

■ Scriptor, nr. 9-10 (21-22) septembrie-octombrie 2016. 

Semnalăm din sumarul acestui număr al revistei ieşene: Ştefan Afloroaei, Un paradox discret al frumuseţii; Constantin Coroiu, Bacovia sau poezia în stare pură; Horaţiu Stamatin, Asupra unui poem al lui Gellu Naum; Interviu Simona Modreanu – Virgil Tănase (Franţa); Ştefan Lemny (Paris), Chemarea istoriei (Alexandru Zub); Victoria Fonari (Chişinău), Multiculturalismul… (Leo Butnaru); Iulian Boldea, Ion Agârbiceanu: realismul etic; Florina Ilis, O viaţă dedicată cărţii (Săluc Horvat); Constantin Cubleşan, „Mă uit pieziş…” (Radu Şerban); Cristina Chiprian, Restul e mai mare… (Adrian Alui Gheorghe); Alexandru Zub, Trei zile în Israel. Note de parcurs; Liviu Ioan Stoiciu, Din anul Revoluţiei (IX)…  

■ Mărturii culturale, anul I, nr. 2, aprilie-iunie 2016. 

O nouă revistă sătmăreană la început de drum… cu: Aurel Pop (director fondator – editor); Viorel Câmpeanu (redactor şef), Ovidiu T. Pop (redactor şef adjunct), Marta Cordea (secretar de redacţie) şi, fireşte, cu colaboratorii ei, printre care îl regăsim pe colegul nostru de redacţie, Marin Pop, cu un amplu text intitulat: „Aspecte privind activitatea Partidului Naţional Român din plasa Tăşnad la început de secol XX şi în primii ani după Marea Unire”. Îi dorim (foarte) tinerei reviste viaţă lungă şi spornică…

■ Casa părintească, volumul 3 (nr. 201-300), Meseşenii de Sus, 2016, proiect editorial susţinut de Asociaţia Fiii Satului din localitate şi coordonat de prof. Floare Ţurcaş, cu o Introducere semnată de scriitorul Artemiu Vanca, un colaborator apropiat al revistei şi Editurii „Caiete Silvane”, din care cităm: „Cred că am mai spus-o, dar merită să repet, că «fotografierea» la un moment dat a caselor satului, înţelegând prin asta, pe lângă fotografierea propriu-zisă şi istoricul lor, şi un mic arbore genealogic al celor ce le locuiesc sau le deţin în proprietate (este exact ce face doamna Floare Ţurcaş în cartea de faţă), se va constitui peste ani într-un document foarte valoros”… 

După multe semne, de rău augur, ne „încearcă” o scurtă reflecţie amară: din păcate, sub tăvălugul globalist, satele noastre tradiţionale nu vor supravieţui decât în… cărţi.   

■ Căţălul Românesc – 800, Meseşenii de Sus, 2016. 

Aceeaşi neobosită profesoară, Floare Ţurcaş (preşedintele Asociaţiei Fiii Satului), a coordonat şi această apariţie editorială, dedicată împlinirii a 800 de ani de atestare documentară a satului Căţălul Românesc (denumirea anterioară a Meseşenilor de Sus) din judeţul Sălaj. Acest volum aniversar se constituie într-o micromonografie, cuprinzând următoarele secțiuni principale: Istorie locală, Biserica și școala, Literatură și folclor, Oameni de seamă ai satului, Cartea neamurilor…

■ Dan Drăgoi, Lumini târzii, Editura Tiparg, Pitești, 2016.

Înțelegem că acesta este al doilea volum de poezie al autorului, după cel de debut apărut în 1978 (Dreptul la demnitate). Volumul de față este prefațat de Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, care scrie la un moment dat: „Lumini târzii, volumul de poezii alese cu strășnicie de către poetul Virgil Diaconu, apare ca o mare bucurie, cam târzie, de altfel. Și nu apărea nici acum, dacă nu era îndemnat de către amicul său de litere, sfios și temător ca luminile târzii să nu fie prea târzii!” 

■ Grigorie M. Croitoru, Maria V. Croitoru, Cu fața spre trecut, Editura Singur, Târgoviște, 2016. 

Despre acest volum, dăm cuvântul autorilor: „Iar noi, doi scriitori care știm să prețuim literatura, trimitem spre cititori acest volum de proză scurtă, în care am strâns câteva creații în proză publicate în paginile unor reviste literare, de-a lungul anilor, în edițiile online ale altor reviste și chiar pe blogurile personale ale unor personalități literare. De asemenea, sunt și texte care n-au fost publicate deloc. Volumul cuprinde povestiri, nuvele, schițe și momente și-l trimitem la tipar cu speranța că-și va găsi cititorii, cărora le mulțumim anticipat”.
(D.H.)

■ Numărul 3(59) al revistei bistrițene Mișcarea literară este unul special, fiindcă îi dedică primele 60 de pagini lui George Coșbuc, de la a cărui naștere se împlinesc 150 de ani (20 septembrie 1866 – 9 mai 1918). 

Întrebarea pe care și-o pune Olimpiu Nușfelean în editorialul revistei (Mai vrem Coșbuc?) primește convingătoare „răspunsuri” afirmative din partea unor poeți, critici și istorici literari care au descoperit/aprofundat fațete ale creativității coșbuciene. Mircea Moț (în Fragmentul și întregul) se apleacă asupra unor elemente ale „cosmosului sărbătoresc” (nunta, hora), întărind afirmațiile celor care l-au considerat pe G. Coșbuc un homo festus. Ion Buzași (George Coșbuc și lecția poetică a lui Andrei Mureșanu) evidențiază răsfrângerile Răsunetului în lirica patriotică a lui Coșbuc, subliniind continuitatea unei atitudini civice specifice ardelenilor. Situarea permanentă a lui Coșbuc „pe poziția cuiva care a înțeles actul poetic izvorând din joc, iar jocul, ca stare naturală a copilului” este apreciată de Viorel Mureșan drept un semn al modernității coșbuciene. Sub titlul (de sorginte baudelairiană) Toți copiii vorbesc cu jucăriile lor, Viorel Mureșan demonstrează în ce constă adevărul afirmației lui G. Călinescu potrivit căreia Coșbuc este „creatorul la noi al poeziei pentru copii”, deși nu a scris cărți întregi de poezie pentru copii. Irina Papahagi (Un salt imens în traducerea operei lui Dante) reliefează „calitățile care i-au înlesnit lui Coșbuc accesul la poemul dantesc” (ampla cultură clasică, sensibilitatea poetică afină celei dantești, minuția filologului, măiestria într-ale versificației), arătând că apariția postumă a traducerii (între anii 1924-1932, sub îngrijirea și cu comentariile lui Ramiro Ortiz) se explică prin „exigența lui Coșbuc de a atinge perfecțiunea formală și exegetică”. Demne de interes sunt și paginile semnate de Leo Butnaru, Ion Filipciuc, Mircea Popa, Vasile Dâncu. Această „secțiune” a revistei este întregită cu o biobibliografie însoțită de un foto-album. Cititorii revistei vor zăbovi și asupra rubricilor obișnuite ale revistei: Poezia/Proza Mișcării literare, Lecturi, Istorie literară, Cuvânt și inimă, Echivalențe lirice, Cartea străină.
                                                                             (G.M.)

Autor: redacția