Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Biblioteca Institutului Cultural Român din Viena

Biblioteca Institutului Cultural Român din Viena

Iunie 2016

– un popas între culturi –

Trăim vremuri când oamenii sunt forțați să se confrunte cu noi provocări în viața lor privată sau profesională, găsindu-şi un rost dincolo de fruntariile ţării. Pentru aceste comunităţi de populaţii strămutate în alte areale culturale, dimensiunea limbii şi a culturii native constituie cheia păstrării identităţii naționale. Perimetrul unei biblioteci conferă simțul continuității și legăturii cu spaţiul cultural și are menirea să împrospăteze şi să menţină viu ethos-ul şi etnos-ul culturii native.
Înfiinţarea unei biblioteci româneşti la Viena, subscrie iniţiativei programului Institutului Cultural Român 2012-2013, în cadrul căruia fiecare Institut Cultural Român din exterior îşi organizează, dotează şi administrează Biblioteca Culturii Române, ocazie cu care se consfinţeşte şi necesitatea de a oferi servicii românilor care trăiesc aici, în scopul integrării schimburilor culturale dintre cele două ţări ce aparţin Comunităţii Europene. 
Biblioteca Institutului Cultural Român de la Viena a fost inaugurată la data de 30 august 2014, cu ocazia Zilei Limbii Române. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Ambasada României la Viena.
Profilul său funcţional este, în principiu, acela al unei biblioteci publice. Fondul de carte se află într-un proces dinamic de creștere cantitativă și calitativă, oferind cititorilor săi un număr de 11.200 unități bibliografice cu caracter enciclopedic, acoperind un câmp mare de domenii şi se adresează tuturor categoriilor socio-profesionale. Fondul înglobează o gamă diversă de titluri din domeniul culturii şi civilizaţiei române şi occidentale, lingvistică şi critică literară, beletristică, istorie, geografie, sport, muzică, dicţionare, albume de artă, cărţi din zona sociologiei, religiei, filozofiei; titluri din domeniul ştiinţelor medicale, naturale, tehnice şi tehnologice, acoperindu-se astfel, toate grupele de la 0 la 9 sau, mai exact, toate domeniile cunoaşterii.
Biblioteca, prin Institutul Cultural Român de la Viena, își propune să contribuie la un climat deschis şi cooperant, caracterizat printr-o conlucrare activă şi calificată între scriitori români şi străini, editori şi edituri sau traducători consacraţi, avându-se astfel în vedere achiziţionarea de lucrări reprezentative pentru cultura şi civilizaţia românească, cum sunt cele din colecţia Opere fundamentale apărută sub egida Academiei Române, istorii ale literaturii române, istorii ale românilor, studii de etnografie şi folclor, albume despre România, astfel încât, atât publicul larg, cât şi specialiştii să aibă la dispoziţie o imagine globală şi amplă privind evoluţia istorică şi culturală a românilor. O deosebită importanţă s-a acordat şi lucrărilor de referinţă, dicţionarelor, materialelor pentru învăţarea limbii române şi a limbii germane, dar şi a altor limbi. Cartea de limbă germană tradusă în limba română ocupă şi ea un loc special. 
Astfel că, celor 9.000 de volume existente – o parte din ele transferate de la Ambasada României în Republica Austria, sau adunate de către I.C.R. încă din anul 2005, când acesta a luat fiinţă, s-au adăugat alte cca. 2.000 de volume, achiziţionate sub formă de donaţie de la diferite edituri româneşti şi străine. Un număr însemnat de volume îl ocupă titlurile din colecţia Biblioteca pentru toţi, de la Editura Jurnalul Naţional, printre care se fac remarcate cărţile ce alcătuiesc bibliografia şcolară de la cronicari, clasicii literaturii române – Ion Creangă, I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, Ion Slavici – până la scriitori români contemporani. 
De remarcat, ar fi donaţia făcută de Editura Polirom, de 500 de volume, titluri valoroase – prin excelenţă. Aş aminti aici seria de autori Octavian Paler şi Norman Manea, Gellu Naum, Lucian Dan Teodorovici, Aurora Liiceanu, Gabriela Adameşteanu, Bogdan Suceavă, Dan Lungu, C.T. Popescu, Dora Pavel, Ruxandra Cesereanu, Andrei Oişteanu, Alex Leo Şerban, Alexandru Tocilescu, iar lista continuă. 
De asemenea, în luna noiembrie 2014, cu ocazia Târgului Internaţional de Carte BUCH WIEN, unde Salonul Românesc a fost organizat de către Institutul Cultural Român de la Viena, edituri importante şi scriitori renumiţi au adăugat la colecţia bibliotecii cca. 200 de volume de la alte edituri româneşti precum: Humanitas, Humanitas Fiction, Cartea Românească, Editura Fundaţiei Culturale Române şi de la edituri străine din Austria, Germania, Franţa etc.: Frank & Timme, Hentrich&Hentrich, Klartext, Pop Verlag, Suhrkamp Verlag, Zolnay Verlag şi altele. S-au achiziţionat cărţi ale unor scriitori renumiţi, nume româneşti care au intrat în conştiinţa culturală europeană precum: Constantin Noica, Lucian Blaga, Mircea Cărtărescu, Lucian Boia, Dan Lungu, Daniel Bănulescu, Nora Iuga, Gabriela Adameşteanu, iar lista este lungă; cărţi ale scriitorilor germani, dar nu numai, de origine română, care au adus un mare serviciu literaturii române, făcând-o mai „vizibilă” în lumea culturală şi spaţiul mass-media: Herta Müller, Norman Manea, Ernest Wichner şi alte nume chiar dacă sunt mai puţin cunoscute, dar sunt valoroase; publicaţii ale cunoscuţilor filologi şi profesori de romanistică de la Universitatea din Viena: dr. Michael Metzeltin şi Thomas Wallmann, de la Universitatea din Bucureşti şi Jena; Angelika Herta, Martin Jung sau Thede Kahl – personalitate a istoriografiei europene; ori ale altor nume consacrate cum ar fi: Larisa Schippel, Alina Mazilu, Medana Weident, Irina Wolf şi mulţi alţii, care au abordat subiecte inspirate din spaţiul fizic şi socio-cultural românesc, constând în studii socio-demografice şi etnice sau subiecte legate de istoria României, dar nu numai. 
De remarcat ar fi faptul că numeroşi scriitori, poeţi şi dramaturgi moderni și contemporani din România, pot fi citiţi în ediţii traduse integral în limbile germană, engleză, franceză, maghiară, italiană sau alte limbi și-i amintim aici pe: Mircea Eliade, Constantin Noica, Lucian Blaga, Mircea Cărtărescu, Aura Christi, Ion Mureşan, Dan Lungu, Daniel Bănulescu, Robert Şerban, Filip Florian, Emilian Galaicu-Păun ori în ediţii bilingve sau trilingve, amintind aici doar unul din multiplele titluri: Contemporany Romanian Poets, în traducerea semnată Matthias Buth.
Cartea pentru copii există şi ea, adevărat, într-un procent mic, iar raftul alocat acesteia stă în aşteptarea unor noi achiziţii. Este nevoie de carte pentru copii preşcolari şi şcolari, ca sursă primordială a dezvoltării vocabularului şi imaginaţiei, precum şi de enciclopedii şi atlasuri, care să le stimuleze dorinţa de cunoaştere şi creativitate.
La acest fond de carte se adaugă materiale folosite în cadrul cursurilor de limbă română pentru preşcolari, Coaching Romanian Junior, organizate de către ICR Viena. În cadrul acestor cursuri se exersează limba română prin jocuri, poezii, cântece, obiceiuri şi datini româneşti. Tot la sediul ICR Viena, au loc şi cursuri de limbă română pentru adulţi, intitulate Coaching Romanian, ce se organizează anual, în două sesiuni și sunt predate, de asemenea, după materiale ce aparțin bibliotecii.
O mențiune specială merită în acest context publicaţiile Editurii ICR, care diversifică şi completează colecţia bibliotecii prin dicţionare, lucrări cu caracter enciclopedic, albume, antologii, reeditări ale unor cărți fundamentale ale culturii româneşti, autori clasici şi contemporani.
În luna martie 2016, fondul de carte se completează cu colecția „Elena și Terențiu Jiva”, cărți donate de către domnul Alexandru Todericiu din biblioteca personală. Colecția domniei sale numără 654 de volume în limba română, engleză, germană și franceză și contribuie la îmbogățirea patrimoniului cultural al instituției, reprezentând în același timp și un interes major pentru cititor prin prisma valorii ei. 
Colecția poartă amprenta personală a domnului Alexandru Todericiu, cărțile purtând Ex Libris-ul JT Todericiu, imprimat pe pagina de titlu, iar unele publicaţii păstrează ştampila şi semnătura personală a proprietarului sau dedicaţii şi autografe de la mari autori. Aceste particularități sunt completate de elemente ce sunt în directă concordanță cu personalitatea puternică a domniei sale și a practicii intelectuale distinse, aspecte ce dau expresie valorii ei intrinsece. 
Fondul de publicaţii periodice este alcătuit din reviste literare româneşti publicate în ţară şi străinătate, dar şi din diferite reviste şi ziare editate în limbile germană, engleză, franceză etc. care aşteaptă să fie organizate în colecţie. 
În acest moment se desfăşoară procesul de actualizare, evidenţă, organizare şi prelucrare a colecţiei, aceasta realizându-se în conformitate cu reglementările pe plan naţional, pentru evidenţa de bibliotecă. Se folosesc numai instrumente tipizate, aprobate potrivit legii, pentru ca înscrierea datelor în instrumentele de evidenţă să fie clară, exactă şi corectă din punct de vedere biblioteconomic, în vederea păstrării lor ca valori materiale ale culturii, a organizării şi circulaţiei lor în rândurile cititorilor.
Depozitul şi Sala de Lectură sunt organizate sistematic – alfabetic, publicaţiile sunt aşezate la raft în ordinea diviziunilor şi subdiviziunilor clasificării zecimale (CZU) şi, în interiorul acestor grupe, în ordinea alfabetică a numelor de autori sau a titlurilor de anonime, dată de tabelele de autori, având ca scop accesul liber la raft al utilizatorilor. 
Serviciul de lectură şi împrumut carte este funcţional încă de la deschidere, încercând a se pune la dispoziţia cititorilor atât cărţi pentru satisfacerea cererilor de lectură ale elevilor şi studenţilor, cât şi cărţi pentru lectura de plăcere sau studiu documentar. Utilizatorii bibliotecii beneficiază de tot sprijinul personalului Institutului Cultural Român alcătuit din: Irina Cornişteanu – Director; Mihaela Baston-Ciobanu – Director adjunct; Alexandra Panican – Referent relaţii; Radu Naghiu – Referent relaţii, aceștia depunând eforturi suplimentare pentru a veni în întâmpinarea cititorilor tot mai numeroşi, în condiţiile în care activitatea instituţiei este foarte bogată în evenimente şi activităţi culturale. 
Așa cum am amintit mai sus, fondul de carte al bibliotecii crește în mod constant, fapt ce impune o asistenţă infodocumentară şi formativă de specialitate, informatizarea acesteia, conectarea ei la un sistem informatic integrat, pentru alinierea performanţelor şi activităţilor la cele mai înalte standarde. 

Autor: Maria Demble