Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Preotul Vasile Muste (1795-1874) şi urmaşii săi

Preotul Vasile Muste (1795-1874) şi urmaşii săi

Iunie 2016

Unul dintre primii preoţi sălăjeni care au absolvit studiile teologice la Blaj, dar care a revenit acasă şi a rămas toată viaţa de o simplitate şi modestie exemplară, alături de comunitatea românească din Zalnoc, unde a păstorit 51 de ani, a fost preotul greco-catolic Vasile Muste sau Musta cum se spunea la vremea respectivă. El face parte din acele generaţii de preoţi care prin puterea exemplului propriu a contribuit la dezvoltarea economică şi culturală a naţiei româneşti din Ţara Silvaniei. De asemenea, prin numeroşii săi urmaşi, preoţi sau fiicele sale devenite soţii de preoţi a dat naştere unor erudite familii de intelectuali, care s-au răspândit în tot Sălajul.
Preotul Vasile Muste1 s-a născut la Bobota, în anul 1795, pe tatăl lui chemându-l tot Vasile sau Văsălie Muste. Familia Muste avea diplomă nobiliară, primită de către Onu Muste şi ridicată din Zalău de urmaşii acestuia, în anul 1822, în prezenţa a 9 martori, care i-au adeverit nobilitatea. 
Nobilul Muste Onu din Bobota a avut trei copii: Văsălie, Urs şi Onu. Cel mai mare dintre ei, Văsălie, a avut șapte copii: trei băieţi care au ajuns preoţi, doi agricultori sau plugari cum se spunea la vremea respectivă, în Bobota şi două fete. Pe cei trei fii ajunşi preoţi „i-a purtat la școală în cholera (1816-1817) (în timpul epidemiei de holeră – n.n.). Datorită epidemiei, era și o mare foamete, murind și multe animale. Din 16 boi, o turmă de oi și porci, Văsălie Muste a mai rămas cu doi boi. Cumpăra porumbul cu 20 florini din Debrețin și făcea făină din „coceni și tulheni”, adică din tulpina porumbului. Cu toate acestea a reușit să țină în școli trei băieți, care au devenit vrednici preoți în satele românești: Vasile, viitorul preot din Zalnoc; Georgiu, preot în Pățălușa, despre care se spune că era „evlavios”, dar i se reproșa că „nu și-a educat familia” și Mihai, care a fost preot în Sudurău, Chișfalău și Gârdani. Acesta din urmă a decedat la nepoata sa, Maria Muste, căsătorită cu preotul din Ortelec, Teodor Pop, protopopul tractului Bred. Nepoatei sale i-a lăsat „puțina avere de vite ce a avut”2. 
Ceilalți doi băieți, Petrea și Onule sau Onu Văsăliei, erau agricultori în Bobota. Despre Petrea, preotul Buteanu spunea că „avea o boiugă în ciafă, roșiu la păr, om închis”. Onu, în schimb era „om veselos și frumos”, care și la vârstă înaintată „purta inele pe degete” și „vorbea răgușit”. Tot despre Onu, aflăm de la preotul Buteanu că în timpul Revoluției de la 1848 și-a ascuns banii într-un stâlp de la ieslea boilor”3.
Pe cele două fiice le chema Marişca şi Todora. Marişca era căsătorită cu Ile Oros, agricultor, fiul preotului Teodor Oros din Zalnoc. Preotul Buteanu adnotează în „Coala familiei Muste” că era „femeie grasă, econoamă mare, a treit puțin cu bărbatu. Ea făcea pălincă, vindea sarea; avea turme de oi, porci, cai buni; și-a făcut casă cu șindrilă; era cunoscută de toți, îi ziceau Iloaie popi”. Ea a locuit în Zalnoc. Despre Todora se știe doar că era căsătorită cu Sabou Onuțiu a Ursului din Bobota4.
Fiul cel mare al lui Văsălie Muste, întâlnit în documente Vasile sau Ladislau Musta, era „moralist de Blaj”, după cum spune preotul Buteanu, adică a absolvit studiile teologice la Blaj. Ajunge preot în parohia Zalnoc în anul 1823 și va păstori aici nu mai puțin de 51 de ani, până în 1874, deși la începutul carierei intenţiona să se transfere în altă parohie. Era „om înalt albineț-subțirel, purta cușmă de miel și peptar de miel”. Avea anumite probleme de sănătate, o boală de stomac și astfel „tot se ciumurlea şi de 2 ori pe săptâmână trebuia frecat”. Era un om „simplu dar sârguincios”, care „și-a câștigat o avere de 400 jugere”, iar pădurile le-a vândut la săteni. Îi plăcea „irtuitul buturilor – frigea colompiri (cartofi – n.n.) până scotea câte o ciutrucă”. S-a căsătorit cu fata preotului din Bobota, Ignatie Ipian Marincaș sau Merciu cum i se mai spunea. Ar fi primit ca zestre „cu soția numai un găscoiu gras pe care la lăsare de postul Crăciunului voia sel taie, dar noaptea oarecineva l-a furat”. Soția sa „a fost grasă tare și cam bărnace (brunetă) – era cu cheile la brâu și poruncia la toți din casă și la soțiu”. A decedat la Zalnoc la 8 mai 1854, la vârsta de 51 ani.
Vasile Muste era „om darnic și evlavios”. A fost membru fondator al Astrei. În momentul în care și-a achitat taxa de 200 florini, o sumă importantă la vremea respectivă, în cadrul adunării generale a Astrei de la Năsăud, din anul 1870, i-a surprins pe toți cei prezenți când a scos banii din pieptarul din lână de miel pe care îl purta.
Din căsătoria lui Vasile Muste au rezultat 13 copii, din care șase au decedat la vârste fragede. În perioada respectivă rata mortalităţii infantile era foarte ridicată: 
1) Domnica, născută la 1 ianuarie 1824, despre care preotul Buteanu spune că era foarte frumoasă. S-a căsătorit cu clericul Mateiu Silvani din Sighetul Silvaniei, pe data de 25 iunie 1842. Soţul său a fost preot în Blaja, mai apoi profesor la Gimnaziul minorit din Şimleu şi preot în Bocşa. Era „om veselos și cu știință”, iar după ce i-a decedat soția „așia tineră” s-a închis în el și a devenit „melancolic”; 
2) Văsălica era primul băiat al preotului și l-a botezat cu numele lui. S-a născut pe data de 26 aprilie 1825 și a funcționat ca notar în Zalnoc și Supur. S-a căsătorit cu fiica preotului Ioan Galu, soră cu mama reputatului economist și director de bancă, Andrei Cosma, care i-a moștenit averea. La un moment dat se pare că a fost respins din funcția de notar, ceea ce l-a dus la deprimare și „s-a clătit puțin la minte”;
 3) Bartolomeu s-a născut la 15 august 1826 și a decedat „născut fără vreme”, fiind înmormântat chiar de către tatăl său, preotul Vasile Muste; 
4) Fiica Oană s-a născut la 21 februarie 1828, dar a decedat la numai câteva zile de la naștere, pe data de 28 februarie 1828, fiind îngropată de preotul Ioan Pop din Dumuslău; 
5) Ioan (Nuțu popii) s-a născut la 24 iunie 1829. În timpul Revoluției de la 1848 a fost înrolat în armata lui Kossuth, unde a ajuns la gradul de căpitan, întorcându-se acasă cu o căruță și doi cai. A ajuns protopop în Stârciu, iar după ce i-a decedat soția a dorit să se recăsătorească. A făcut recurs la Papa de la Roma, dar fără nici un rezultat. A decedat la Stârciu, în anul 1878, la Veronica, unica fiică pe care o avea; 
6) Anişcha, despre care preotul Buteanu spune că era grasă și brunetă, s-a născut la 21 august 1831 și s-a cununat cu clericul Ioan Pop, fiul preotului din Marca, pe data de 22 august 1849. Ioan Pop i-a urmat în funcție tatălui său, ca preot în Marca. Soția sa, Anișcha a decedat la 12 august 1869, la numai 38 de ani; 
7) Cristina s-a născut pe data de 30 iulie 1833. S-a căsătorit cu Michail Pop, feciorul diacului din Derșida, pe data de 7 iulie 18515. Mihail Pop a fost preot în Derşida. Din păcate, a decedat la vârsta de numai 49 de ani, pe data de 23 aprilie 1873. În Registrul de stare civilă se menţionează că a decedat „naturalu” și că a fost înmormântat pe data de 25 aprilie în curtea bisericii de lemn din Derșida. Slujba de înmormântare a fost oficiată de către un sobor de preoți, în frunte cu protopopul tractului Șamșud, Ioan Galu, paroh în Chieșd6;
8) Ioanan s-a născut la 22 ianuarie 1835 şi a decedat la 28 decembrie 1837, fiind înmormântat de Ioan Orosz Bota, preot cooperator în Bobota, tatăl profesorului Victor Rusu (Oros tradus în limba română înseamnă Rusu – n.n.);
9) Ileana s-a născut la 21 mai 1837 şi a decedat la 28 ianuarie 1838, fiind înmormântată de Ignatie Ipian Marincaş, parohul Bobotei;
10) Petruş s-a născut la 22 iunie 1839 şi a decedat la 30 iunie 1840, fiind înmormântat de Ioan Pop, preot în Dumuslău;
11) Maria sau Marişca s-a născut la 26 aprilie 1842. S-a căsătorit cu preotul Teodor Pop din Ortelec7, protopopul tractului greco-catolic al Bredului, la 22 februarie 1862. Era preot în Ortelec, iar parohia Zalău era filie a Ortelecului. A fost o mare personalitate a Sălajului, decedând la Ortelec în ziua de 16 martie 1907;
12) Iuliana s-a născut la 16 mai 1844. Ea s-a căsătorit cu Mihail Buteanu din Carei. Erau părinţii preotului Ioan Buteanu. Mihail Buteanu a fost preot în Blaja şi apoi în Doh, unde a decedat la 29 martie 1886;
13) Floarea s-a născut la 8 aprilie 1846 şi a decedat la 8 iulie 1846, fiind înmormântată de preotul Constantin Pop din Dumuslău8.  
Preotului Vasile Muste i-au rămas în viaţă doi fii (Văsălica şi Ioan) şi cinci fiice (Domnica, Anişcha, Cristina, Marişca şi Iuliana), care au făcut istorie în Sălaj, în cea de a doua parte a secolului al XIX-lea. 
Fiica mare, Domnica era căsătorită cu preotul-profesor Matei Silvani. Au avut o singură fiică pe nume Terezia. Acesta a fost căsătorită cu Ioan Balasz, învăţător, cu care nu a avut copii. Cu cel de al doilea soţ, Gavril Grama, învățător în Pericei, au avut trei fete: a) Grama Iuliana, căsătorită cu Demetriu Oros, dascăl în Marin; au avut trei copii: Mărioara, Lucreţia şi Dionisiu; b) Grama Veronica, căsătorită cu Alexandru Boticaş, învățător în Boianul Mare. Au avut patru copii: Ioan, Alexandru, Vasiliu şi Aurel; c) Grama Mărioara, căsătorită cu Teodor Mureşan, învăţător în Nyrdony (?), apoi în Cordău. Au avut trei copii: Mărioara, Liviu şi Traian.
Primul băiat al preotului Vasile Muste, care îi purta numele, Vasiliu, a fost notar în Zalnoc şi Supur. A avut două fete: a) Muste Maria, căsătorită cu Mihail Bobiş, dascăl în Supurul de Sus. Au avut trei copii: Maria, Anuţa, învăţătoare „diplomată” (calificată) și Ștefan; b) Muste Nina, căsătorită cu Alexandru Farago, notar în Sfăraș. Nu au avut copii.
Cea de a doua fiică rămasă în viață a preotului Vasile Muste, Anișcha, era căsătorită cu Ioan Pop, preot în Marca. Anișcha a decedat, după cum am văzut, la numai 38 de ani, iar soțul său a mai trăit 22 de ani, până la 1 ianuarie 1892. Au avut opt copii: 
1) Florica (Floarea) Pop născută la 13 ianuarie 1851. S-a căsătorit cu Gavril Zdritea, învățător în Suplacul de Barcău. Apropiindu-se de pensie, s-a retras la Marca. Au avut trei fete și trei feciori: a) Vasiliu Zdritea; b) Augustin, decedat în 1898, la vârsta de 16 ani; c) Ioan Zdritea, învățător în Porț, căsătorit cu Elena Hrișiu; d) Roza, născută la 1 mai 1888; e) Maria; f) Emilia, născută la 1 decembrie 1894; 
2) Maria Pop, s-a născut la 1 august 1853 și a decedat la 1 septembrie 1853; 
3) Vasiliu Pop, s-a născut la 3 februarie 1855 și a decedat la 10 ianuarie 1858; 
4) Victoria Pop, s-a născut la 16 noiembrie 1858 și a decedat la 11 decembrie 1856; 
5) Iuliana Pop, s-a născut la 3 ianuarie 1858 și a decedat la 22 ianuarie 1862; 
6) Ana Pop, s-a născut la 16 ianuarie 1860. S-a căsătorit cu clericul Ioan Popiliu, la 29 octombrie 1877. Soțul său a fost preot în Valcăul de Jos, Sâg și apoi în Marca. Au avut șapte copii: a) Elena Popiliu, născută la 11 aprilie 1879. S-a căsătorit cu Daniil Graur senior, învățător în Giurtelec, la 6 februarie 1899. Nu au avut copii; b) Matilda Popiliu, născută la 24 decembrie 1880. S-a căsătorit cu Alexandru Sabou, învățător în Suplac, la 16 februarie 1905. Au avut trei copii: Alexandru, Ioan și Valeria; c) Ioan Popiliu, născut la 19 februarie 1884; d) Ana Popiliu, născută la 20 aprilie 1886. S-a căsătorit cu Daniil Graur junior, învățător în Giurtelec. Au avut cinci copii: Ioan, Livia, Valeriu, un copil decedat, Emil, iar următorului născut i-au pus numele tot Emil; e) Maria Popiliu, născută la 11 aprilie 1890. S-a căsătorit cu Ștefan Ossian, învățător în Bârsăul de Sus. Au avut trei copii: Valeriu, Maria, Ioan; f) Emilia Popiliu, născută la 2 noiembrie 1893. S-a căsătorit cu Alexandru Banias, învățător în Căpâlnea, la 1 august 1912. Au avut un singur copil: Ionel; g) Iosif Popiliu, născut la 2 februarie 1890. Era absolvent al Gimnaziului minorit din Șimleu Silvaniei; 
7) Iuliana Pop, născută la 26 februarie 1862 și decedată la 20 martie 1862; 
8) Tit Aureliu Pop, născut la 2 aprilie 1865 și decedat la 7 mai 18679.
Cristina Muste, fiica preotului Vasile Muste, era căsătorită cu Mihail Pop, preot în Derşida. Au avut doi băieţi şi patru fete: 
1) Ana Pop (Năncica) s-a căsătorit cu Ioan Temeşian, notar în Bicaz, apoi învăţător în Oarţa de Sus. Au avut o singură fată: Victoria, căsătorită, pe data de 20 octombrie 1904, cu Pompei Podina, preot în Derşida şi apoi în Oarța de Sus. Au avut șase copii: George, Traian, Viorica, Victor, Liviu şi Eleonora; 
2) Terezia Pop, căsătorită în Zalnoc, la bunicul ei, preotul Vasile Muste, cu tânărul absolvent de studii teologice, Vasiliu Criste din Şilimegiu, care a funcţionat ca preot în Zalnoc, Sărăuad şi Giurtelec, unde a şi decedat la 26 ianuarie 1912. Au avut șapte copii: a) Cornelia Criste, căsătorită cu Ioan Taloş10, la 18 noiembrie 1897. Soţul său a fost preot în Zalnoc, Poptelec şi Giurtelec. Au avut șapte copii: Valeriu, Eugenia, Silvia, Emilia, Ioan, Vasiliu şi Cornelia; b) Victor Criste, preot în Valcăul de Jos, apoi în Horoat. S-a căsătorit cu Silvia Gheţie, dar nu au avut copii; c) Tiberiu Criste, veterinar în Budapesta, necăsătorit; d) Emilia Criste, căsătorită cu Demetriu Hoblea, notar în Halmăşd. Au avut patru copii: Vasiliu, Tiberiu, Ioan şi Aurora; e) Veturia Criste, căsătorită cu Nicolae Iuhasz, preot în Marin. Au avut cinci copii: Livia, Nicolae, Leontin, Veturia şi Dorina; f) Lucreţia Criste, nemăritată, a fost învăţătoare în Halmăşd şi apoi profesoară în Zalău; Iuliu Criste, absolvent de facultate la Oradea, apoi medic militar în Bucureşti; 
3) Demetriu Pop11 (Mitrucă) „s-a însurat cam bătrân”, spune preotul Buteanu. El a avut trei femei și era econom, adică agricultor în Derșida. A avut cinci copii: Maria, Vasiliu, Ana, Alexă (Alexandru Pop, preot în Zalnoc între 1937-1980) şi Dionisiu12, notar în Şimleu Silvaniei şi Uileac; 
4) Dionisiu Pop, casier la banca „Codreana” din Băsești, căsătorit cu Cornelia Gârbea. Au avut doi copii: Minerva și Dionisiu, căsătorit cu Elisabeta Bacsi; 
5) Lucreția Pop, căsătorită cu Gavril Linca, dascăl în Felso Boldad (?). Au avut doi copii: Octavia și George; 
6) Morica Pop, căsătorită cu Toth Gligor din Câmpia Sălajului. Au avut cinci copii: Alexandru, Ana, căsătorită cu Ilie Pop, Raveica, căsătorită cu Grigore Vaida, Lucreția, căsătorită cu Vasile Lapoș din Bocșa, Vasile, croitor în Zalău.
Ioan Muste, fiul preotului Vasile Muste, ajuns protopop în Stârciu, a fost căsătorit cu Susana Bădescu din Răstolțul Mare. Au avut o singură fiică, Veronica, născută în 1862, la Stârci. S-a căsătorit în anul 1877 cu Alexandru Vicaș, absolvent de teologie. A fost preot în Stârciu, dar a decedat în anul 1889. Au avut doi copii gemeni, născuți pe data de 20 aprilie 1885: a) Dr. Iuliu Vicaș, căsătorit cu Olga Dragomir, pe data de 2 iulie 1912, medic în Arad. Au avut trei copii: Mariela, Livia și Emil; b) Dr. Valeriu Vicaș, căsătorit cu Aurora David, pe 15 mai 1912, avocat în Șimleu Silvaniei. Au avut doi copii: Marius și Marcel. După moartea preotului Alexandru Vicaș, Veronica Muste s-a recăsătorit cu Eugen Boroș, oficiant la banca „Silvania” din Șimleu Silvaniei.
Muste Maria sau Marișca, fiica preotului Vasile Muste, era căsătorită cu Teodor Pop, preot în Ortelec și filia Zalău, protopop al tractului greco-catolic Bred. El a decedat pe data de 16 martie 1907, iar soția sa, Marișca, mai trăia în anul 1916, când nepotul lor, preotul Ioan Buteanu, întocmea arborele genealogic al familiei Muste. Maria și Teodor Pop au avut trei fete: 
1) Victoria Pop, căsătorită cu Tit Trif, preot în Mineu. Au avut șapte copii: a) Leontina, căsătorită cu Vasiliu Pop, preot în Preluci; b) Livia; c) Alexandrina; d) Valeria; e) Lucreția; f) Teodor; g) Cornelia, căsătorită cu Francisc Lazin, preot în Fegernic, Bihor; 
2) Eleonora Pop, căsătorită cu Izidor Moldovan, preot cooperator. Au avut trei copii: Cornel, Virgil și Anuța; 
3) Marieta Pop, căsătorită cu Ioan Perenyi, la 24 septembrie 1905, preot în Ortelec. Au avut cinci copii: Laura, Eugenia, Coriolan, Minerva și Teodor.
Iuliana Muste, cea mai mică fiică rămasă în viață a preotului Vasile Muste, s-a căsătorit cu Michail Buteanu, preot în Doh. Ea a decedat la 27 octombrie 1916, în Zalnoc, la fiul său, preotul Ioan Buteanu. Au avut patru copii: 
1) Emilia Buteanu, s-a născut la 25 septembrie 1863, în Blaja. S-a căsătorit cu Aurel Orian, preot în Șumal și Cizer. Copii: a) Mărioara Orian, învățătoare în Cizer. S-a căsătorit cu Iustin Pop, avocat în Deva și au avut trei copii: Iustin (decedat în război, în 1918), Silvestru și Oliver; b) Victoria Orian, învățătoare la Școala de Stat din Zalnoc. S-a căsătorit cu Dr. Ioan Sabou, avocat în Șimleu, pe data de 2 octombrie 1921. Au avut doi copii: Barbu și Mihai; c) Valeria Orian, căsătorită cu Ioan Bejan, preot în Deva, la 7 august 1913. Au avut trei copii: Ovidiu, Liviu și Stela; d) Emil Orian a fost înrolat pe frontul din Galiția, pe când era student. A decedat pe front, pe data de 18 august 1918, la Laibach; e) Eleonora Orian, absolventă a Școlii de fete din Beiuș; 
2) Ioan Buteanu, născut la 15/29 august 1874 în Doh, preot celib în Zalnoc, „scrietoriul monografiei Zalnoc și fundatorul fund(ației) I(oan) B(uteanu) și scrietoriul coalei fam. Muste”; 
3) Patriciu Buteanu, născut la 15 iulie 1879, prizonier în Siberia la Strejetensk, guberbia Transbaikaliei. A decedat în Zalnoc, la 8 mai 1919; 
4) Aureliu Buteanu, comisar de finanțe în Unguraș (Românași), născut la 2 aprilie 1881, în Doh. Era căsătorit cu Ilca Baști și s-au stabilit în Crasna13.
După moartea ginerelui său, Mihail Pop, preot în Derşida, în aprilie 1873, venerabilul preot Vasile Muste se transferă în locul acestuia, iar la Zalnoc vine ca preot tânărul absolvent de teologie Vasiliu Criste, căsătorit cu Terezia Pop, fiica preotului Mihail şi Cristina Pop, născută Muste, fiica preotului Vasile Muste. Aşadar, s-a mutat la fiica sa Cristina, preoteasa văduvă din Derşida.
Preotul Ioan Buteanu, spune că în toamna anului 1874, bunicul său, preotul Vasile Muste a efectuat un drum la Carei, iar pe traseu s-au speriat caii şi a avut un accident, în urma căruia şi-a fracturat o coastă. Tot în acea toamnă a căzut de pe o claie de fân „pe care avea plăcere a le clădi însuși și să fie oul la vârf”14. A decedat pe data de 21 decembrie 1874, la venerabila vârstă de 79 ani şi a fost înmormântat la 24 decembrie, la Derșida. Slujba de înmormântare a fost oficiată de preoţii Mateiu Silvani, ginere, Gavril Vaida, preotul din Bobota, Mihail Buteanu, ginere, preot în Doh, Vasiliu Criste, noul preot din Zalnoc şi Ioan Cosma. A fost înmormântat în curtea bisericii de lemn din Derşida, alături de ginerele său, Mihail Pop. Îl plângeau copiii: Ioan Muste, protopop în Stârciu, Vasiliu Muste, stabilit în Supurul de Sus, Cristina, preoteasa văduvă din Derşida, Ana, preoteasă în Marca, Maria, măritată cu Teodor Pop din Ortelec, protopop al tractului Bred, Iuliana, măritată cu Mihai Buteanu, preot în Doh15.  
Datorită hărniciei, priceperii sale și „cu sârguință de fier”, preotul Vasile Muste a agonisit o avere însemnată. La moartea lui, averea a fost împărțită între cei șapte copii. Ioan Buteanu spunea că bunicul său avea o avere de 10.000 florini, din care pe pădurea Ursoiu a dat 4.000 florini. La moartea sa avea 283 jugere pământ arabil, pășuni și pădure, precum și 7 jugere de grădini. A urmat cearta urmașilor săi pentru avere care, în cele din urmă, a fost scoasă la licitație, fiind vândută la 15 septembrie 1905 cu suma de 24.720 coroane, care a fost împărțită la cei șapte copii. Pădurile și grădinile au fost cumpărate de către Ioan Buteanu, nepotul său, care în anul 1901 ajunge preot în Zalnoc, iar terenul arabil este cumpărat de către Zagyva Imre, mare proprietar în Bihar-Udvari16. 
Munca de o viaţă a preotului Vasile Muste nu a rămas în zadar. Dacă averea sa materială a fost împărţită între urmaşi, zestrea lui spirituală s-a răspândit în tot Sălajul, tot prin urmaşi, care au devenit intelectuali de vază şi au contribuit fiecare la progresul cultural şi spiritual al Sălajului până în zilele noastre.


Note:
1. Referitor la viaţa, activitatea şi cărţile bisericeşti transmise de preotul Vasile Muste sau Musta urmaşilor săi vezi şi Ioan Oros, Un fiu al locului – preotul Vasilie Musta (1795-1874), în Caiete Silvane, nr. 11-12 (23-24), decembrie 2006, p. 21, articolul fiind preluat cu acordul redacției în Marin Pop (coordonator), Monografia localităţii Bobota. Între istorie şi memorie, Ed. Eikon, 2013. 
2. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj (în continuare S.J.A.N., Sălaj), fond Colecția registrelor de stare civilă, Registrul nr. 1272, f. 25.
3. Ibidem.
4. Ibidem, f. 25 v.
5. Ibidem.
6. S.J.A.N. Sălaj, fond Colecţia registrelor de stare civilă, Registrul nr. 412, f. 21.
7. Referitor la viaţa şi activitatea protopopului Teodor Pop vezi, printre altele, Marin Pop, „Primele familii de intelectuali români la Zalău (după 1876)”, în Caiete Silvane, nr. 104, septembrie 2013, pp. 4-8.
8. S.J.A.N. Sălaj, fond Colecţia registrelor de stare civilă, Registrul nr. 1272, ff. 25 v şi 26.
9. Ibidem, f. 26.
10. Ioan Taloş a fost ales ca delegat al circumscripţiei electorale Şimleu la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, alături de Cassiu Maniu, Iuliu Coroianu, Alexandru Aciu şi preotul greco-catolic din Bobota, Valentin Coposu, tatăl lui Corneliu Coposu. Așadar, preotul Ioan Taloş a fost printre cei 1228 de delegaţi care au semnat Unirea Transilvaniei cu România (Vezi, în acest sens, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Bucureşti, 1943). 
11. Ca urmaşi ai lui Demetriu Pop îi amintim şi pe preoţii ortodocşi din Derşida, Viorel Iancău (decedat recent) şi Stelian Gorgan, preot în Bocşa.
12. Dionisiu Pop a fost bunicul colegului nostru Dr. Dionisiu Horea Pop, arheolog la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă-Zalău.
13. Ibidem, ff. 26 v şi 27.
14. Ibidem, f. 25 v.
15. S.J.A.N. Sălaj, fond Colecţia registrelor de stare civilă, Registrul nr. 1275, f. 34.
16. S.J.A.N. Sălaj, fond Colecţia registrelor de stare civilă, Registrul nr. 1272, f. 27.

Autor: Marin Pop