Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Poem pentru „Caiete Silvane”: Gellu Dorian

Poem pentru  „Caiete Silvane”: Gellu  Dorian

Martie 2016

Într-o zi ca aceasta


Într-o zi ca aceasta cînd aştepţi primăvara şi ea a venit
şi deja a plecat, fără să vezi ochii ei,
fără să-ţi arunci hainele ca pe o piele şarpele cînd
simte soarele şi fără să afli unde a dispărut
în ce trup de femeie care va îmbătrîni subit peste vară,
deşi este aici, ea este în altă parte,
ca Dumnezeu care stă pitit în tine şi deodată
încă în milioane şi milioane de inşi care habar n-au că
sîngele lor este aerul cu care Dumnezeu respiră,
aşa cum stă gîndul lui neîmplinit în rugăciunea
prin care vrei să vorbeşti, da,
ea este aici şi totodată în altă parte unde nu este
pentru că tu o aştepţi aici şi ea nu te aşteaptă acolo,

într-o astfel de zi pierzi totul şi nu-ţi pasă,
aşa cum s-a întîmplat de fiecare dată cînd ea a fost de faţă
şi tu erai în altă parte, cînd zăpezile o înveleau
ca o spumă de săpun făcută de palmele lui Dumnezeu
care va trage de pe trupul ei adormit cearşaful
şi deodată iarbă, gîze, flori, albine,
şi tu nu vei prinde de veste, aşa cum te trezeai din vis
şi nu-ţi dădeai seama dacă dincolo era realitatea
şi aici visul, dacă aici realitatea şi acolo visul,
senin şi năuc precum cerul în care priveşti
faţa îngerilor bucălaţi fără chip, viaţă la fel de absentă
ca ziua de azi cînd aştepţi primăvara şi ea a venit
şi deja a plecat, ca femeia peste care aştepţi
să se topească în ape cearşaful plin de flori
ca un deal peste care vor trece cosaşii, iar tu
nicăieri, adiere de vînt prin case pustii,

iar la sfîrşitul zilei simţi aerul rece de februarie
pînă spre iunieiulieaugust cînd priveşti înainte
ca într-o mină de aur părăsită,

într-o zi ca aceasta, suspini,
mai exişti, doar aerul mai rămîne un pretext
pentru încă o aşteptare.

Autor: Gellu Dorian