Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Viorel Știrbu

Viorel Știrbu

Februarie 2016

Viorel Ştirbu s-a născut în Buciumi, județul Sălaj, la 2 octombrie 1940. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj-Napoca, lucrează la Turda ca redactor la ziarul „Turda Nouă”, director al Teatrului de Stat din Turda (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ (1971). Stabilit la Bucureşti, va fi redactor la „Tribuna şcolii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice şi Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), director la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) şi redactor-şef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înfiinţează Editura Viitorul Românesc, unde este director. 
Debutează la „Tribuna”, în 1965, cu proză originală, iar editorial cu volumul de schiţe şi povestiri Un septembrie frumos, apărut în 1967. Publică apoi proză apropiată de factura celei polițiste în romanul Însemnările agentului Adam (1968) și nuvelele din Urma (1972). Romanele următoare diversifică temele abordate: depersonalizarea și alienarea omului: Cortegiul (1969), implicațiile fanatismului religios: Canionul (1975). 
În 1976 apare Marele Sigiliu, un roman monumental dedicat revoluției române din 1848, care îl are în centrul atenției pe Nicolae Bălcescu și tovarășii săi de idei și fapte. „E o datorie a timpului nostru să ne rescriem și istoria adevărată”, scria Mihai Gafița în prefața primului volum.  
„Cartea lui Viorel Știrbu dă o mare amploare universului care se leagă de locul și rolul națiunii române în contextul european pe de o parte, de puterea populară instaurată prin revoluție și preocupată să constituie conștiința națională și națiunea și, în sfârșit, de ideea unității naționale a românilor. Toate acestea în principal prin Bălcescu, dar nu numai el”, continuă Mihai Gafița.
Urmează Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza (în colaborare cu Dan Bogdan, 1985) și volumul de nuvele Ce departe e dimineața aceea (1989). 
Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Viaţa românească”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „România literară”.
Între 1995 și 2003 publică Moara de Nisip, continuată cu ediția Vămile Damascului sau Moara de nisip și Moara de vorbe sau Iisus Tămăduitorul. Un roman a cărui acțiune se întinde pe mai multe decenii ale istoriei noastre recente, explorând, prin personaje exponențiale, transformarea societății contemporane. Ciclul „Morilor” cuprinde și este reunit într-o ediție nouă – a II-a și cea definitivă – sub titlul „Moara de nisip”, vol. 1 și 2, Editura Verus, București, 2009.
În 2015 publică Scriitori de viață lungă, un volum cu caracter memorialistic și care povestește întâmplări cu și despre scriitori români afirmați și care au făcut carieră în ultima jumătate de secol. 

Opera literară 
Un septembrie frumos, Bucureşti, 1967; Oameni singuri, Bucureşti, 1968; Însemnările agentului Adam, Bucureşti,1968; Cortegiul, Bucureşti, 1969; Urma, Bucureşti, 1972; Canionul, Cluj-Napoca, 1975; Marele Sigiliu, prefaţă de Mihai Gafiţa, Bucureşti, I-III, 1976-1980; ediţia I-II, Bucureşti, 1987; Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza (în colaborare cu Dan Bogdan), Bucureşti, 1985; Ce departe e dimineaţa aceea..., Bucureşti, 1989; Anchetă de iarnă, I-II, Bucureşti, 1991; Paznici la drumul mare, Bucureşti, 1992; Moara de nisip, Bucureşti, 1995; ediţia (Vămile Damascului sau Moara de nisip), Bucureşti, 2003; Iisus Tămăduitorul, Bucureşti, 2000, ediţia a II-a Moara de vorbe sau Iisus Tămăduitorul, Bucureşti, 2003; Scriitori de viață lungă, Râmnicu Vâlcea, 2015.

Despre volumul Scriitori de Viață Lungă, publicat în 2015
Un volum cu caracter memorialistic și care povestește întâmplări cu și despre scriitori români afirmați după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ce veți găsi în paginile acestei cărți: 

Dezvăluiri inedite 
Amănunte în premieră despre scriitori consacrați, narate prin prisma întâlnirilor directe și a poveștilor de viață ale autorului. 
Dezvăluiri dincolo de mituri și legende despre scriitori și viața din spatele scrisului, de la Marin Preda la Fănuș Neagu, Veturia Goga, Dumitru Radu Popescu, Valentin Silvescu, Ion Brad, Dan Deșliu, Augustin Buzura, Mircea Zaciu, Nicolae Velea, Mihai Ispirescu, Marin Sorescu și mulți alții.

Pagini semnificative de istorie literară a ultimilor 60-70 de ani
Volumul prezintă o călătorie în timp a ultimilor 60-70 de ani de literatură română. Scriitori celebri, dar și cei mai puțin recunoscuți de vâltoarea timpului, își recapătă locul firesc sub condeiul autorului. Memoria cititorului este împrospătată, pentru că „istoria este cea mai frumoasă poveste” atunci când este descrisă așa cum s-a întâmplat. 

Umor captivant 
Cartea este scrisă cu înțelegere și simțul umorului, prezentând personajele si întâmplările în autenticitatea lor, în conjunctura politică și culturală a timpului, dar și în perspectiva unor reevaluări contemporane.  

Alte romane:
„Un septembrie frumos”
Volumul de debut, o culegere de povestiri, cu o ironie bine stăpânită și un sentiment al inutilului existențial foarte puternic si care se ocupa de „individul contemporan din mediul provincial” (Marian Popa).  Publicat în Colecția Luceafărul, 1967. 

„Oameni Singuri”
Unul dintre primele romane ale autorului, de o frapantă modernitate, publicat în 1968. Critica vremii a făcut dese referiri la Kafka, Durrenmatt, Edgar Poe, Henri James. În „Oameni singuri”, autorul abordează proza cu latura polițistă, trei personaje fiind acuzate pe nedrept pentru o crimă. Editura pentru Literatură, 1968.

„Marele Sigiliu”
„Marele Sigiliu” este un roman monumental dedicat revoluției române din 1848, care îl are în centrul atenției pe Nicolae Bălcescu și tovarășii săi de idei și fapte. „E o datorie a timpului nostru să ne rescriem și istoria adevărată”, scria Mihai Gafița în prefața primului volum. Ediția a II-a, reeditat, vol. 1-2, Cartea Românească, 1987.

„Ce departe e dimineața aceea”
Un volum de nuvele care surprinde absurdul existenței supusă regulilor și stereotipurilor. Contextul și firul narațiunii presimt schimbările politice și sociale, cartea fiind publicată în decembrie 1989. București, Cartea Românească, 1989.

„Paznici la drumul mare”
Un roman ironic și comic, despre istoria unei ciudate întreprinderi, o alegorie a societății românești de ieri, de azi și, poate, de mâine. Volumul amintește de celebra „Cooperativă pentru coarne și copite”, a lui Ilf și Petrov. București, Editura Eminescu, 1991. 

„Moara de Nisip”
Un roman a cărui acțiune se întinde pe mai multe decenii ale istoriei noastre recente, explorând, prin personaje exponențiale, transformarea societății contemporane. Ciclul „Morilor” cuprinde și este reunit într-o ediție nouă – a II-a și cea definitivă – sub titlul „Moara de nisip”, vol. 1 și 2, Editura Verus, București, 2009. 
Disponibilă online
http://books.corect.com/ro/pachete/moara-de-nisip-vol-iii

Din critica literară a vremurilor 

Despre Scriitori de viață lungă
„Scriitori de viață lungă constituie un pretext pentru a prezenta istoria așa cum a fost ea cu oamenii ei și adevăratele evenimente care s-au derulat de-a lungul anilor. […] Printre figurile exponențiale, pe care cu generozitate Viorel Știrbu le evocă în paginile cărții sale, întâlnim pe: Marin Preda, Fănuș Neagu, Marin Sorescu, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Velea, Mircea Zaciu, Ion Brad, Tudor Popescu, Augustin Buzura și mulți alți condeieri de primă mărime ai scrisului românesc. Cititorul este tentat să nu lase cartea din mână, fiind atras și captat de momentele captivante, unele dintre ele străbătute de firul veseliei, altele mai zgârcite în bucurii, dar toate la un loc constituie pentru masa de cititori un tablou pestriț și contradictoriu, adică viața cea de toate zilele”.

Nicolae Dinescu

Despre Marele Sigiliu
„E o datorie a timpului nostru să ne rescriem istoria adevărată. […] Situația lui Bălcescu a fost probabil cea mai reprezentativă din acest punct de vedere, între toate câte ni le înfățișează istoria noastră modernă. […] Cartea lui Viorel Știrbu dă o mare amploare universului care se leagă de locul și rolul națiunii române în contextul european, pe de o parte, de puterea populară instaurată prin revoluție și preocupată să constituie conștiința națională și națiunea și, în sfârșit, de ideea unității naționale a românilor. Cititorii au în față o carte plină de noutăți moderne și de o mare actualitate pe care autorul se încumetă să le afirme drept adevărurile unui moment intrat de mult în tradiție, adevăruri ce se cereau revelate”.

Mihai Gafița, prefața volumului Marele Sigiliu

Scriitorul Viorel Ştirbu a încetat din viață luni, 21 septembrie 2015, la București. Ceremonia funerară a avut loc miercuri, 23 septembrie, la Capela Cimitirului „Bellu” din București. Viorel Știrbu a fost  înmormântat pe Aleea scriitorilor din Cimitirul „Bellu”. 
Dumnezeu să-l odihnească!