Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Biserica cu Tricolor „Nașterea Maicii Domnului” din Cizer – 70 de ani

Octombrie 2016

Deși aveau lăcaș de cult, și nu unul oarecare, ci o biserică din lemn edificată de Horea în anul 1773, locuitorii satului Cizer s-au hotărât în anii ‘40 (secolul trecut), să-și ridice o biserică nouă, măreață, încăpătoare pentru toată populația satului de atunci și pentru cea viitoare.
În anul 1941, la 1 martie, a sosit în Cizer preotul Dumitru Pop, pe vremea căruia au demarat lucrările.
În țară era război. Cu toate acestea, în anul 1942 a început lucrul cu mălai în straiță, în loc de pită. Parohia, mărturisește în continuare „popa Mitru”, a cumpărat făină. În anul următor – 1943 – s-a ridicat întregul edificiu. În 9 mai a fost vijelie. În 10 mai, în prezența episcopului Ioan Suciu, s-au ridicat în vârful turlei crucile.
Banii, proveniți din vânzarea lemnelor din „Iclejia” parohiei (Groapa Cioroiului), s-au terminat. Dar, în anul următor a dat Dumnezeu prune. Acestea au fost adunate cu tot satul. Pălinca s-a vândut și cu banii încasați s-a cumpărat scândură și s-a pictat interiorul. Au contribuit și enoriașii cu sume între 20.000 de lei (prețul unei găini) și 200.000 de lei (valoarea unui purcel). Deci, edificiul s-a făcut prin muncă cinstită.
Pictura aparține pictorului Aurel Pop. Este modestă, dar cu mare încărcătură patriotică. Afirmăm aceasta, deoarece la intrare, în pronaos, ne întâmpină „Ochiul lui Dumnezeu” încadrat cu tricolorul românesc. Bolta naosului este dominată de chipul Mântuitorului – PANTOCRATORUL – inscripționat de jur împrejur de cuvintele: „EU SUNT LUMINA LUMII. CEL CE-MI URMEAZĂ MIE NU VA UMBLA ÎNTRU ÎNTUNERIC, CI VA AVEA LUMINA VIEȚII”, aureolat de tricolorul românesc și flancat de cei patru evangheliști. Vitraliile din ferestre, partea superioară, conțin și ele cele trei culori: roșu, galben și albastru. De asemenea, praporii din naos sunt confecționați din postav cu cele trei culori și dispuși dinspre altar spre pronaos, în ordinea de pe drapelul României: albastru, galben și roșu.
După modul cum a fost concepută și realizată pictura și după felul cum a fost și este mereu primenită împodobirea bisericii, putem afirma că locuitorii Cizerului sunt nu numai buni creștini, ci și mari patrioți. 
Ea poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului” și în fiecare an, la 8 septembrie, este sărbătorit acest eveniment.
Cu credință în Dumnezeu și cu dragoste au slujit într-însa, după ctitorul ei, menționat la început, următorii preoți: Emil Nedescu (1953-1961); Traian  Șendruțiu (1961-1963); Teodor Poneavă (1963-1969); Nicolae Gudea (1970-1987); Ananie Pojar (1988 și în prezent).
De-a lungul timpului s-au desfășurat următoarele lucrări: 1967 – introducerea curentului electric; 1977 – refacerea turnului, în urma unei furtuni care l-a dat jos; 1990-1991 – îmbrăcarea exteriorului în terasit – 8 septembrie 1991, sfințirea lucrărilor de către P.S. Ioan Mihălțan, episcopul Oradiei. Cu această ocazie, părintele paroh P.C. Ananie Pojar a fost ridicat la rangul de iconom; 2000-2003 – pictarea interiorului și înlocuirea iconostasului – 8 septembrie 2003, P.S. Petroniu Sălăjanul, episcop vicar al Oradiei și un sobor de 50 de preoți, aU sfințit lucrările; Preotul paroh P.C. Ananie Pojar a primit rangul de iconom stavrofor; 2004 – introducerea căldurii; 2006 – înlocuirea pardoselii cu parchet laminat; 2012 – instalarea ceasului electronic, donat de Nicolae Cristea al Docașului; 2013 – refacerea turnului și construirea altarului de vară – 8 septembrie 2013, sfințirea lucrărilor în prezența P.S. Petroniu Sălăjanul, episcopul Sălajului; 2015 – înlocuirea geamurilor vechi cu termopan (tricolorul). 
Spicuim din presa locală câteva activități semnificative: „Anul 1991 a fost mai deosebit decât alții, pentru că cetățenii acestui sat, depunând un efort deosebit au făcut din biserica lor o «floare rară» îmbrăcată în terasit alb. (…) În această măreață zi, în care și natura a fost mai darnică, credincioșii comunei Cizer și cei din împrejurimi, s-au adunat în curtea bisericii pentru a fi părtași cu trupul și sufletul la mângâierea noastră, a românilor și credincioșilor din Transilvania.
Părintele paroh, Ananie Pojar, s-a gândit din timp la organizarea acestei sărbători. Astfel, duminică 8 septembrie 1991, la ora 9,25, când a sosit în localitate P.S. Sa Ioan Crișanul, episcopul Oradiei și suita sa, un grup de feciori călări, îmbrăcați în costume populare locale, au întâmpinat înalții oaspeți la intrarea în localitate. Tineri și vârstnici, îmbrăcați în costume populare au fost alături de membrii Consiliului Parohial care, conform tradiției românești, au flancat convoiul oficial cu prapori, distinșii oaspeți fiind serviți cu pâine și sare.
La primire, surpriza a constituit-o corul mixt din Șiria (jud. Arad), care «s-a sculat cu noaptea-n cap» la imboldul preotului Teodor Poneavă (fost paroh al acestei parohii) și care , la intrarea în curtea bisericii a episcopului a intonat «Pe stăpânul și arhiereul…».
Soborul de preoți care a fost alături de P.S. Sa, a binecuvântat lucrările exterioare ale bisericii și troița din lemn ridicată de Teodor Sârb. 
Au fost rostite apoi cuvinte de învățătură: P.C. Pr. Augustin Lucian, vicar al Eparhiei Oradea a citit Hrisovul. (…)
P.S. Sa Dr. Ioan Crișanul a înnobilat sufletele și inimile credincioșilor printr-un bogat si pătrunzător cuvânt de învățătură despre Nașterea Maicii Domnului și Înălțarea Sfintei Cruci. (…) Revelația acestei mărețe zile a constituit-o corul din Șiria, care a dat răspunsuri la Sf. Liturghie, iar cu ocazia îmbelșugatei mese pregătită de dna preoteasă Maria Pojar, împreună cu bunele credincioase, a întreținut comesenii cu cântări religioase și romanțe”. 
(Înv. Petru Galiș, primarul comunei Cizer, „Sărbătoare de suflet la Cizer”, în Sălajul, anul I, nr. 1/17-23 septembrie 1991, p. 2).

„Cu ocazia sfințirii exteriorului bisericii în anul 1991 au apărut în sufletul preotului din Cizer Ananie Pojar, germenii organizării unui cor bisericesc și în parohia pe care o păstorește. Mult timp n-a stat pe gânduri. Slujind într-un sat cu adânci tradiții și profundă credință în Dumnezeu, și, bazându-se pe acestea, cu ocazia Crăciunului 1991 a pregătit «Irozii».
Efortul depus a fost peste măsura așteptărilor, școlarii și tinerii din sat fiind foarte receptivi au interpretat «Irozii» ca niște adevărați artiști. Părintele A. Pojar a prins curaj și și-a continuat drumul. Om cu suflet mare fiind, a cutreierat satele din împrejurimi, înnobilând sufletele și întărind credința oamenilor; s-a deplasat la Spitalul de Bolnavi Cronici din Crasna, pentru a mângâia sufletele celor năpăstuiți, după ce participase la un concurs de tradiții de Crăciun la Zalău, de unde s-a întors cu mari și multe satisfacții. (…) Cu banii câștigați cu colinda și cu premiul de la Zalău, au hotărât să facă o excursie la Cluj-Napoca, pentru a vedea aievea măreția Bisericii lui Horea. (…) Au fost imortalizați pe peliculă de R.T.V. Cluj și dați pe post la trei zile după excursie. (…)
La imboldul preotului – care de două ori pe săptămână făcea repetiții – doi tineri inimoși și ambițioși: Nicolae Sabău și Nicolae Cristea, au luat «bagheta» în mână și au purces la treabă. La început au fost sfioși și timizi, dar până la urmă au prins curaj. Astfel, la Paști slujba a decurs ca într-o adevărată catedrală.
Truda acestor copii și tineri să fie de bun augur!”
(Înv. Petru Galiș, „Cor bisericesc la Cizer”, în Graiul Sălajului, Anul IV, Nr. 494, 7 august 1992, p. 3.)

 

Autor: Înv. pens. Petru Galiș, Pr. paroh Ananie Pojar