Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Malaxorul de mărţişor

Martie 2016

■ Borco Ilin, Aşteptăria – proză scurtă, Ed. Brumar, Timişoara, 2015. 

Din Prefaţa lui Marcel Tolcea: „Nu ştiu exact câtă autobiografie şi câtă ficţiune putem detecta în prozele lui Borco Ilin. Aş spune că proporţia asta e într-o continuă reaşezare, asemenea unor straturi stilistice ce se colorează/decolorează mereu. Vocea autorială e, deopotrivă, cea a unui personaj real şi a unuia (re)inventat care îşi străvede copilăria prin lentila unui precoce jurnalist şi, matur, iată, poet. (…) Lumea lui Borco Ilin e autentică, vie, mistuitoare, asemenea mizelor pe care el şi le-a fixat singur, cu o admirabilă, adolescentină încă, naivitate”.  

■ Tradiţii, Arte şi Literatură – compendiu de activităţi culturale, vol. I (2011-2015), Fundaţia Ateneul Cultural „Ştefan Goanţă”, Ed. Excelsior Art, Timişoara, 2015. 

Din Cuvântul înainte semnat de Irina Goanţă aflăm că Fundaţia Ateneul Cultural „Ştefan Goanţă”, căreia îi este membru fondator unic, fiinţează la Liebling, din 2011: „Sub egida Fundaţiei ne-am propus editarea cărţilor lui Ştefan Goanţă rămase în manuscris, apariţia unor albume, volume, pliante, prilejuite de anumite date aniversare, cuprinzând aspecte din viaţa şi activitatea literar-artistică a scriitorului”. Despre acest prim volum, prefaţatoarea precizează că: „reprezintă un document al activităţii culturale în care este implicată localitatea Liebling (…)”.

■ Cornel Buda, Cal arzând pe rug, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2014. 

Din volumul de debut al poetului din Orăştie, poemul Duminica: „Dorm – într-un vis/ mai lasă-mă câteva minute mamă,/ mieii aleargă pe-o lacrimă/ flori de fân şi cântece de înger/ ning peste mine./ Dorm în zâmbetul pruncului/ mai lasă-mă câteva minute, mamă,/ câteva mii de ani uită-mă/ pe pajiştea albă./ Desculţ călcând spatele cald al mieilor/ voi aduce dimineaţa/ un braţ de fân/ pentru foamea frigului/ şi a îngerilor”.
■ Convorbiri literare, nr. 1 (241), ianuarie 2016. 

Din sumar: Virgil Nemoianu, Distopie sau apocalips?; Elvira Sorohan, Mircea Eliade în lumina comunicării epistolare (I); Gheorghe Grigurcu, „Odată cu sporirea experienţelor vieţii”; Basarab Nicolescu, Centenarul naşterii lui Vintilă Horia – exerciţiu de admiraţie; Cornel Ungureanu, Istoria literaturii, între jurnale paralele; Mihai Cimpoi, Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Eminescu; Mircea A. Diaconu, Ştim noi cine a fost Eminescu?; Dan Stanca, Războiul rece (proză); Livia Iacob, Grotescul în literatură; Bogdan Mihai Mandache, Apologia sau despre arta oratorică; Marius Vasileanu, Pr. Arsenie Boca şi limitele antropologiei creştine…      

■ România literară, nr. 8, 26 februarie 2016. Umberto Eco (1932-2016) este evocat în acest număr de Solomon Marcus – În căutarea omului; Nicolae Manolescu – Întâlnire de gradul trei; Catrinel Popa – Poveste fără sfârşit; Doina Condrea Derer – Omul firesc. Mai semnalăm: Nicolae Scurtu – Incomodul Marin Sorescu; Sorin Lavric – Fatalitatea minciunii (pornind de la lectura cărţii Despre minciună a Sfântului Augustin), Dan Cristea – Kavafis şi poemele erotice…

■ I.D.E.I., nr. 11/2015. Din cuprinsul revistei Bibliotecii Judeţene „I.S. Bădescu” Sălaj: Florica Pop, 2015 – Anul luminii; Doina Maniura, După 25 de ani…; Balogh Gabriela, Bibliotecarul… invizibil!; Fazakas Éva, Evaluarea unei experienţe internaţionale; Sanda Cherecheş, Din Anii grei ai unei secţii; Pap Erika, Stop! Staţia Carte!; Natalia Timuş, Trecutul – Profetul viitorului…; Mihaela Turian, Biserica de lemn de la Mănăstirea Strâmba; Adina Lăcrimioara Lazar, Călătorie prin cuvinte…
(D.H.)


■ Odată cu primul număr din 2016, „Viaţa Românească” păşeşte în al o sută zecelea an de la înfiinţare. Şi nu oricum, ci prin o revenire la apariţia lunară, după ce, ani de zile, din raţiuni meschin-economice, a avut apariţii sporadice. 

În deschidere stă un „poem invitat” de Marian Drăghici, care e numai o secvenţă din eterna partidă de şah dintre Eros şi Thanatos, urmărită de poet. În editorialul lui Nicolae Prelipceanu, după invocarea câtorva distopii negre ale literaturii în general şi ale literaturii actuale, generate de conjuncturi geopolitice neliniştitoare, se descifrează îngrijorarea că în literatura română nu se ivesc astfel de cărţi profetice. Aniversarea eminesciană din ianuarie cuprinde două opinii, semnate Mircea Bârsilă şi Simon-Grazia Dima, despre o carte de amintiri ale unor contemporani ai poetului. Florin Manolescu, recent dispărut, e prezent cu o ultimă contribuţie despre scriitorii din exil, iar textul său e însoţit de un ferpar al redactorului-şef, Nicolae Prelipceanu. Un grupaj de poeme de Ioan Es. Pop, sub genericul Păzea, radicalii sunt liberi!, anunţă, credem, o metamorfoză stilistică în scrisul poetului. Numărul mai cuprinde capitole de eseu, proză, precum şi o rubrică de „recuperări”, în cadrul căreia Ion Pop publică studiul dedicat poeziei lui Alexandru Miran, dintr-o viitoare istorie a poeziei. O consistentă fasciculă e consacrată cronicilor literare şi nu numai, susţinute de prestigioase nume. La rubrica „Meridian”, un poet columbian, Juan Manuel Roca, cu câteva foarte bune poeme, în traducerea Rodicăi Grigore. Urăm revistei „Viaţa Românească”, în acest an aniversar, apariţie îndelungată şi cât mai multe numere memorabile!
(V.M.) 


■ Apărută constant în condiții grafice și editoriale impecabile, revista Cafeneaua Literară, a depășit demult, iată, e al XIII-lea an, arealul publicistic obișnuit prin asumarea conținutului de nivel literar și literal în egală măsură elevat și comprehensibil. 

Se întâmplă în existența unei publicații de cultură să urmeze o traiectorie valorică sinuoasă, evidentă în calitatea materialelor, a subiectelor sau a probității semnatarilor, intelectuale și profesionale, ajungându-se mai mult sau mai puțin frecvent la numere „de colecție”. Ei bine, revista piteșteană (doar pentru că apare la Pitești) generează mensual, cu fiecare nouă apariție, satisfacție deplină cititorului care plonjează fără complexe între copertele sale fastuoase. Numărul 2/157 – februarie 2016 este aliniat astfel de către un colectiv redacțional alcătuit din Virgil Diaconu – director, Marian Barbu – redactor-șef, Nicolae Eremia, Ion Pantilie, Denisa Popescu, Liliana Rus, Florin Stanciu – redactori. În interior, cel mai recent Laureat al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (2015), Poetul, Criticul, Eseistul; Moralistul Gheorghe Grigurcu semnează un buchet de aforisme sub titlul Nervozitatea umbrei. Urmează Horia Gârbea cu traducere (și note) din William Shakespeare, Viața regelui Henric al V-lea, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la moartea celui mai important dramaturg din toate timpurile. Un eseu cu titlul Brâncuși – fondatorul sculpturii contemporane este semnat de Ioan M. Roșca. Alexandru Jurcan traduce din limba franceză Dialogul dintre Sain-John Perse și criticii și scriitorii suedezi – 10 decembrie 1960, material transcris inițial de către Dominique Birman de Relles, în 2015. În cadrul rubricii Profil, Adrian Dinu Rachieru realizează un elogiu cunoscutului prozator dizident Petru Popescu, iar Raluca Gâldău surprinde cu un interviu luat Alexandrei Noica Wilson, fiica reputatului filosof Constantin Noica. Liliana Rus își transcrie cu grație lingvistică Însemnările de cititor referitor la placheta de poeme Hasychia a poetului Alexandru Mărchidan. Sub semnătura Lianei Alecu – traducerea din limba engleză a unui capitol din lucrarea Desire in Language a lingvistei Julia Kristeva. Coperta a IV-a este oferită traducătoarei Paula Romanescu pentru câteva capodopere din poeziile lui Omar Khayyam. Suplimentul central dezvăluie în cele 12 pagini, sub genericul Arte poetice, studiul Despre dificultate, datorat lui George Steiner, în traducerea lui Mihai-Athanasie Petrescu, precum și un pseudo-interviu cu poetul, eseistul și prozatorul Horia Bădescu, realizat de Virgil Diaconu.
  (V.T.)

Autor: redacția