Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Daniel Mureșan

Daniel Mureșan

August 2016


Scrisoare cu păcatele averii

O pasionatule, îţi spune o zeiţă a dreptăţii
cât a stăruit să schimbe sorocul,
ştii 
ce momente grele a adus potopul.
Eu trebuie să port balanţa, 
puteam avea o răspundere 
privată, plătită cu mare 
câştig, în locu-i am fost convinsă 
să port onoare, 
primind mirată o sabie purtată,
şi vorba că toţi vom schimba ordinea,  
odată şi odată,
cu remuneraţia-n aur 
a celui lihnit,

azi zile hărţuite,  
nopţi nedormite, 
nici un profit.
Atâţia îmi cer: împarte 
bucate, 
îmbrăcăminte, 
adăposturi de la templu cu
nevoiaşii, vezi odăile-s goale, 
bătuţii de soartă,
suferă cumplit, 
salvează-i de la moarte. 
Vă spune Themis, cu voia-mi crăiască,
sub controlul celor mai sigure preziceri

că de ascunzi ce ai la vedere e 
mare păcat, 
o rătăcire mai grea aceleia 
de a dobândi
peste măsură.
Prietena, Demetra,
şi-a amintit,
eu câştig mai mult când e 
bogată recolta, era atât de cu folos
s-o înţelegem,
fie Zeus lăudat.
şi-i deopotrivă zeiţă: 
nu-i drept ca unii să păstreze
în hambare în vremi de restrişte,
mai mult, e dreaptă însă o împărţeală
după voia mulţimii…
Ce nu înţeleg, de unde atâta sete 
când dietele-s frugale
În vremuri de război şi pace.
Tu prietenă a mea Demetra.
dă belşugul, alungă sărăcia, 
scumpetea că nu se încalcă 
vreo lege,
nu-i neprihănire să-şi potolească 
semenii foamea, setea, voi spune apoi
toate obiceiurile stricate,
Zeus, ştiţi, îşi ia răspunderi 
doar când este sigur.


Ochii copiilor

Nimeni nu cunoaşte ca voi  
ce-i dalb şi ce-i murdar în munţi,
de aceea respingeţi urâtul, 
vă este inocentă ursita, 
nu vreţi cu preţul vieţii
vânzările de prunci.
La curţile înalte căpeteniile
pe cât au pe limbă cuvinte 
din suflet spuse,
pe atât învinuiesc pe cele nouă muze,
că le întinează truda cu priviri difuze,
se pierd între desculţi.
Între Tigru şi Eufrat, 
pe luncile din toată lumea 
le auzi
pe cinstitele Ariştah,
Mithra, Hestia, Raşnaw,
Artemis şi pe cunoscuta Atena cum ştiu
câtă bunătate lăsă ochii pe alocuri,
şi cum în alte case privirile-s speriate
umilite, inima se strânge,
locul rămâne pustiu,
vina o poartă „n-a fost să fie duhul sfânt”

Se ştie, şi-n somn luptă nimicul,
pândeşte speranţa, 
se înalţă trufia, îngenuncheată-i
răzmeriţa, 
iar se răzvrătesc zeii pitici, 
vieţi în transe,
e clară preţuirea candorii, 
să se nască copiii lui Tonitza

Veniţi toţi regii luminii să spuneţi, 
iată frumuseţea e aici, urâţenia acolo,
faceţi ceva să treacă neobservat păcatul,
curăţaţi ferestrele înserării,
sigur că toţi suntem regi de-a valma,
jalea nu are nevoie de tălmaci, 
atâţia nori acoperă coaja şi nu miezul,
nu închideţi ochii la nefericiţii prunci, 
nu glumiţi, ei te plac,
tu nu-i placi.