Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de vară-toamnă

August 2016

■ Cronograf, nr. 1, mai 2016. 

Debutul unei noi reviste, trimestrială, concepută, se pare, în jurul cenaclului omonim, „revistă de cultură şi atitudine”, apărută sub egida Consiliului Judeţean Satu Mare şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare (CJCPCT); redactor şef: Robert Laszlo, secretar de redacţie: Loredana Ştirbu, redactori: Felician Pop, Ştefan Mazilu, George Terziu, tehnoredactare: Cristian Pomian. Din editorialul lui Felician Pop: „Ferice de noi, că nu suntem în nicio gaşcă şi nu am primit vreun premiu ca să fim siliţi să-l întoarcem acum, într-un soi de lucrativ balet encomiastic!” Să fie într-un ceas bun şi succes! Acest prim număr este însoţit de un pliant de promovare a muzeului etnografic al lui Sorin Avram din Craidorolţ.  

■ Argeş, nr. 6 (408), iunie 2016. 
Odată cu acest număr, revista Argeş a împlinit o jumătate de secol de existenţă: „Luna aceasta, Revista Argeş a sărbătorit 50 de ani de la primul număr. O viaţă de om. (…) Ea s-a reinventat de câteva ori în acest timp, au fost mai mici sau mai mari rupturi în mersul ei, existând totuşi şi o continuitate. (…) Dar, personalitatea revistei este dată şi de numele care au primit în decursul ultimului deceniu premiul anual al redacţiei noastre, de la Mihai Şora şi Mircea Handoca, până la Adrian Alui Gheorghe, Radu Aldulescu, Liviu Ioan Stoiciu, D.R. Popescu şi Ileana Mălăncioiu, de la Horia Bădescu, Magda Ursache şi Radu Cârneci până la Marian Drăghici şi George Vulturescu, de la Octavian Doclin, Nichita Danilov şi Al. Cistelecan până la Varujan Vosganian, de la Vasile Spiridon, Nicolae Coande şi Ioan Lascu până la Gellu Dorian, Nicolae Prelipceanu şi Gheorghe Grigurcu…” (Dumitru Augustin Doman, Revista Argeş la jubileu). Felicitări şi la cât mai mulţi ani de activitate!

■  Familia, Anul 52 (152), nr. 5 (606), mai 2016. 

Din cuprinsul acestui număr: Traian Ştef – Ţara fără însuşiri (editorial); Gheorghe Grigurcu – Asterisc; Daniel Vighi – Aventuri livreşti; Viorel Mureşan – Mirosul de carne vie al poeziei (despre volumul lui Nicolae Coande, Nu m-au lăsat să conduc lumea); Florin Ardelean – Semiologia indigestiilor intelectuale despre volumul Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului, autori Ian Buruma şi Avishai Margalit); Dan Arsenie – Carnete şi caiete (VI); Ioan F. Pop – Ratarea unei concilieri etico-literare cu Paul Goma); Adrian Gagiu – Despre hermeneutica lui Bach…

■ Convorbiri Literare, nr. 6 (246), iunie 2016. 

Din sumar: Cassian Maria Spiridon – Erori fatale (II); Maria Carpov – Pornind de la amintiri; Grigore Grigurcu – „Exuberanţa amintirii”; Basarab Nicolescu – Veşmântul lui Hristos şi tunicile de piele; Vasile Andru – Pomenirea lui Radu Mareş; Cornel Ungureanu – Arghezi, între biografii; Alexandru Zub – Ştefan Andrei: secvenţe memoriale; Mircea A. Diaconu – Ion Agârbiceanu şi I. Negoiţescu. Diagonale (II); Ioan Holban – Cehov de Moldova…

■ Discobolul, nr. 220-221-222, apr.-mai-iunie 2016. 

Din sumar: Ion Pop – „Literatura în slujba revoluţiei”; Nicolae Oprea – Poetul şi „ficţiunile” sale; Iulian Boldea, Noime şi epifanii; Cornel Nistea – Titus Popescu – Omul ambiental; Ioana Cistelecan – Linia sinusoidală a poemului; Petru Cimpoieşu, Nu e cazul să inventăm…; Adrian Alui Gheorghe – Ficţionalizarea istoriei…; Ioan Groşan – Romanul istoric: cui prodest?; Dan Stanca – Istoria ca experienţă personală; Seminarii de Al. Cistelecan; Gala poeziei române contemporane: Gabriel Chifu, Vasile Dan, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Ovidiu Genaru, Ion Horea, Medeea Iancu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Aurel Pantea, Maria Pilchin.  

■ Du-te, dor, şi vino, dor. Folclor literar din Sălaj… 

Culegere apărută sub îngrijirea prof. Ştefan Goanţă şi Ion Piţoiu, Ed. Eubeea, Timişoara, 2015. Din Nota asupra ediţiei a dnei prof. Irina Goanţă: „Ediţia de faţă a colecţiei Du-te, dor, şi vino, dor apare la un interval de 43 de ani şi reproduce prima ediţie, din 1972, materialul fiind riguros organizat de către autori în capitole tematice: De dor, De dragoste, De revoltă socială, De cătănie şi război, Cântece satirice, Strigături, De muncă, Colinde, De nuntă, Epice, Proverbe şi zicători. Suprimările făcute de cenzură, în anul 1972, au fost corectate în ediţia de faţă, aceasta fiind completată cu textele omise iniţial (…). Evidenţiem stăruinţa, munca de documentare, de completare şi de elaborare a actualei ediţii, depusă cu răbdare şi competenţă de Fundaţia Ateneul Cultural «Ştefan Goanţă»”. 

■ Corina Petrescu, Gând îmbrăţişând gânduri, Ed. Inspirescu, Satu Mare, 2016. 

Autoarea, pe numele ei real Cornelia Bălan Pop, s-a născut la 10 martie 1955 în Dej, judeţul Cluj. Este poetă, traducătoare şi profesoară. Absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia franceză-română, din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca. A mai publicat volumele de versuri: Pentru că tu exişti (Ed. Timpul, Reşiţa, 2001); Creion (Ed. Citadela, Satu Mare, 2009); Trei lacrimi. Povara amintirilor ce vor veni (Ed. Citadela, Satu Mare, 2013) şi un volum de epigrame – Ironice tu(r)nuri (Ed. Princeps Multimedia, Iaşi, 2014).  

■ Ana Ardeleanu, Însemnări din tura de noapte, Ed. Singur, Târgovişte, 2016. 

O strofă din poezia ce deschide volumul: „Pe fiecare clipă e încrustat rostul meu/ În fiecare săritură în lungime în înălţime/ Stă lăcusta eului/ Oricât de mică ar fi iarba/ Oricât de păguboasă ar fi viaţa”. Alte volume ale autoarei: Noris (1998; premiul de debut al USR, Filiala Dobrogea), Poemele Evei (1999), Vinovat de utopie (2000), Loc pentru arderi (2001), Fără aplauze (2003), Arzând pustiu-n pipa depărtării (2006), Coletul cu îngeri (2008, antologie de autor), Eternitate fără chip (2010), Tăcerea magnoliei (2012), Poeme de seară (2014), Graniţele încumetării (2015).

■ Teodor Buhăţel, Din „Panteonul” marilor patrioţi transilvăneni – Alexandru Bohăţiel, ediţia a II-a, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2015. 

La cei 85 de ani ai săi, universitarul clujean născut în Glod, judeţul Sălaj, îşi continuă cu râvnă şi pasiune căutarea ascendenţei, făcând incursiuni istorico-monografice notabile în trecutul spiţei sale. Pe lângă multele lucrări legate de specialitatea sa (medicina veterinară), Teodor Buhăţel este autorul unor volume cu caracter monografic: Glodul Someşului – Vatră de convieţuire milenară (Aspecte istorico-monografice), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Neamul Bohăţelenilor în căutarea obârşiei heraldice, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010; Școala din Glod la 200 de ani 1811 - tradiţie şi actualitate – 2011, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011; Biserica din Glod – printre însemnări şi consemnări istorice, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013.
(D.H.)

■ Argeș – 50

A venit şi rândul revistei Argeş să îşi aniverseze jubileul. Fondată în 1966, revista apare, de 15 ani, în serie nouă. Evenimentul a fost marcat în nr. 6/iunie 2016 printr-un editorial al actualului redactor-şef, prozatorul, eseistul şi publicistul Dumitru Augustin Doman. După o scurtă trecere în revistă a seriilor precedente, el fixează astfel profilul de-acum al publicaţiei: „…redacţia fiind formată în special din optzecişti, sigur că predomină colaboratorii acestei generaţii, dar nu sectar, ci făcând legătura cu marii şaizecişti (vd. rubrica prodigioasă a dlui Gheorghe Grigurcu), pe de o parte, şi cu douămiiştii, pe de alta (vd. pagina «Generaţia poetică 2000»). Dar proiectul Argeş se vrea şi un «proiect cu proiecte». Multe cărţi, o mică bibliotecă s-a născut din rubricile din revistă”. În mijlocul revistei, un reportaj semnat de Mihai Barbu şi ilustrat abundent cu fotografii de la jubileu radiografiază istoria revistei, lucid, dar şi sentimental, cu ocheanul întors, dinspre prezent, către începuturile ei. Din cuprins mai remarcăm două pagini de lirică universală, una de Lawrence Ferlinghetti, în traducerea lui Cristian Sabău şi alta aparţinând lui Ivan Bunin, primul laureat rus al Premiului Nobel pentru Literatură (1933), în prezentarea şi traducerea lui Leo Butnaru. Însăşi prima pagină e una de sărbătoare prin reproducerea unui splendid tablou din tinereţea lui Pablo Picasso. La mulţi ani, Argeş, şi un destin legendar!
(V.M.)

■ Cafeneaua Literară continuă să apară, așa cum ne-a obișnuit, valorificând în manieră spectaculoasă colaborări statornice ale unei indubitabile elite literar-artistice, nume pe care le-am făcut cunoscute cititorilor revistei Caiete Silvane de-a lungul ultimilor ani în cadrul rubricii Malaxorul... Pe de altă parte, este valorificată creativ întreaga suprafața colii tipografice. 

Mă limitez să remarc, în numărul 6/161, paginile cu poeme semnate de cunoscuții poeți George Vulturescu, omagiat astfel cu ocazia împlinirii vârstei de 65 de ani și Valentin Predescu ajuns la cea de-a 70-a celebrare a zilei de naștere. Ceva mai încolo – trei pagini cu ample poeme ale mai tânărului performant, sub aspectul substanței formei, Nicolae Silade.

Două sunt țintele de mare interes evidente în numărul 7/162: Suplimentul Arte poetice, cu „discursul” amplu datorat unui important istoric și filosof promotor al postmodernismului în viața socială, Michel Foucault, vizând mult dezbătuta dilemă, „Ce este un autor?”, pe de o parte, și Interviul oferit de poetul Ion Mureșan poetului Virgil Diaconu, în cuprinsul căruia ne putem simți învârtiți de o vâltoare. Remarcabile sunt, prin acuratețea sentimentului surescitat, cele două tablete semnate de Alexandru Jurcan.
Pe ultima pagină a celor două numere, Virgil Diaconu ne entuziasmează cu obișnuitele-i bijuterii lirice de autentică valoare sub aspect estetic și sentimental.
                                                                                     (V.T.)

Autor: Redacția