Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Consiliul judeţean între anii 1930-1940

Consiliul judeţean între anii 1930-1940

Martie 2016

Aspecte privind administraţia 
judeţului Sălaj în perioada interbelică (II)

Primul Consiliu Judeţean Sălaj, ales în 1926, a fost dizolvat în 1929. În locul său a fost instituită, la 19 octombrie 1929, o „Comisiune interimară judeţeană”. Aceasta, sub conducerea lui Alexandru Aciu1, „va gira afacerile judeţului în conformitate cu art. 536 din legea pentru organizarea administraţiunii locale”2, până la alegerea unui nou consiliu.
Alegerile pentru Consiliul judeţean au fost organizate în data de 5 februarie 1930, dar constituirea propriu-zisă a acestuia a avut loc în data de 3 iunie 1930. Şedinţa a fost deschisă de Dr. Alexandru Aciu, prefectul judeţului Sălaj, asistat de Ioan Deleu, secretarul delegat al consiliului. 
Cuvântarea lui Alexandru Aciu merită a fi reprodusă, parţial, aici, deoarece surprinde distincţia ce se face de acum înainte între atribuţiile prefectului şi cele ale preşedintelui de consiliu: „Spiritul legii noi administrative, larg şi democratic, nu va putea fi alterat nici în cazul când mici defecte în aplicare, inevitabile oricărei alcătuiri omeneşti, ar produce unele piedici momentane, piedici ce pot fi înlăturate. Administraţia are elasticitatea iniţiativei prin corpul autonom, nestrivită de veleităţi pur politice, chiar dacă politica, în mod inevitabil, prin spiritul ei de influenţă morală şi control, nu va rămânea fără adăpost. Atribuţiunile prefectului politic se separă în mod norocos de ale Consiliului şi în special de ale noului prefect administrativ, care este preşedintele delegaţiei consiliului judeţean. Prefectul vechi, care era nu numai reprezentant politic al guvernului ci şi prefect administrativ, rămâne reprezentant al guvernului şi controlor al tuturor serviciilor administrative din judeţ. Rămâne deci prin controlarea executării legilor şi deciziunilor şi el în serviciul judeţului, dar atribuţiunile administrative trec la corpul autonom în frunte cu preşedintele delegaţiei Consiliului judeţean. Spiritul legii noi l-aţi observat. Eu, ca fost şi prefect administrativ, voi controla şi pe mai departe acest spirit al legii şi voi da ca moştenire noului administrativ spiritul dezinteresat al dreptăţii, respectul drepturilor cetăţeneşti, lipsa oricărui abuz, imparţialitate în judecată şi călcarea în picioare a tuturor ispitelor materiale…”3. 
La apelul nominal s-a constatat prezenţa următorilor consilieri aleşi: Dr. Pop Gheorghe, Copos Valentin, Dr. Oros Sever, Dr. Pop Alexandru, Dragomir Teofil, Mureşan Dumitru, Pop Vasile, Coza Aurel, Sima Valentin, Cupcea Petru, Urian Samuil, Josika Ioan, Oţiel Cornel, Dr. Kaizler Gheorghe, Dr. Boloni Zoltan, Mihalca Traian, Brandt Iosif, Indrean Vasile, Beldi Coloman, Lengyel Acaţiu, Dr. Wetzak Alexandru, Hendea Nicolae, Kerekes Ernest, Wieser Ştefan, Bay Francisc, Ghiuruţan Ioil, Dr. Szabo Alexandru, Kreutzer Mihai, dr. Vaida Petru, Dr. Szekely Alexandru, Vaştag Gheorghe şi a următorilor consilieri de drept: Pop Gheorghe, Mango Ioan, Mărgineanu Dumitru, Dr. Lazăr Gavril, Fejer Iosif, Rădulescu Ioan, Roşca Remus şi Kadar Geiza. Absentau dintre consilierii aleşi: Sălăgean Ioan, Băliban Antoniu, Trufaşiu Traian şi Labo Augustin, iar dintre membrii de drept Cioran Ioan şi Trufaşiu Traian.
Preşedinte de vârstă a fost ales Dragomir Teofil, care, după o „cuvântare lungă, în care face o re-privire asupra trecutului nostru de opresiune”4, constată că nu există cazuri de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate între membrii consiliului, declarându-i pe toţi validaţi. S-a depus apoi jurământul „prevăzut de art. 202, alin. 4 din legea pentru organizarea administraţiunii locale”.
A urmat alegerea biroului consiliului judeţean. Au fost în „total 30 voturi valabile” şi s-au obţinut următoarele rezultate: „Dr. Pop Gheorghe5 ca preşedinte 30 voturi, Beldi Coloman ca vicepreşedinte 28 voturi, Cupcea Petru ca vicepreşedinte 17 voturi, Dr. Pop Alexandru ca secretar 30 voturi, Coza Aurel ca secretar 23 voturi, Copos Valentin ca chestor 25 voturi, Oţiel Cornel ca chestor 30 voturi”. Au obţinut voturi şi alţi consilieri judeţeni, dar fără a fi aleşi, aşa că numiţii de mai sus au fost declaraţi aleşi în biroul consiliului. Dr. Pop Gheorghe „mulţumeşte în numele celor aleşi pentru încrederea dată şi îndeamnă la muncă spornică spre binele judeţului şi cu excluderea politicii”.
A urmat alegerea Delegaţiei Consiliului judeţean, fiind declaraţi aleşi: „De Preşedinte al Delegaţiei Consiliului judeţean dl. Dr. Sima Cornel, de membrii titulari: Mureşan Dumitru, Dr. Boloni Zoltan, Dr. Oros Sever, de membrii supleanţi: Sima Valentin şi Dr. Szabo Alexandru. Între domnii Dragomir Teofil şi Copos Valentin ca membri titulari şi Trufaşiu Traian şi Pop Vasile ca membri supleanţi având loc balotajul, după despuierea scrutinului se constată că a obţinut: dl. Dragomir Teofil 19 voturi, Copos Valentin 12 voturi, iar Trufaşiu Traian 5 voturi şi Pop Vasile 25 voturi. În urma acestui rezultat se declară ales de membru titular în Delegaţia Consiliului judeţean dl. Dragomir Teofil, iar de supleant dl Pop Vasile, ca întrunind majoritatea din cele 31 voturi date”. 
A fost aleasă şi Comisia de verificare, în următoarea componenţă: Dr. Vaida Petru, Dr. Kaizler Gheorghe, Ghiuruţan Ioil, Urian Samuil şi Băliban Antoniu, precum şi secretarul general al judeţului, în persoana lui Ioan Deleu.     
Acest consiliu judeţean a fost dizolvat prin dispoziţia ministerială nr. 7095/1931. Şedinţa de „instalare şi constituire a Comisiunei interimare a judeţului Sălaj”, numită cu aceeaşi decizie ministerială, s-a desfăşurat la 11 septembrie 1931 şi a fost prezidată de Dr. Cornel Sima, „director de prefectură, delegat prin ord. no. 9545 – 1931 cu girarea prefecturii pe timpul concediului prefectului titular asistat de dl Ioan Deleu secretar general judeţean”6. Erau prezenţi: Teofil Dragomir, Dr. Clemente Barbul, Demetriu Mureşan, Dr. Zoltan Boloni, Câmpian Gavril, Ioan Oltean, Matei Mărăşescu, Sorescu Pretor, membri ai comisiei interimare (trebuie menţionat că membrii comisiilor interimare judeţene erau consideraţi consilieri judeţeni, aşa cum, de altfel, rezultă şi din procesele-verbale ale şedinţelor), care au depus jurământul, în următoarea formulă: „Jur credinţă Regelui Carol al II-lea. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi conştiinţă funcţiunea ce-mi este încredinţată şi să păstrez secretele serviciului”. 
Au existat şi două declaraţii adresate prefectului judeţului, Gheorghe Matieşanu7, prima referitoare la acuzaţiile de ilegalităţi, de care s-ar fi făcut vinovat consiliul judeţean dizolvat, pe care cei incriminaţi le-au respins ca nefondate, alta, aparţinând lui Zoltan Boloni, referitoare la slaba participare a minorităţii maghiare în noua comisie interimară: „Trebuie să constat însă cu regret că minoritatea din judeţul nostru, care reprezintă aici o forţă considerabilă sau chiar covârşitoare în privinţa experienţelor şi a averii, nu ia parte la această comisiune conducătoare a judeţului, decât prin persoana mea modestă. Considerând, că astfel se poate constata excluderea ungurimei din administraţia publică, trebuie constatat şi din partea mea şi din partea minorităţii faptul că responsabilitatea pentru administraţie în situaţia actuală grea a luat-o asupra-şi şi o suportă exclusiv partidul guvernului”. 
După prezentarea acestor declaraţii, preşedintele Cornel Sima a propus ca, din considerente financiare, să fie redus numărul de şedinţe la două pe lună, fixând ziua de marţi pentru desfăşurarea lor. Apoi au fost aleşi membrii din comisia de verificare: Teofil Dragomir, Zoltan Boloni, Matei Mărăşescu, Gavril Câmpian şi Sorescu Pretor, iar membru în comitetul de igienă a fost delegat Matei Mărăşescu. A fost desemnată Comisia de licitaţii, având ca membri titulari pe Gheorghe Matieşanu, prefectul judeţului (preşedinte), Zoltan Boloni şi Adalbert Sami, membri şi Ludovic Sikszay, secretar. S-a decis ca „jetonul de prezenţă” să fie fixat la 300 lei pentru fiecare şedinţă, la care să fie adăugate cheltuielile de deplasare pentru cei care locuiesc în afara oraşului de reşedinţă. Ultima şedinţă a comisiei în această componenţă este datată 24 mai 1932.
La 23 iunie 1932 are loc şedinţa de instalare şi constituire a noii Comisii interimare a judeţului Sălaj, numită prin Deciziunea Ministerului de Interne no. 9235/1932, şi având în componenţă următorii membri: Demetriu Mureşan, Valentin Sima, Dr. Zoltan Boloni, Dr. Oros Sever, Aurel Ghilea, Acaţiu Lengyel. Şedinţa a fost prezidată de noul (şi vechiul!) prefect al Sălajului, Gheorghe Pop, asistat de Ioan Deleu, secretarul general judeţean. Şedinţa a început cu depunerea jurământului prevăzut de lege. S-au menţinut deciziile luate de comisia anterioară referitoare la „jetonul de prezenţă”, adică 300 lei pentru fiecare zi de şedinţă şi la datele de desfăşurare a şedinţelor (ziua de marţi, din două în două săptămâni) şi s-au precizat sumele cheltuielilor de transport, astfel: „1. Dlui Demetriu Mureşan dom. în Chechiş, bilet de tren cl.II de la Zălau la Jibou şi retur, costul trăsurei dela Chechiş la Jibou şi retur 10 lei per. Km. în proporţia distanţei; 2. Dlui Valentin Sima dom. în comuna Curitău bilet de tren dela Curitău la Zălau şi retur; 3. Dlui Sever Oros, dom. în comuna Tăşnad, bilet de tren cl. II dela Tăşnad la Zălau şi retur; 4. Dlui Acaţiu Lengyel dom. în com. Crasna costul trăsurei per km 10 lei de la Crasna la Zălau şi retur în proporţia distanţei”8. La ultimul punct al ordinei de zi s-a aprobat „ca cele două camere în casa judeţului din Zălau, Piaţa Mihai Vitezul no. 4 cari au fost folosite de fostul prefect ca locuinţă împreună cu mobilierul să fie cedate Dlui Cornel Sima director de prefectură ca locuinţă”.
În cadrul şedinţei din 12 iulie 1932 a depus jurământul, ca membru în comisia interimară, Aurel Coza, iar în şedinţa din 9 august 1932, Victor Pop. În 15 septembrie depune jurământul Petru Cupcea, numit prin decizia Ministerului de Interne nr. 13671 din 1932.
La 3 ianuarie 1933 are loc o şedinţă festivă a comisiei interimare, având ca obiect „sărbătorirea Primului Ministru Iuliu Maniu, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, în data de 8 ianuarie”. Şedinţa s-a desfăşurat la Palatul administrativ, fiind prezidată de Gheorghe Pop, prefectul judeţului, asistat de Ioan Deleu, secretarul general. Erau prezenţi: Petru Cupcea, Aurel Coza, Sever Oros, Zoltan Boloni, Victor Pop, Valentin Sima, Aurel Ghilea şi Acaţiu Lengyel, membrii comisiei interimare. S-a luat următoarea hotărâre: „Judeţul Sălaj să trimită sub conducerea domnului Prefect Dr. Gheorghe Pop o delegaţie constătătoare din 30 membrii care să exprime în numele întregului judeţ omagiile cuvenite Sărbătoritului, care mai bine de două treimi din viaţa sa de până acum a gândit, a muncit şi luptat până la jertfirea de sine pentru emanciparea Neamului, întărirea şi înflorirea Ţării, – asigurându-l de devotamentul sincer şi desăvârşit şi sprijinul nelimitat al Sălăjenilor în toate acţiunile sale”9. 
A doua zi, prefectul s-a prezentat în faţa primului ministru, aducându-i la cunoştinţă hotărârea adoptată şi rugându-l să primească delegaţia sălăjenilor, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani. Iuliu Maniu a mulţumit pentru bunele sentimente şi încrederea sălăjenilor, dar „şi-a exprimat dorinţa categorică de a nu fi sărbătorit sub nici un chip în vremurile aceste grele”. Raportul despre întâlnirea cu Iuliu Maniu a fost prezentat membrilor comisiei interimare de prefectul Gheorghe Pop în şedinţa din 17 ianuarie 1933. În această formulă, Comisia Interimară şi-a desfăşurat ultima şedinţă în 14 noiembrie 193310, fiind prezidată de Gheorghe Pop, asistat de Ioan Deleu.
În data de 9 decembrie 1933, are loc şedinţa de instalare şi constituire a noii Comisii Interimare a judeţului Sălaj, numită prin decizia Ministerului de Interne nr. 14435 din 22 noiembrie 1933. Era prezidată de Dr. Mihail Gurzău11, prefectul judeţului, asistat de Ioan Deleu. Erau prezenţi: Dr. Emil Lobonţiu, Dr. Cornel Pop, Aurel Mureşan, Gheorghe Nichita, Ilie Călăuz, Ilie Marinca, Emil Ostate, Avram Dragoş şi Laurenţiu Bran, membri în Comisia Interimară. Noul prefect, şi preşedinte al Comisiei Interimare, aduce mulţumiri fostei comisii „pentru munca depusă în interesul obştesc, accentuează tradiţia înstăpânită la acest judeţ de a păstra ceea ce înaintaşii au înfăptuit şi de a desăvârşi ceea ce au început. Salutând apoi pe noii membrii ai Comisiei Interimare îşi exprimă dorinţa şi speranţa de a-i avea de sinceri colaboratori în acest spirit de continuitate tradiţională, ţinând seamă de spiritul şi programul partidului. Îi îndeamnă la muncă conştienţioasă şi chibzuire serioasă în toate chestiunile, ca deciziunile să fie aduse cu autoritate fără posibilitate de revenire”. 
După depunerea jurământului s-a trecut la alegerea diferitelor comisii. Au fost aleşi: Emil Lobonţiu, Cornel Pop, Ilie Călăuz, Emil Ostate şi Avram Dragoş în Comisia de Verificare, Emil Ostate, ca preşedinte al Comisiei pentru Propuneri de Numiri şi Înaintări, Aurel Mureşan în Consiliul de Igienă şi Ocrotire, Ilie Marinca şi Gheorghe Nichita în Comisiunea de Recrutare şi Consiliul de Revizuire. Ca înlocuitori ai preşedintelui Comisiei Interimare, în caz de lipsă, au fost desemnaţi Emil Lobonţiu şi Emil Ostate.
S-a decis că şedinţele „Comisiunei Interimare se vor ţinea ca până acuma tot la două săptămâni în ziua de marţi, iar în caz de nevoie se vor convoca de câte ori va fi trebuinţă şi pe altă zi”. De asemenea, se fixa „pentru membrii comisiunii actuale jetonul de şedinţă pe zi în sumă de 250 lei, iar pentru cheltuieli de transport se vor plăti membrilor comisiunii biletul de autobus sau biletul de tren cl. II şi unde nu se poate circula cu tren sau autobus se va plăti pentru trăsură sau automobil 10 lei per kilometru în raport cu lungimea drumului făcut”.
La 9 ianuarie 1934, în prima şedinţă a Comisiei interimare din acel an „se aprobă a se deschide un credit extraordinar de lei 800 spre a servi de plata costului unei cunune aşezată de Prefectură pe catafalcul fostului prefect al judeţului Dr. Gheorghe Pop”, decedat în ziua de 25 decembrie 1933.
La 6 februarie 1934, în şedinţa comisiei interimare este numit ca membru dl Ioan Bancoş, în locul lui Emil Lobonţiu, prin decizia Ministrului de Interne nr. 529 din 1934. În aceeaşi şedinţă a fost numit jurisconsult al judeţului Iuga Ioan (care a obţinut cinci voturi, faţă de patru ale lui Augustin Pintea), cu un „salariu de bază de 1000 lei şi accesoriile cuvenite”12. 
Alte schimbări în componenţa Comisiei interimare intervin în şedinţa din 27 februarie 1934. Astfel, Traian Costea îi ia locul lui Laurenţiu Bran (decizia Ministrului de Interne nr. 929 din 5 februarie 1934), iar Ioan Ghiţiu locul lui Aurel Mureşan (decizia Ministerului de Interne nr. 1337 din 13 februarie 1934). Tot atunci apare, ca secretar general delegat, Adalbert Sami, în locul lui Ioan Deleu.
În 27 martie 1934 are loc şedinţa de instalare şi constituire a noii Comisii interimare a judeţului Sălaj, numită prin deciziile nr. 2961 din 20 martie şi 3089 din 22 martie a Ministerului de Interne. Şedinţa a fost prezidată de Mihai Gurzău, prefectul judeţului, asistat de Victor Supuran, „delegat a îndeplini funcţiunea de secretar general cu Decizunea no. 233-1934 a Comisiunii Interimare a judeţului Sălaj”. Erau prezenţi: Emil Lobonţiu, Cornel Pop, Emil Ostatea, Ilie Călăuz, Gheorghe Nichita, Avram Dragoş, Traian Costea, Augustin Maxim şi Ilie Marinca. S-au stabilit comisiile, iar înlocuitor pentru prezidarea lucrărilor a fost desemnat Emil Lobonţiu, „iar în caz de împiedicare şi a acestuia pe dl. Emil Ostatea”. Între membrii comisiei apare şi Iulian Andrei Domşa, fost prefect liberal între anii 1922-1925 (în câteva şedinţe, între lunile mai 1934 şi ianuarie 1935; a fost înlocuit cu Ioan Bancoş, preot, numit prin decizia M.I. nr. 869 din 17 ianuarie 1935).
Puterea prefectului-preşedinte a crescut: în şedinţa din 28 mai 1935, „având în vedere dispoziţiunile art. 243 şi 244 din legea pentru organizarea administraţiunii locale, conform căreia consiliul judeţean poate deferi o parte din atribuţiunile sale, ca să se poată lua măsuri şi în intervalul dintre şedinţele comisiei interimare în vederea unei administraţiuni mai expeditive, Comisia Interimară a Judeţului decide: Se autorizează dl. Dr. Mihai Gurzău prefectul judeţului, ca să poată lua măsuri de ordin personal şi material în limita bugetului judeţului aprobat pe exerciţiul 1935-1936, afară de a decide privitor la numirea, înaintarea, licenţierea funcţionarilor cu titluri academice superioare, aprobarea socotelilor, a împrumuturilor, a actelor de dispoziţie, transacţie etc., care potrivit dispoziţiunilor art. 244 din legea pentru reorganizarea administraţiunii locale nu se pot deferi”13. 
Din 11 iunie 1935 apare, ca membru în comisia interimară, Laurenţiu Bran, preot, în locul lui Emil Ostate, decedat, iar la 17 decembrie, acelaşi an, în locul lui Avram Dragoş, „harnicul şi devotatul membru”, încetat din viaţă la 10 decembrie, este numit Traian Cionfi.
La 24 septembrie 1935, luând în dezbatere adresa Cercului de Recrutare Sălaj, prin care se solicita numirea consilierilor judeţeni în comisiile de recrutare, Comisia interimară, cu unanimitate de voturi a decis: „Numeşte în comisiunile de verificare şi centralizarea tabelelor de recensământ al claselor 1937, 1938, 1939 şi 1940 pe consilierii judeţeni după cum urmează: 1. Plasa Zălau: Paul Dimitriu, titular, subrevizor în Năpradea, plasa Jibou; supleant Trăian Costea, preot domiciliat în Trăznea. 2. Plasa Buciumi: Trăian Costea, preot Trăznea, titular; supleant Augustin Maxim, înv. dir. Tihău. 3. Plasa Jibou: Augustin Maxim, înv. dir. Tihău, titular; supleant Paul Dimitriu, subrevizor şcolar Năpradea. 4. Plasa Cehul Silvaniei: Vasile Robu, învăţător Băseşti, titular; supleant Augustin Maxim, dir. inv. Tihău. 5. Plasa Crasna: Avram Dragoş, preot Siciu, titular; supleant Trăian Costea, preot în Treznea. 6. Plasa Şimleul Silvaniei: Avram Dragoş, preot Siciu, titular; supleant Trăian Costea, preot în Treznea. 7. Plasa Supuru de Jos: Laurenţiu Bran, preot în Aluniş, titular; supleant Ilie Călăuz, protopop în Cehul Silvaniei. 8. Plasa Tăşnad: Ioan Ghiţiu, preot în Tăşnad, titular; supleant Vasile Pustai, proprietar în Tăşnad. 9. Plasa Carei: Ioan Ghiţiu, preot în Tăşnad, titular; supleant Vasile Pustai, proprietar în Tăşnad. 10. Plasa Valea lui Mihai: Ioan Ghiţiu, preot în Tăşnad, titular; supleant Vasile Pustai, proprietar în Tăşnad”.
O nouă „Lege administrativă” apare în 27 martie 1936. Conform legii şi regulamentului ei de funcţionare din 18 februarie 1937, administrarea judeţului era încredinţată consiliului judeţean ca organ deliberativ şi delegaţiei judeţene tot ca organ deliberativ şi executiv. Legea acorda preşedinţia Delegaţiei nu prefectului, ci unui preşedinte ales dintre membri. Aşa că, în 9 ianuarie 1937, apare ca preşedinte al Comisiei interimare a judeţului Sălaj, Ilie Călăuz14, protopop în Cehu Silvaniei, asistat în prezidarea şedinţei de Victor Supuran, secretarul general delegat al consiliului judeţean. Nu s-au păstrat procesele verbale din anul 1936, dar schimbarea preşedintelui s-a făcut conform noii legi administrative din 1936. Tot în conformitate cu aceasta, la şedinţe participa prefectul sau, în caz de lipsă a acestuia, subprefectul (în cazul acesta, dl. Ioan Lobonţiu). Erau prezenţi, ca membri: Traian Cionfi, Trăian Costea, Ioan Ghiţiu, Ioan Bancoş, Augustin Maxim, Ioan Curea, Ilie Marinca, Paul Dimitriu, membri şi în comisia anterioară. Schimbarea s-a făcut doar în cazul preşedintelui.
La 19 aprilie 1937 se numeşte o nouă Comisie Interimară a judeţului Sălaj. Şedinţa de constituire a fost prezidată de prefectul judeţului, Mihai Gurzău, asistat de Victor Supuran, secretarul general delegat. Prefectul a prezentat decizia nr. 4051 din 2 aprilie 1937, prin care se numea noua Comisiune Interimară „care să gireze afacerile judeţului Sălaj până la alegerea şi instalarea Consiliului judeţean. Conform deciziunii au fost numiţi: Ilie Călăuz, preşedinte, Traian Cionfi, vicepreşedinte, Trăian Costea, Ioan Ghiţiu, Ioan Bancoş, Augustin Maxim, Ilie Marinca, Paul Dimitriu şi Ioan Curea, membri. S-a depus apoi jurământul, conform legii administrative, cu următorul conţinut: „Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunei şi legilor Ţării, jur să apăr interesele Ţării şi ale judeţului. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. După acest moment, preşedinţia a fost preluată de Ilie Călăuz, care a cerut membrilor comisiei interimare să-l proclame pe Mihai Gurzău, prefectul judeţului, preşedinte de onoare a comisiunii, ceea ce s-a şi făcut, cu unanimitate de voturi. Au fost alese apoi diferitele comisii, prin vot. Astfel, au fost aleşi Paul Dumitriu, Augustin Maxim şi Ioan Ghiţiu în Comisia administrativă, financiară şi de control, Traian Cionfi, Trăian Costea şi Ioan Curea în Comisia de lucrări publice, Augustin Maxim, Paul Dimitriu şi Traian Costea în Comisia economică, Ilie Călăuz, Ioan Bancoş şi Augustin Maxim în Comisia cultelor şi învăţământului, Trăian Cionfi, Trăian Costea şi Ioan Curea în Comisia sanitară şi de asistenţă socială. După constituirea comisiilor, locul prefectului, „reclamat de serviciu în altă parte”, este luat de subprefectul Ioan Lobonţiu.
În data de 25 iulie 1937 s-au desfăşurat ultimele alegeri din perioada interbelică pentru Consiliul Judeţean. Partidul Naţional Ţărănesc a obţinut 61 la sută dintre voturi (18 mandate), iar Partidul Maghiar 39 la sută (12 mandate). Ședința de constituire a avut loc în data de 16 august, iar președinte a fost ales Petre Cupcea - Vicarul Silvaniei. În data de 21 august 1937 are loc şedinţa de constituire a Delegaţiunii Permanente a judeţului Sălaj, şedinţă deschisă de subprefectul judeţului Ioan Lobonţiu, asistat de Victor Supuran, secretarul general delegat. Erau prezenţi: Trufaşiu Liviu, Oşan Valer, Zoltan Boloni, Pop Anton şi Iustin Buzilă, membri ai delegaţiunii permanente a judeţului Sălaj. Conform art. 67 din legea administrativă s-a ales, prin vot secret, un preşedinte, în persoana lui Valer Oşan15. 
În comisia pentru propuneri de numiri şi înaintări, conform art. 72, alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea legii statutului funcţionarilor publici, este desemnat, din partea delegaţiei permanente, Liviu Trufaşiu. La unele şedinţe ale delegaţiei permanente din această perioadă participă şi prefectul Mihai Gurzău (ex. 27 oct. 1937). Ultimul proces verbal al delegaţiunii în această componenţă este din 27 noiembrie 193716. Nu avem procese verbale din luna decembrie 1937 (nu s-au ţinut, probabil, şedinţe). 
La 15 ianuarie 1938, se constituie o nouă Comisiune interimară, ultima din perioada interbelică, şi cu o viaţă foarte scurtă. Şedinţa de constituire este condusă de Teodor Vidican, prefectul judeţului, asistat de Victor Supuran, secretarul general judeţean. Prefectul a dat citire Înaltului Decret Regal nr. 9 din 5 ianuarie 1938, prin care „toate consiliile comunale rurale, urbane, municipale, ale Capitalei şi cele judeţene au fost dizolvate. În urma acestui fapt, Ministerul de Interne, cu Deciziunea nr. 505 din 14 ianuarie 1938, comunicată Prefecturei cu ordinul telegrafic nr. 507 din 14 ianuarie 1938, a numit o Comisiune interimară care va gira agendele Consiliului judeţean până la constituirea unui nou consiliu ales. În această comisiune au fost numiţi domnii: Creţu Teodor – preşedinte (nu am reuşit să găsesc, până în acest moment, date despre domnia sa, n.n.), Goşescu Iuliu – vicepreşedinte, Marinca Ilie, Costea Ioan, Gavriş Augustin, Dr. Gherman Victor, Toth Vasile, Hendea Nicolae, Mihali Liviu, Podoaba Augustin, Dr. Şandor Alexandru, Maxim Augustin, Olariu Macedon, Fogaş Aurel şi Filep Ioan membri”. 
După depunerea jurământului de către membri prezenţi (a absentat doar Maxim Augustin), se constituie comisiile prevăzute de art. 77 din legea administrativă, astfel: Comisia administrativă, financiară şi de control (Creţu Victor, Gherman Vasile, Mihali Liviu), Comisia de lucrări publice (Podoaba Augustin, Toth Vasile şi Filep Ioan), Comisia economică (Gavriş Augustin, Hendea Nicolae, Fogaş Aurel), Comisia cultelor şi învăţământului (Costea Ioan, Goşescu Iuliu, Olariu Macedon), Comisia sanitară şi de asistenţă socială (Dr. Şandor Alexandru, Maxim Augustin, Marinca Ilie). 
S-a stabilit ca şedinţele să fie ţinute săptămânal, joia17. Subprefect al judeţului, în această perioadă, este Dr. Emil Fedorca, care participă la şedinţele din 3 şi 10 februarie 1938, în locul prefectului Teodor Vidican. 
Ultimul proces-verbal, datat 10 februarie 1938, nu mai are semnăturile membrilor: începea regimul monarhic autoritar al lui Carol al II-lea. Pe durata acestui regim (februarie 1938 – septembrie 1940) administraţia locală a fost încredinţată funcţionarilor numiţi de autoritatea centrală: rezidenţii regali în ţinuturi şi primarii în comune. Judeţele îşi pierd calitatea de persoane juridice (la fel ca plăşile). Apoi, în urma dictatului de la Viena din 1940, evoluţia instituţiilor administrative româneşti a fost întreruptă, judeţul Sălaj intrând sub administraţie horthystă pentru patru ani.

Note:
1. Dr. Alexandru Aciu, Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, comisie instituită prin Decretul regal nr. 3359 din 1929. Instalat în funcţie la data de 19 octombrie 1929. A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, între noiembrie 1928 şi aprilie 1931, numit prin Decretul Regal nr. 2799 din 14 noiembrie 1928. Membru în Marele Sfat Naţional, deputat în primul parlament al României întregite; preşedinte al organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Ţărănesc; secretar al Reuniunii Femeilor Române Sălăjene; notar public la Cluj (D. Pop, Doru E. Goron, Prefecţii judeţului Sălaj - o istorie în documente, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2007, pp. 59-60; Gazeta Ilustrată, an III, iunie 1934, nr. 5, p. 81, Figuri clujene: Dr. Alexandru Aciu).
2. Vezi Legea pentru organizarea administraţiunii locale din 3 august 1929, în Cod Hamangiu, vol. XVII, 1929, pp. 921-1016.
3. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Sălaj, fond Prefectura judeţului Sălaj, Consiliul judeţean - procese verbale, dosar 4, f. 1; în continuare vom menţiona doar fondul (PjSj-CJ), numărul dosarului/procesului-verbal şi, dacă e cazul, fila.
4. PjSj-CJ, dosar 4, f. 2.
5. Dr. Gheorghe Pop, Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, instalat în funcţie la 10 august 1926; Preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, instalat în funcţie în data de 3 iunie 1930; Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, comisie numită prin Deciziunea Ministerului de Interne nr. 9235/1932. Instalat la 23 iunie 1932. A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, în două rânduri: aprilie 1919-aprilie 1920, numit prin „Procesul-verbal al Consiliului Dirigent din 14/27 martie 1919” şi iunie 1932-noiembrie 1933, numit prin Decretul Regal nr. 1932 din 9 iunie 1932. Preşedinte al organizaţiilor judeţene Sălaj ale Partidului Naţional Român (P.N.R.) şi Partidului Naţional Ţărănesc (P.N.Ţ.); preşedintele Camerei de Agricultură Sălaj (Prefecţii…, p. 55). 
6. PjSj-CJ, dosar 4, f. 5 şi urm.
7. Prof. Gheorghe Matieşanu, Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, comisie numită cu deciziunea ministerială No. 7095 – 1931”. Instalat în funcţie la 11 septembrie 1931. A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, în perioada mai 1931-iunie 1932, numit prin Decretul Regal nr. 1546 din 7 mai 1931. Profesor, preşedintele Organizaţiei Partidului Naţionalist-Democrat din judeţul Sălaj. Secretar al despărţământului central al Astrei Sălaj, redactor la gazeta „Meseşul” (Prefecţii…, p. 61).
8. PjSj-CJ, dosar 5, f. 167.
9. Idem, dosar 6, proces-verbal nr. 1/1933.
10. Ibidem, proces-verbal nr. 24/1933.
11. Dr. Mihai Gurzău, Preşedinte al Comisiei Interimare a judeţului Sălaj, numită prin decizia Ministerului de interne nr. 14435 din 22 noiembrie 1933. Instalat în funcţie în data de 9 decembrie 1933. A deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, între noiembrie 1933 şi noiembrie 1937, numit prin Decretul Regal nr. 2942 din 15 noiembrie 1933. Doctor în drept, avocat. Membru marcant al Partidului Naţional Liberal. (Prefecţii…, p. 61)
12. PjSj-CJ, dosar 6, f. 411.
13. Idem, dosar 7, f. 7.
14. Ilie Călăuz, Preşedinte al Comisiei interimare a judeţului Sălaj, între 9 ianuarie 1937 (reales în 19 aprilie) şi 21 august 1937. Preot în Crasna, din 1910 (cf. Şematismul veneratului cler al Diecezei greco-catolice române de Gherla pe anul 1914 dela înfiinţarea Episcopiei anul 61, p. 176 şi 292). Administrator şi al parohiei Pericei între aprilie 1911 şi 27 mai 1912. Militant activ pentru unire, luptător pentru drepturile neamului şi întregirea lui (C. Coposu, Lauda clerului, site-ul C. Coposu). Primul paroh al Cehului Silvaniei, unde începe, în anul 1935, construcţia bisericii. Desfăşoară, după unire, misiuni culturale preoţeşti în satele din apropierea Cehului Silvaniei (Oarţa de sus şi de Jos ş.a). Protopop al tractului Cehu Silvaniei. Închis în temniţele comuniste după instaurarea acestui regim (Martiri pentru Hristos, Civic Media).
15. Valer Oşan, Preşedinte al Delegaţiei Permanente a Consiliului judeţean Sălaj, ales la 21 august 1937. Absolvent al Şcolii normale de Stat din Zalău. Participant activ la cercurile culturale şi manifestaţiile naţionale din Jibou, unde este cadru didactic din 1 septembrie 1930. În 1936 era la Crasna, detaşat (cf. Dumitru Ilea, Monografia Şcoalei primare din Jibou, 1936).
16. PjSj-CJ, dosar 8, f. 213.
17. Ibidem, f. 316.

Autor: Dănuț Pop