Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Zalăul în viaţa poetului Ady Endre

Zalăul în viaţa poetului Ady Endre

Iulie 2016

Preambul: Zalăul nu este buricul pământului. Zalăul este un oraş relativ mic. În secolul al XIX-lea a fost şi mai mic. Însă a avut un rol hotărâtor în formarea şi apoi lansarea celui care a fost Ady Endre. Ulterior, poetul a fost recunoscător oraşului, şcolii şi dascălilor de aici… 

Este poetul cel mai cunoscut din literatura maghiară, deşi nu este la fel de popular (nici la propriu şi nici la figurat) precum Petőfi Sándor. Ady Endre se trage dintr-o familie de mici nobili, din Sălaj, din zona Ierului. Din 1964 satul său natal se numeşte Ady Endre (mai demult se numea Eriu-Meţenţ sau Micenţiu) şi conform actualei organizări administrative se află în judeţul Satu Mare (între Tăşnad şi Carei).
Ady Endre s-a născut la 22 noiembrie 1877, în satul care avea o populaţie mixtă: trăiau români şi maghiari, romano-catolici, greco-catolici şi reformaţi. Primele clase le-a absolvit în şcoala elementară reformată (familia făcând parte din această confesiune), apoi a continuat la şcoala generală romano-catolică, tot din satul natal. Între 1888-1892 a făcut prima parte a liceului la Gimnaziul Piarist din Carei, iar între 1892-1896 a studiat la Colegiul reformat din Zalău, unde a dat şi bacalaureatul în anul 1896.

După absolvirea clasei a IV-a de gimnaziu (echivalentul clasei a VIII-a de acum), în septembrie 1892 băiatul de 14 ani a sosit la Zalău, pentru finalizarea studiilor liceale. Ady s-a simţit bine la Zalău, fapt ce este reflectat şi de situaţia la învăţătură. Reiese din anuarul liceului pe anul 1893, că a absolvit clasa a V-a cu rezultate foarte bune, fiind unul dintre premianţii clasei, având media generală FB, adică echivalentul notei 1.


Tot din această perioadă este şi fotografia din curtea şcolii. Cu doi profesori şi directorul de atunci apar, probabil, cele două clase mai mici (a V-a şi a VI-a). Fotografia este expusă în casa natală din satul Ady Endre. 

Şi în anul şcolar următor, tânărul Ady a avut rezultate foarte bune la învăţătură, spre bucuria familiei, care spera ca el să se facă jurist, un avocat de succes, care să readucă faima de odinioară a familiei.
Deci, şi în clasa a VI-a rămâne eminent, după cum reiese din tabelul din anuarul colegiului. De menţionat că la colegiul reformat din Zalău, studiază şi tineri de alte confesiuni. În lista elevilor se fac menţiuni referitoare la apartenenţa religioasă a elevilor: rk. însemnând romano-catolic, gkel = greco-oriental, (adică ortodox), g. kat, greco-catolic, şi izr. = israelit.   

 

În iunie 1894, odată cu festivitatea de încheiere a anului şcolar, elevii din clasa a VI-a semnează matricola colegiului. Este un fel de majorat, după care elevii nu pot fi tutuiţi sau admonestaţi de profesori, având chiar dreptul să fumeze în public. La această festivitate, elevii semnează în ordinea situaţiei de la învăţătură, şi cel care semnează primul este Ady Endre. Fiecare elev îşi scrie numele, localitatea şi anul naşterii, precum şi apartenenţa confesională (ev. ref. însemnând reformat după evanghelie, adică pur şi simplu reformat).

Şi în ultimii doi ani de liceu, tânărul nostru este premiant la fiecare sfârşit de an şcolar, cum este publicat în anuarele colegiului pe aceşti ani. Anuarele sunt cronici fidele ale fiecărui an şcolar.

În clasa a VII-a, Ady avea doar două note de 2 (bine), la matematică şi la educaţie fizică. La celelalte, inclusiv la purtare, doar 1 (foarte bine). 

Rezultatele din clasa a VIII-a, au fost la fel de frumoase. (La ştiinţele naturii şi matematică având note de 2 şi la educaţie fizică 3).

În sfârşit, s-a terminat şi ultimul an de liceu, şi în luna mai 1896, Ady şi toţi cei 18 tineri din generaţia respectivă, după festivitatea ultimului clopoţel, se pregăteau pentru bacalaureat. 

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea (ca şi în prezent), liceul se încheia cu un examen de finalizare, numit examen de maturitate sau bacalaureat. Aşa s-a întâmplat şi în anul 1896 când Ady Endre a absolvit Colegiul Reformat din Zalău. Despre desfăşurarea examenului final găsim date în anuarul colegiului, editat pentru anul şcolar 1895-6, dar şi mai amănunţit în Registrul de procese verbale al colegiului reformat. 

Absolvenţii clasei a VIII-a (clasa a VIII-a era echivalentul clasei a XII-a de acum), terminau în luna mai, iar celelalte clase în iunie. Pe 11 mai aveau examen final din toate disciplinele studiate în ultima clasă, şi peste câteva zile începeau probele scrise la bacalaureat, având următorul calendar de examen: 
- 15 mai, la limba şi literatură maghiară. (Examenele scrise începeau la 7 dimineaţa. La examen s-au înscris 18 candidaţi, din care 17 din promoţia curentă şi unul din promoţia precedentă. În fiecare zi, prin tragere la sorţi, candidaţii au fost împărţiţi în două grupe. Elevii erau examinaţi de profesorii proprii.)
- 16 mai, limba latină.
- 17 mai, limba greacă.
- 18 mai, matematică.
- 19 mai, limba germană.
Subiectele de la examenele scrise au fost şi ele publicate în anuar. Subiectele orale ale fiecărui candidat sunt transcrise în procesul verbal încheiat cu ocazia fiecărui examen, inclusiv calificativul obţinut şi apoi tabele centralizatoare cu rezultate. La partea scrisă, directorul prezida examenul.
După o sesiune de pregătire de o lună, pe 20-21 iunie s-au desfăşurat probele orale. La probele orale preşedintele de examen era curatorul şef al colegiului, iar din partea ministerului a asistat un profesor universitar. Biletele cu subiectele de examen erau elaborate de către fiecare profesor examinator în parte. El dădea şi nota (calificativul). Comisia doar asista la examen. 
În ziua de 20 iunie dimineaţă, la ora 8, în prezenţa comisiei, prin tragere la sorţi, s-a decis ordinea de intrare la examen. Absolvenţii intrau la oral în grupe de câte șase şi trăgeau bilete de examen. În cele două zile au fost examinaţi pe rând la șase discipline: limba şi literatura maghiară, istorie, limba latină, limba greacă, matematică şi ştiinţe ale naturii. 
Absolvenţii aveau, în total, cinci examene scrise şi șase examene orale. Dacă un absolvent primea notă nesatisfăcătoare la o probă scrisă, nu mai era acceptat la oral, iar în anul următor trebuia să repete absolut toate examenele. În anuarul colegiului este publicat rezultatul examenului de bacalaureat pe discipline şi probe, şi sunt enumeraţi elevii care au promovat bacalaureatul. 

Disciplina de examen    Scris    Scris    Scris    Scris    Oral    Oral    Oral    Oral
(Calificativul    FB    B    S    IS    FB    B    S    IS
L. şi lit. maghiară    3    6    8    1    5    5    7    -
L. latină    2    3    13    -    2    5    10    -
L. germană    4    4    10    -    -    -    -    -
Istorie    -    -    -    -    3    4    10    -
Matematică    -    5    11    2    4    5    8    -
Şt. ale naturii    -    -    -    -    4    3    10    -


De remarcat faptul că la probele scrise au fost în total doar 9 calificative maxime din 72 posibile şi la probele orale 18 din 90 posibile, şi ponderea cea mai mare a calificativelor – atât la scris cât şi la oral – a fost SUFICIENT, cu toate că examenul s-a desfăşurat cu profesorii cu care au studiat disciplinele respective. (Aceste calificative de fapt au corespondent în note: FB = 1, B = 2, S = 3, iar calificativul „insuficient” se nota cu 4. După aceste rezultate nu e de mirare, că dintre cei promovaţi la bacalaureat, doar 5 au primit calificativul general „Bine maturizat”, iar 12 doar simplu „maturi”. Din prima categorie a făcut parte şi Ady Endre.
Tot din anuar aflăm că dintre cei promovaţi la bacalaureat, unul s-a decis să se angajeze ca funcţionar, unul dorea să urmeze carieră militară, iar ceilalţi alegeau studii universitare: la drept 6, medicină, inginerie, teologie, economie câte 2, iar 1 la litere. (Ady s-a înscris la Facultatea de Drept din Debrecen. Aceasta a fost opţiunea părinţilor de fapt, şi după doi ani de facultate se va dedica integral literaturii şi jurnalismului.)
Acum 120 de ani, examenul de bacalaureat, după cum se poate observa a fost un examen sever, şi doar cei care au promovat examenul puteau să intre în universităţile vremii. Băieţii, dacă aveau bacalaureatul, nu trebuiau să facă serviciul militar la trupă, care era de doi-trei ani, ci executau doar un an de voluntariat şi deveneau ofiţeri în rezervă.

Zilele de examen şi subiectele date la disciplinele: limba maghiară, latină, greacă, matematică şi germană. 

În biblioteca documentară de lângă Colegiul Naţional „Silvania” se află Registrul proceselor verbale de la bacalaureatul din anul 1896. Arhiva colegiului cu documentele din secolele XVII-XIX se află la Cluj, însă foarte probabil că prin anii `50, când liceul a purtat numele lui Ady Endre, a fost readus la Zalău acest registru. (A zilahi evang. reform. főgimnázium Jegyzőkönyvei az 1896. évi érettségi vizsgálatokról. Procesele verbale ale colegiului evang. ref. din Zalău despre examenul de bacalaureat din anul 1896.)

 

Registrul începe astfel: 
„Proces verbal încheiat cu ocazia şedinţei premergătoare bacalaureatului anului 1896. Prezidează Berényi János director. Sunt prezenţi profesorii clasei a VIII-a: Somogyi Jenő, Kincs Gyula, dr. Both István. Kerekes Ernő lipseşte din motiv de boală…”
Pe ultima pagină, fiecare membru examinator semnează registrul, inclusiv observatorii şi trimişii oficiali, pe 21 iunie 1896, când se încheie bacalaureatul de acum 120 de ani:


Referitor la examenele orale, registrul de procese verbale este foarte meticulos, şi redă desfăşurarea evenimentelor cu toate detaliile: pe 20-21 iunie s-au desfăşurat probele orale în prezenţa examinatorilor şi delegaţilor oficiali. Elevii au fost împărţiţi în grupe de câte șase, care intrau deodată. În cazul fiecărui elev este menţionat conţinutul subiectului şi calificativul primit. De aici cunoaştem subiectele primite de Ady Endre la probele orale. La latină: Cicero. Visul lui Scipio. Calificativ FB. La maghiară: Csokonai Vitéz Mihály. (Un poet care a trăit la sfârşitul secolului al XVIII-lea.) Calificativ FB.


Reproducem aici subiectul de istorie al candidatului Ady Endre în întregime:
5. Ady Endre
a) Eliberarea ţării de sub jugul otoman; colonizări.
b) Pragmatica sanctio.
c) Relaţia Ungariei cu provinciile austriece.
Foarte bine.

Şi acest lucru se repetă la fiecare candidat şi la fiecare disciplină de examen. Aceste fapte au fost consemnate de profesorii lui Ady Endre, cei care au fost nu doar dascăli, ci şi mentori.

Tot în biblioteca documentară de lângă Colegiul Naţional „Silvania” am descoperit un alt manuscris, un registru cu consemnările şedinţelor cercului de creaţie (de creaţie literară mai ales). La acest cerc puteau participa în timpul liber elevii din clasele mai mari, care aveau talent literar sau artistic. Cercul funcţiona cu o conducere aleasă de către elevi şi avea şi un profesor coordonator, care nu se amesteca în activitatea cercului, ci doar asista la şedinţe. În aceşti ani, profesorii Petri Mór şi Both István au fost responsabilii cercului. La aceste cercuri erau prezentate şi apoi criticate-dezbătute creaţiile elevilor. Cele care erau considerate foarte bune erau înscrise în albumul cercului şi astfel păstrate şi posteriorităţii. La diverse ocazii şi aniversări organizau concursuri de creaţie literară sau istorică, iar cele mai bune lucrări erau premiate. 

Tânărul Ady a prezentat mai multe scrieri, poeme, câştigând chiar un premiu în bani, pentru o baladă cu temă istorică (Regele Márkó). De asemenea, membrii cercului de creaţie se ofereau să fie criticii operelor scrise sau prezentate de colegi. În registrul cercului de creaţie dintre anii 1889-1896, găsim foarte multe detalii privind activitatea poetului, scriitorului şi oratorului Ady Endre. Tot de aici aflăm că o perioadă a fost secretarul şef al cercului, după cum reiese şi din semnătura autografă: 

Membrii cercului plăteau cotizaţie de membru, din care se cumpărau cărţi şi reviste pentru dotare, şi din care se suporta premierea operelor câştigătoare. Activitatea cercului era deosebit de intensă, doar în ultimul an şcolar (1895-96) s-au organizat o şedinţă festivă, 17 adunări ordinare şi 5 adunări extraordinare. (Practic, lunar se organizau trei şedinţe).  

Ady s-a dovedit a fi cel mai activ membru al cercului: aproape la fiecare întrunire a prezentat o creaţie proprie sau o critică literară. A şi fost evidenţiat şi lăudat în mai multe rânduri pentru această activitate. 

Ady a fost criticul unei opere şi propune calificativul „acceptabil”.

Munca desfăşurată în cercul de creaţie literară a fost de fapt anticamera apariţiilor în spaţiul public. Presa locală a relatat despre evenimentele desfăşurate la colegiu, iar în martie 1896, la îndemnul profesorului Kincs Gyula a fost publicată şi prima poezie în săptămânalul local „Szilágy”. 
 

Relaţia lui Ady Endre cu Zalăul după absolvirea Colegiului

Ady a rămas prieten cu profesorii din Zalău, pe Kincs Gyula l-a considerat mentor şi tatăl spiritual. În mai multe poezii şi scrieri publicistice a făcut elogiul anilor petrecuţi la Zalău, publicând aici şi după ce a ajuns un poet şi ziarist renumit. Dacă avea timp, se întorcea cu plăcere la Zalău, oraşul tinereţii şi lansării sale în lumea literară.
După moartea poetului survenită în 1919, s-a născut un cult al poetului la Zalău. Memoria lui a fost evocată de foştii profesori, colegi de şcoală şi de întreaga comunitate. Au fost publicate mai multe volume dedicate memoriei lui Ady. Permanent se organizau comemorări şi evocări, atât în şcoală, cât şi în oraş. Pe casa de pe strada Crasnei, unde a locuit în gazdă, a fost pusă mai întâi o placă memorială, urmată de o altă placă, iar recent, în noiembrie 2015 a fost inaugurat un muzeu literar dedicat poetului. 


Afişul din anii războiului care anunţa despre un eveniment literar-comemorativ şi despre existenţa unui muzeu dedicat lui Ady Endre.
În anul 1946 a fost comemorată aniversarea de 300 de ani de existenţă a colegiului. În albumul aniversar i-a fost consacrat un spaţiu cât se putea de mare fostului elev, cu opere de la el, respectiv dedicate memoriei lui.
În 1953, liceul de atunci a primit numele poetului, denumire purtată cam un deceniu şi ceva. În presa locală şi centrală evenimentul a fost relatat amănunţit. Tot atunci a fost dezvelit un bust, care se află în casa scării. Peste cinci ani, a fost dezvelit un bust impresionant în faţa şcolii. (Bust realizat de un alt fost elev cu renume, Balaskó Nándor.)

 

Memoria poetului este păstrată şi în zilele noastre: anual, pe data de 22 noiembrie, se organizează un concurs de recitări, la liceul unde a studiat poetul şi unde a absolvit acum 120 de ani.

Autor: László László