Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Primul consiliu judeţean

Primul  consiliu judeţean

Februarie 2016

Aspecte privind administraţia judeţului Sălaj în perioada interbelică (1926-1929)
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 administraţiile judeţene au fost puse şi în Transilvania sub autoritatea prefectului, sistemul evoluând către unificarea administrativă (conform situaţiei existente în Vechiul Regat). „Decretul nr. IV pentru statorirea unor denumiri româneşti în administraţie şi justiţie”, din 7 februarie 1919, semnat de Iuliu Maniu, preşedinte al Consiliului Dirigent şi şef al Resortului de Interne şi de dr. Aurel Lazăr, şeful Resortului de Justiţie, „în scopul de a fixa în mod unitar unele denumiri în limba română din legile şi normele de până acum, a decretat şi decretează: Art. 1. În administraţie se vor întrebuinţa pentru a indica: a) circumscripţiile administrative: în loc de comitat (varmegye, megye) judeţ, în loc de cerc (jaras) plasă, cu indicarea numirei respective puse la Nominativ (d.e. judeţul Alba inferioară nu Albei-inf, plasa Vinţul de-jos nu Vinţului de jos); în loc de oraş cu magistrat (rendezett tanacsu varos) oraş cu consiliu; b) funcţionarii administrativi: în loc de comite suprem (foispan) prefect, în loc de protonotar (fojegyzo) primnotar, în loc de vice-notar (aljegyzo) notar” ş.a.m.d.1. Reorganizarea totală a administraţiei nu s-a putut face, însă, imediat, iar unele legi administrative rămân, o vreme, în vigoare.
„Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925”2 a pus bazele noii organizări a administraţiei locale. Legea se baza pe art. 4 din Constituţia din 29 martie 19233 şi abroga toate celelalte legi de organizare administrativă. Potrivit legii, teritoriul României a fost împărţit din punct de vedere administrativ în judeţe, iar judeţele în comune (art. 1). Existau două tipuri de comune: rurale şi urbane (art. 2). Comunele rurale erau alcătuite din unul sau mai multe sate, dintre care unul era desemnat „reşedinţa comunei” (art. 3). Comunele urbane, „centre de populaţie declarate astfel prin lege”, se împărţeau în comune urbane reşedinţe de judeţ şi comune urbane nereşedinţe (art. 4). Pentru „înlesnirea controlului, supravegherea aplicării legilor şi buna îndrumare a administraţiei, judeţele se împart în circumscripţii numite plăşi, cuprinzând mai multe comune, iar comunele urbane, în circumscripţii numite sectoare. Sectoarele şi plăşile nu sunt persoane juridice” (art. 5). Legea mai stabilea că „judeţul şi comuna sunt persoane juridice. Ele au deplina capacitate pentru tot ce priveşte iniţiativa şi administrarea intereselor locale, exercită aceste atribuţiuni în limitele legilor şi suportă sarcinile aferente” (art. 9). Prefectul rămânea „capul administraţiei judeţene. În această calitate, el executa toate hotărârile Consiliului şi ale delegaţiei permanente judeţene şi împreună cu aceasta controlează administraţia judeţeană, precum şi aceea a comunelor din judeţ, afară de municipii” (art. 11). Pe lângă calitatea de reprezentant al puterii centrale, prefectul avea controlul şi supravegherea tuturor serviciilor judeţene şi comunale. 
Titlul III din lege, intitulat „Judeţul”, reglementa, în capitolul I, compunerea Consiliului Judeţean, astfel: „Consiliul judeţean se compune din: a) Trei cincimi membri aleşi de toţi alegătorii judeţeni, cu vot universal, egal, direct, secret, obligator prin scrutin pe listă şi reprezentarea minorităţii; b) Până la două cincimi membri de drept” (art. 101).
Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabilea în „proporţiune cu populaţiunea, fără deosebire de sex, vârstă sau naţionalitate. În acest calcul nu intră populaţiunea oraşelor reşedinţă de judeţ. Acest număr este de 36 consilieri în judeţele care au populaţiune mai mare de 400.000 locuitori; 30 membri în cele mai mari de 200.000 locuitori; 24 în celelalte judeţe. Odată cu consilierii se aleg şi un număr de supleanţi, egal cu o treime din numărul acestora, cari vor fi chemaţi a completa vacanţele legale ivite în sânul consiliului” (art. 102).
Consilieri de drept erau, conform art. 103, următorii: „Primarul şi eventual până la doi consilieri aleşi din consiliul comunei urbane de reşedinţă; Revizorul şcolar şi reprezentanţii cei mai vechi în grad ai învăţământului profesionale şi secundar; Reprezentanţii cei mai înalţi în grad ai Ministerelor Sănătăţii Publice şi Ocrotirilor Sociale, Agriculturii şi Domeniilor (serviciul zootehnic şi casa pădurilor) şi de Lucrări Publice; Administratorul Financiar; Consilierul Agricol; Protoereul cultului care are cei mai mulţi credincioşi în cuprinsul judeţului şi cu reşedinţa în capitala judeţului. Dacă sunt mai mulţi protoerei în această situaţiune se va prefera cel mai vechi în funcţiune. Câte un reprezentant al Camerelor de agricultură, comerţ, industrie şi muncă; Şeful Serviciului contencios al Statului în judeţul respectiv; Un reprezentant al cooperaţiei şi anume: preşedintele federalei de producţie şi în lipsă preşedintele federalei băncilor populare, care are sediul în capitala judeţului”. Capitolul II din lege era consacrat constituirii consiliului judeţean şi comisiunilor judeţene. Art. 108 preciza: „Consilierii noui aleşi vor depune în prezenţa prefectului următorul jurământ: „Jur credinţă Regelui şi Constituţiunii, jur să aplic cu nepărtinire legile ţării şi să apăr interesele judeţului”. „După depunerea jurământului, consiliul, prezidat de cel mai în vârstă dintre membrii săi, îşi alege prin vot secret biuroul pentru patru ani. Biuroul se compune dintr-un preşedinte, doi vicepreşedinţi, doi secretari şi doi chestori. La expirarea termenului de patru ani, până la constituirea noului biurou, funcţionează vechiul biurou” (art. 109).
După constituirea biroului, consiliul, „ţinând seamă de cunoştinţele şi specialitatea membrilor cari îl compun, va forma cinci comisini, fiecare din cel puţin cinci membri şi cel mult opt membri”, care aveau atribuţia „de a studia cu amănuntul toate chestiunile care intră în căderile consiliului judeţean şi a referi în scris acestuia printr-un raport, sub forma căruia chestiunea va veni în discuţiunea plenară. Consiliul judeţean, odată cu alegerea comisiunilor, desemnează prin votul său, pentru fiecare din ele, câte un raportor şi un supleant. Raportorii şi supleanţii nu pot fi desemnaţi dintre membrii consiliului cari ar fi funcţionari ai Statului” (art. 110). Legea stabilea şi care sunt comisiile care se constituiau, atribuţiile fiecăreia dintre ele (art. 112), precum şi modul de lucru (art. 113-116).
Atribuţiile Consiliului judeţean erau stabilite prin capitolul III al legii, art. 117 şi 118, iar modul în care funcţiona Consiliul Judeţean era stabilit în capitolul IV: datele sesiunilor ordinare (1 martie şi 1 octombrie), durata acestor sesiuni (15 zile, cu posibilitatea prelungirii în urma hotărârii consiliului care se comunica şi prefectului), întrunirea în sesiune extraordinară (ori de câte ori reclamă interesele judeţului, cu aprobarea ministrului de interne), locul întrunirilor (localul prefecturii judeţene), cine conduce şedinţele, modul de votare în consiliu ş.a. (art. 133). La şedinţe „asista, întotdeauna, în calitate de reprezentant al guvernului, prefectul judeţului, sau în caz de împiedicare a acestuia, subprefectul. În toate chestiunile cari se desbat, prefectul judeţului poate cere cuvântul şi da explicaţiunile necesare. El nu ia parte la vot. La şedinţele consiliului judeţean ia parte întotdeauna, şi secretarul consiliului, care urmăreşte şi înregistrează mersul desbaterilor, redactând procesul verbal al şedinţei” (art. 134-136).
Capitolul V, intitulat „Delegaţiunea permanentă judeţeană şi atribuţiile ei”, stabilea componenţa acesteia: „Raportorii celor cinci comisiuni de specialitate compun delegaţiunea judeţeană. Supleanţii lor sunt supleanţii membrilor acestei delegaţiuni. Preşedintele delegaţiunii permanente este prefectul. În lipsa acestuia şedinţele se prezidează de cel mai în vârstă dintre membrii prezenţi ai delegaţiunii”, locul întrunirii şi modul de lucru: „Delegaţia se întruneşte la Prefectură. Ea va avea de secretar pe secretarul consiliului judeţean însărcinat cu ţinerea lucrărilor. El ia parte la toate şedinţele şi contrasemnează toate actele delegaţiunii. În caz de împiedicare, secretarul este înlocuit de către un funcţionar administrativ judeţean, delegat de prefect. Delegaţiunea judeţeană lucrează în permanenţă. Delegaţia poate lucra în mod valabil cu trei membri. Prezenţa prefectului sau a înlocuitorului său este obligatorie” (art. 138-141).
În conformitate cu aceste prevederi legislative (la care se adaugă şi Decretul Regal nr. 1329 din 6 mai 19264) în „Gazeta oficială a judeţului Sălaj”, sub nr. 7557 – 1926 adm., era publicată Ordonanţa prefectului judeţului Sălaj, Dr. Nicodim Cristea5, care dispunea: „Alegătorii judeţeni din întreg judeţul Sălaj, sunt convocaţi pentru primele alegeri judeţene, conform Art. 165 din suszisa Lege, pe ziua de 4 iunie 1926”. 
Pentru judeţul Sălaj urmau a fi aleşi „un număr de 30 consilieri şi un număr de 10 supleanţi”6. Votarea urma să înceapă „la ora 8 dimineaţa şi va dura până la ora 17, cu o singură întrerupere de 2 ore în timpul mesei, putându-se prelungi până la ora 22, dacă mai sunt alegători care nu au votat. Au dreptul la vot toţi alegătorii judeţeni înscrişi în listele electorale, rămase definitive în Februarie 1926”.
Însă, în judeţul Sălaj, „alegerile nu s-au ţinut deoarece s-a stabilit o singură listă a Partidului Poporului, Partidului Naţional şi Partidului Maghiar din judeţul nostru”, iar această singură listă depusă a fost declarată aleasă7. 
A existat şi o contestaţie, până la urmă respinsă, de aceea adunarea de constituire a Consiliului Judeţean a putut avea loc abia la 10 august 1926. Ea s-a desfăşurat în localul Prefecturii judeţului Sălaj, local în care, astăzi, îşi are sediul Primăria municipiului Zalău. Şedinţa a fost deschisă de Nicodim Cristea, prefect al judeţului Sălaj în perioada aprilie 1926-mai 19278.
Iată, în întregime, procesul-verbal al şedinţei de constituire a Consiliului judeţean Sălaj, document păstrat la Serviciul Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale:
„Proces-Verbal
Dresat azi 10 august 1926 în şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean Sălaj, întrunită conform art. 108. din Legea pentru Unificarea Administrativă şi Ordinul Ministerului de Interne (Direcţiunea Judeţeană) No. 8184 din 30 Iulie, în localul Prefecturei Judeţului Sălaj.
Şedinţa se deschide la ora 10 de către prefectul judeţului în calitate de reprezentant al Guvernului.
Domnul Dr. Nicodim Cristea, prefectul judeţului aduce la cunoştinţa consilierilor prezenţi ordinul Ministerului de Interne (Direcţiunea Judeţeană) no. 8184 din 30 iulie 1926 prin care se face cunoscut că ministerul cu deciziunea No. 8184 din 30 iulie 1926 a respins contestaţia făcută în contra alegerii Consiliului acestui judeţ, efectuată în ziua de 4 iunie 1926 şi a hotărât constituirea consiliului azi la 10 august 1926.
S-a făcut apelul nominal al Consilierilor, în urma căruia s-a constatat: 
Prezenţa:
Consilierilor aleşi: Dr. George Pop, Dr. Mihai Pop, Cont. Coloman Beldy, Dr. Cornel Pop, Teodor Bohăţiel, Dr. Zoltan Boloni, Ioan Costea, George Filep, George Kaizler, Teofil Dragomir, Tanase Puşcă, Ludovic Vida, Dr. Sever Oros, Acoş Lengyel, Dr. Clemente Barbul, Dumitru Mureşan, Ludovic Zovanyi, Emil Deac, Alexandru Orţan, Dr. Desideriu Kaizler, Matei Mărăşescu, Ernestin Jakab, Petru Cupcea.
Consilierilor de drept: Dr. Ioan Gheţie, Dr. Andrei Gazda, Ioan Mango, Ioan Rinea, Gotthard Simonek, Iosif Fejer, Ioan Rădulescu, Traian Trufaşiu, Emil Ostatea, Ioan Iuga.
Absenţa:
Consilierilor aleşi: Ioan Oltean, Eugen Horvath, Baron Ioan Josika, Virgil Barboloviciu, Ludovic Ciato, Constantin Opriş, Dr, Iuliu Gaşpar şi a supleanţilor Patriţiu Mureşan, Alexiu Nagy, Aurel Bădescu, George Vastag, Alexandru Vetzak, Gligorie Cadar, Gregoriu Oltean, Iosif Brandt, Ernest Kerekes.
Consilierilor de drept: Vasile Cloaje, Ioan Rădescu, Dr. Emil Mihalcea, Desideriu Szoke, Dumitru Nica, Nicolae Petculescu.
Din partea consilierilor prezenţi ca preşedinte de vârstă s-a desemnat Dl. Teofil Dragomir consilier ales, care fiind asistat de Dl. Dr. Cornel Sima secretar al Consiliului Judeţean, a procedat la următoarele lucrări:
S-a luat în dezbatere cazurile de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, asupra cărora Consiliul a fost sesizat de consilierul ales Matei Mărăşescu, privitor la mandatul Consilierilor: Tanase Puşcă, Virgil Barbolovociu, Constantin Opriş şi Dr. Desideriu Kaizler, excepţionând validitatea acestor mandate în baza dispoziţiunilor art. 161 din Legea pentru unificarea administrativă, fiindcă numiţii sunt funcţionari retribuiţi de stat, iar dl. Tanase Puşcă îndeplineşte funcţiunea de preşedinte al Com. Int. din comuna urbană Şimleul-Silvaniei.
La excepţiunea Dlui. Matei Mărăşescu aderează şi Dl. consilier de drept Dr. Ioan Gheţie, adăugând că şi faţă de Dl. Dr. Cornel Pop există caz de incompatibilitate, fiindcă în calitate de jurisconsult al comunei urb. Carei este retribuit din bugetul acestei comune.
Excepţionează mandatul Dlui Dr. Clemente Barbul pentru motivul că nu are domiciliu real de un an în acest judeţ, prescris de art. 156, din legea pentru unificarea administrativă.
Mai excepţionează mandatul Dlui Ludovic Zovanyi, pentru motivul că îndeplineşte funcţiunea de învăţător, ci ca atare este retribuit cu salar bugetar.
Consiliul judeţean în conformitate cu dispoziţiunile art. 108 din legea pentru unificarea administrativă, luând în deliberare cazurile invocate de Dnii Matei Mărăşescu şi Dr. Ioan Gheţie a respins excepţiunile contra mandatului de consilier a Dnilor Tanase Puşcă, Dr. Cornel Pop, Dr. Clemente Barbul şi Ludovic Zovanyi, deoarece nu cad sub prevederile dispoziţiunilor art. 161 validând mandatul consilierilor menţionaţi.
A hotărât ca faţă de Dnii Virgil Barboloviciu şi Dr. Desideriu Kaizler, sunt aplicabile dispoziţiunile cuprinse în art. 161 deoarece primul este funcţionar (şef de serviciu) la Primăria comunei urbane Şimleu Silvaniei şi retribuit cu salariu bugetar, iar al doilea în calitate de şef medic de secţie la Spitalul de Stat Zalău este în funcţiunea statului şi retribuit cu salariu de către Stat.
Asupra validitărei mandatului Dlui Constantin Opriş consilier ales, actualmente nu se pronunţă consiliul şi amână chestiunea pe sesiunea următoare, pe când respectivul va fi invitat a se declara pentru opţiune în sensul art. 162, alin. 2.
Vacanţele devenite prin invaliditatea Dlui Virgil Barboloviciu şi Dr. Desideriu Kaizler se completează cu supleanţii Patriţiu Mureşan şi Ioan Oncos.
După ce s-a procedat la constatarea cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, toţi domnii consilieri aleşi şi de drept, cari sunt prezenţi au depus în faţa Dlui Prefect Dr. Nicodim Cristea jurământul prescris de art. 108 din legea pentru unificarea administrativă.
După depunerea jurământului s-a procedat prin vot secret la alegerea biroului consiliului judeţean, conform art. 109 din legea pentru unificarea administrativă, pentru 4 ani.
La facerea scrutinului, pentru alegerea preşedintelui au întrunit:
Dr. George Pop 30 voturi, Dr. Cornel Pop 1 vot. Dr. George Pop întrunind majoritatea voturilor este proclamat preşedinte al biuroului.
La facerea scrutinului pentru alegerea a 2 vice-preşedinţi au întrunit:
Dr. Mihai Pop 28 voturi, Cont. Coloman Beldy 24 voturi, Traian Trufaşiu 7 voturi, Dr. Cornel Pop 2 voturi. Domnii Dr. Mihai Pop şi Contele Coloman Beldy, întrunind majoritatea voturilor sunt proclamaţi vice-preşedinţi ai biuroului.
La facerea scrutinului pentru alegerea a 2 secretari au întrunit:
Ludovic Vida 23 voturi, Ioan Costea 21 voturi. Domnii Ludovic Vida şi Ioan Costea întrunind majoritatea voturilor au fost proclamaţi secretari ai biroului.
La facerea scrutinului pentru alegerea a 2 chestori au întrunit:
Dr. Sever Oros 23 voturi, Tanase Puşcă 21 voturi, Dr. Ioan Gheţie 1 vot, Ioan Costea 1 vot, Dr. Andrei Gazda 1 vot. Domnii Dr. Sever Oros şi Tanase Puşcă, întrunind majoritatea voturilor au fost proclamaţi chestori ai biroului.
Astfel constituindu-se biroul Consiliului judeţean pentru 4 ani, s-a retras preşedintele de vârstă Dl. Teofil Dragomir, continuându-se şedinţa sub preşedinţia preşedintelui ales Dr. George Pop, care fiind asistat de domnii dr. Mihai Pop şi Coloman Beldy vice-preşedinţi, Ludovic Vida şi Ioan Costea secretari, Dr. Sever Oros şi Tanase Puşcă chestori, în asistenţa Domnului Dr. Nicodim Cristea, prefectul judeţului, au procedat la următoarele lucrări:
Se aleg prin vot secret, pentru 4 ani, Comisiunile de specialitate, prevăzute de art. 110 din legea pentru unificarea administrativă, precum urmează:
Comisiunea administrativă, financiară şi de control.
Raportor: Dr. Clemente Barbul
Suplent: Dr. Sever Oros
membrii: Dr. George Pop, Dr. Cornel Pop, George Kaizler, Andrei Gazda, Dr. Mihai Pop
Comisiunea de lucrări publice:
Raportor: Matei Mărăşescu
Suplent. Dumitru Mureşan,
Membrii: Teodor Bohăţiel, Dr. Iuliu Gaşpar, Ioan Oltean, Ioan Costea, Baron Ioan Josika. 
Comisiunea economiei:
Raportor: Teofil Dragomir
Suplent: Dr. Mihai Pop,
Membrii: Dr. Clemente Barbul, Dr. Cornel Pop, George Filep, Cont. Coloman Beldy, Acoş Lengyel. 
Comisiunea Cultelor şi a învăţământului:
Raportor: Dr. Ludovic Ciato
Suplent: Ludovic Lovanyi
Membrii: Tanase Puşcă, Traian Trufaşiu, Ludovic Vida, Ioan Rinea, Acoş Lengyel. 
Comisiunea sanitară şi de asistenţă sanitară:
Raportor: Traian Trufaşiu
Suplent: Petru Cupcea
Membrii: Emil Ostatea, Emil Deac, Alexandru Orţan, Ludovic Lovanyi, Dr. Ioan Gheţie
Luându-se în deliberare dispoziţiunile art. 147 din legea pentru unificarea administrativă consiliul a hotărât ca membrii delegaţiunei permanente să fie retribuiţi lunar cu un salariu fix de 6000 lei, iar supleanţilor lor, pentru fiecare şedinţă a delegaţiunei în care vor lua parte pe baza art. 141 din legea pentru unificarea administrativă s-a stabilit o diurnă de 300 lei.
Salarul membrilor delegaţiunei permanente, precum şi diurnele stabilite pentru supleanţi se vor plăti pe anul curent de la cap. II, art. 4 al bugetului judeţului pe exerciţiul 1926.
Conform dispoziţiunilor cuprinse în art. 133 din legea pentru unificarea administrativă, consiliul a fixat pentru consilierii judeţeni pentru fiecare zi de lucru în şedinţele consiliului judeţean şi în comisiunile prevăzute de art. 112 din această lege şi în orice delegaţie, cu care vor fi însărcinaţi, câte 500 lei pe zi. Afară de acestea consilierilor cari au domiciliul în afară de comuna urbană Zalău, se vor achita cheltuielile de transport.
Diurnele şi cheltuielile de transport pe anul curent se vor achita consilierilor de la cap. II, art. 5 al bugetului judeţului pe exerciţiul 1926.
Nefiind alte chestiuni la ordinea de zi, preşedintele Consiliului Judeţean Dr. George Pop declară şedinţa închisă la ora 16.
Drept care s-a dresat prezentul proces-verbal”9.
Prima sesiune ordinară a Consiliului Judeţean Sălaj, după adunarea de constituire, urma să se desfăşoare în ziua de 1 octombrie 1926. Convocarea, semnată de Dr. Gheorghe Pop, preşedinte şi Dr. Cornel Sima, secretar, este publicată şi în Gazeta Oficială a judeţului Sălaj, din 18 septembrie 1926. Programul cuprindea depunerea jurământului consilierilor judeţeni aleşi, de drept sau supleanţi, care au absentat de la şedinţa de constituire din 10 august, validarea consilierului ales Constantin Opriş, modificarea bugetului pe exerciţiul 1926, cereri ale unor comune, întreţinerea drumurilor judeţene şi comunale în bună stare, „dându-se atenţie deosebită drumurilor din plăşile noi alipite la judeţ”, canalizarea râului Crasna „în părţile mai expuse inundaţiilor, pentru a se evita atâtea pagube cari le cauzează acest râu în fiecare an locuitorilor mărginaşi”. Adunarea a fost amânată, prin ordonanţa nr. 11651/1926 a Ministerului de Interne, pentru data de 1 noiembrie, cu aceeaşi ordine de zi.
Despre această şedinţă, gazeta „Meseşul” din 6 noiembrie 1926 (nr. 35-36), publica un articol, pe prima pagină, cu titlul „Consiliul judeţean”10. Articolul, nesemnat, face o prezentare a rolului Consiliului Judeţean, „menit să fie artera principală, care să dea nutremânt întregii vieţi din judeţ, din toate punctele de vedere. Chestiunile de interes general sub toate aspectele trebuie să fie preocuparea principală a acestui consiliu şi soluţionarea tuturor problemelor în interesul judeţului trebuie să dea vecinic de gîndit membrilor lui şi deosebit raportorilor diferitelor comisii”. Acest lucru se va petrece, continua autorul, doar atunci când „consiliul va ajunge să funcţioneze normal”. Scria aceste cuvinte deoarece şedinţa la care a participat i-a făcut „mai degrabă impresia unei şedinţe comunale din nu ştiu care sat, decât a unei adunări care avea să soluţioneze probleme de interes vital pentru popor. Enciclopedismul nostru atotştiutor, improvizarea unora în cunoscători ai tuturor chestiunilor, tendinţa altora de a-şi arăta verva oratorică etc., etc. au dat dovadă de lipsă de seriozitate suficientă”.
În şedinţa ordinară a consiliului din 1 martie 1927, depun jurământul Ioan Josika şi Alexiu Nagy, „care au lipsit dela şedinţele sesiunilor precedente”. De asemenea, ceea ce va constitui o practică uzuală, se dă citire procesului verbal al şedinţei precedente; abia după aprobarea acestuia se trecea la dezbaterea chestiunilor aflate pe ordinea de zi. În cadrul acestei şedinţe a Consiliului se prezintă şi un raport al delegaţiunii permanente între cele două sesiuni. 
Iată, pe scurt, ce cuprinde acest raport, prezentat de Matei Mărăşescu, membru al delegaţiunii: „Delegaţiunea permanentă judeţeană şi-a început activitatea la 3 septembrie 1926. De atunci a lucrat săptămânal în câte o şedinţă şi în mai multe când a fost nevoie. În fiecare şedinţă s-a desbătut şi hotărât asupra chestiunilor, care formau obiectul programului acelei şedinţe. În general s-au desbătut următoarele chestiuni: 1. Deschideri de credite suplimentare, pentru cheltuielile necesare la întreţinerea şi repararea automobilelor din serviciul prefecturei şi serviciul şoselelor, în sumă de 186.000 lei pentru cheltuielile anterioare. 2. Diferite aprobări de licitaţii pentru aprovizionări de pietriş pentru şoselele judeţene şi lemne pentru încălzit prefectura. 3. Aprobare de reparaţii la localul preturei din Valea lui Mihai. 4. Aprobări de ajutoare la unii studenţi conform prevederilor bugetare. 5. Verificări şi aprobări de bugete la anumite comune pe anul 1926. 6. S-a aprobat modificări de bugete la diferite comune. 7. S-a aprobat înfiinţări de taxe şi cotizaţiuni la diferite comune. 8. S-a dat aviz pentru disolvare de consilii comunale, la unele comune, conform legii administrative. 9. S-a aprobat încheierea conturilor de gestiune, la unele comune, pe anul 1925. 10. Verificări de bugete la unele comune urbane. 11. S-a rezolvat diferite apeluri relativ la edificări de case. 12. S-a rezolvat diferite apeluri relativ la stabilire de cetăţeni străini în comune. 13. S-a hotărât asupra unor vânzări de către comune a diferite terenuri, cum şi asupra cumpărarea unei clădiri pentru notariatul din comuna Creaca. 14. S-a aprobat de delegaţie, cumpărarea pentru prefectură a 2 automobile, pentru care s-a plătit 532.000 lei şi pentru care nefiind acoperire bugetară de cât 360.000 lei, pentru rest s-a dat un automobil vechiu, iar 105.000 lei, ce urmează a se mai plăti, să se prevadă în bugetul pe anul curent 1927 (această chestiune urmează a se discuta la votarea bugetului). Idem plata funcţionarilor judeţeni şi la o parte din administraţia financiară cu gratificaţii egale cu leafa pe o lună, în sumă de lei 27.000 lei, de asemenea fără a avea acoperire bugetară. 15. De asemenea s-au rezolvat şi alte chestiuni mai mărunte. Toate chestiunile s-au rezolvat în conformitate cu legea adm. în afară de acelea arătat în această dare de seamă. Ţin încă să amintesc că Prefectura Satu Mare a dat ordin comunelor din plasele Carei şi Valea lui Mihai ca să aducă hotărârea că ele doresc a se realipi judeţului Satu Mare”.
Am redat o parte a acestui raport, deoarece procesele verbale ale şedinţelor delegaţiei permanente din anii 1926-1927 nu s-au păstrat. Totuşi, trebuie să spunem şi că un asemenea raport al delegaţiei permanente este singular, deoarece, începând cu şedinţa din 15 octombrie 1927, fiecare comisie depune şi prezintă câte un raport scris. 
Din cele consemnate în aceste rapoarte ale comisiilor putem vedea care era starea judeţului la un an după înfiinţarea Consiliului Judeţean. Raportul Comisiei administrativ-financiare menţiona că de la ultima sesiune, din martie 1927, „Delegaţiunea permanentă a ţinut în total 26 şedinţe rezolvind în total 899 chestiuni”. De asemenea, aflăm că „în urma demisiei Dlor. Colonel M. Mărăşescu şi protopopul Traian Trufaşiu din funcţiunea de membri în delegaţiunea permanentă vacanţele ivite s-au completat după cum urmează: În locul dlui. Matei Mărăşescu a intrat supleantul Dumitru Mureşan, iar în locul dlui. Traian Trufaşiu în lipsa de supleant a fost delegat în baza art. 143 din legea pentru unificarea administrativă şi până la întrunirea consiliului care va completa acest loc prin alegere, dl. Emil Ostatea, supleant în comisiunea Cultelor şi învăţământului”.
Raportul comisiei de lucrări publice, scotea, printre altele, în evidenţă, faptul că se putea constata „îmbunătăţirea simţitoare a căilor de comunicaţie”.
Comisia economică analiza alte probleme cu care Sălajul se confrunta. Agricultura era caracterizată ca fiind într-o „criză fatală, care o ameninţă cu degenerare deplină, din cauze independente de străduinţa agricultorilor”. Printre ele, raportorul enumera: creşterea impozitelor pe terenul agricol, reducerea preţului produselor agricole sub costul producţiei, înglodarea agricultorilor în datorii bancare. Toate la un loc vor împinge „spre o ruinare totală a agricultorilor mici şi mijlocii şi vor provoca trecerea moşiilor noastre în mâinile acaparatorilor bancari”. La fel stau şi „industriaşii, care de o parte lipsiţi de sprijinul agricultorilor – cari strâmtoraţi şi ei – îşi reduc comenzile sub strictul necesar – iar de alta impozitaţi cu felurite impozite şi taxe insuportabile, îşi părăsesc moşiile, iau lumea în cap şi îşi tânjesc zilele ca salahori pe la fabrici, porturi şi alte mari exploatări, reducând numărul meseriaşilor de breaslă, sporind numărul proletariatului disperat şi coborând nivelul industriei noastre. Întocmai resimţesc această situaţie şi comercianţii de meserie”.
Raportul comisiei cultelor şi învăţământului este mult mai scurt, deoarece: „Durere, suntem un judeţ sărac pronunţat şi ca urmare ne bazăm pe un buget cât se poate de modest, încât nu ca să putem produce ceva mare, monumental, dar şi lipselor celor mai arătoare abia le putem sta în faţă. Ne apasă sărăcia, care s-a legat de fiinţa noastră românească de până acum. Dar cum este Dumnezeu şi cu ajutorul lui o vom scutura de pe grumazii noştri şi pe aceasta, cum am scuturat şi jugul cel de multe veacuri ale robiei”. Totuşi, raportul vorbeşte de ajutoare acordate comitetului judeţean şcolar, societăţilor şi aşezămintelor de binefacere, persoanelor lipsite şi studenţilor, funcţionarilor judeţeni bolnavi, bisericilor ortodoxă şi greco-catolică din Zalău (cărora li s-au repartizat sume egale: 211.668,7 lei). 
Ultimul raport prezentat a fost cel al comisiei sanitare şi de asistenţă socială, care concluziona: „starea sanitară în judeţul nostru până în prezent a fost mediocră”. Găsim informaţii despre cazuri de epidemii (scarlatină, pojar, dizenterie, febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, poliomielită, erizipel, tetanos, gripă spaniolă şi antrax), numărul de cazuri şi numărul de decese pentru fiecare boală în parte. Aflăm că erau în judeţ 35 de medici oficiali şi 36 medici practicieni, 28 moaşe de circumscripţie şi 204 moaşe comunale, 4 agenţi sanitari şi 2 surori de ocrotire. De asemenea, că aveam 24 de farmacişti şi 8 practicanţi de farmacişti. Sănătatea publică era considerată de autorii raportului „capitalul cel mai scump al judeţului”. 
Ultima decizie luată în cadrul acestei ultime şedinţe de consiliu judeţean (nr. 37) din anul 1927, este următoarea: „Consiliul luând în dezbatere propunerea domnului Leontin Ghergariu, prin care cere îndepărtarea monumentului «Turul» situat în parcul «Regina Maria» proprietatea judeţului, care simbolizând cucerirea acestor ţinuturi, de către Ungurii cotropitori şi care constituie o adevărată ruşine pentru stăpânirea românească Decide cu unanimitate îndepărtarea acestui monument, iar cu executarea îl însărcinează pe domnul prefect al judeţului”11.
La 1 martie 1928, Consiliul judeţean Sălaj, convocat în „sesiune ordinară în localul Prefecturei”, înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, la propunerea preşedintelui Gheorghe Pop aducea un pios omagiu „memoriei defunctului I.C. Brătianu. Subliniază rolul ce l-a avut în realizarea unităţii naţionale. Totodată cu durere aduce la cunoştinţă membrilor consiliului încetarea din viaţă a consilierului Dr. Mihai Pop, fost vicepreşedinte al acestui consiliu şi accentuează activitatea defunctului ce a dezvoltat în sânul consiliului. Consiliul se asociază la omagiul adus”. Se confirmă apoi, ca membri de drept în consiliu, dr. Emil Mihalcea, medic primar titular, reprezentant al Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, în locul dr. Edmund Margulies, a cărui delegaţie de medic primar a încetat. De asemenea, se numeşte ca membru de drept, din partea camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, dl. Vasile Buzagiu, în locul lui „N. Petculescu, transferat”. În cadrul aceleaşi şedinţe, datorită decesului lui Mihai Pop şi a plecării definitive în Ungaria a lui Andrei Horvath, se completează consiliul cu supleanţii Gregoriu Cădar şi Gregoriu Oltean şi se fac alegeri pentru ocuparea postului de vicepreşedinte al biroului consiliului, ocupat de Mihai Pop, fiind ales „întrunind majoritatea absolută a voturilor exprimate” Dr. Ioan Gheţie. În următoarea şedinţă, din 12 martie 1928, este ales chestor al biroului consiliului Leontin Ghergariu, în locul lui Ioan Gheţie, ales vicepreşedinte în şedinţa precedentă. 
În acelaşi an, se hotărăşte trecerea comunei Tusa de la judeţul Cluj la judeţul Sălaj: „Consiliul judeţean i-a în desbatere chestiunea alipirea comunei Tusa, dela judeţul Cluj, la judeţul Sălaj. Având în vedere Deciziunea no. 16-1928, pronunţată de acest Consiliu în şedinţa dela 15 Mai 1928 prin care s-a aprobat cererea locuitorilor din comuna suszisă. Având în vedere dispoziţiunile art. 211 din legea pentru unificarea administrativă, Cu unanimitate Decide: Se aprobă în a doua citire realipirea comunei Tusa la judeţul Sălaj, urmând a se înainta, respectiv a transmite întreg dosarul Prefecturei judeţului Cluj, pentru al înainta Ministerului de Interne” (decizia Cons./no. 13222-1928 adm.)12.
În acelaşi fond arhivistic, Prefectura judeţului Sălaj, sunt păstrate şi celelalte procese verbale ale şedinţelor Consiliului Judeţean Sălaj (sau, după caz, ale Comisiei Interimare sau Delegaţiei Permanente). Din cuprinsul lor putem afla care erau cele mai importante probleme ale judeţului în perioada analizată şi cum erau ele rezolvate de oamenii politici sălăjeni. Apăreau frecvent: discutarea şi votarea proiectelor de buget ale judeţului, deschideri de credite extraordinare, analiza fondului pentru sinistraţi (înfiinţat în 1926), cumpărarea/închirierea/cedarea unor imobile şi automobile, întreţinerea şi repararea acestora, instituirea de taxe suplimentare la nivel local, procurarea medicamentelor şi instrumentarului medical pentru spitalele din judeţ, dezlipirea unor sate de la comunele de care aparţineau şi constituirea lor în comune independente, organizarea şi verificarea unor licitaţii, acordarea de ajutoare invalizilor şi văduvelor de război, unor societăţi culturale ori elevilor săraci, numirile, eliberările, detaşările şi transferurile personalului funcţionăresc, construirea, întreţinerea şi repararea drumurilor şi podurilor, prelungirea unor termene de execuţie a lucrărilor, încheierea şi rezilierea unor contracte de arendare, plata lucrărilor, procurarea de maşini de calcul şi scris, arendarea unor terenuri proprietatea judeţului, stabilirea preţului pentru abonamentele la Gazeta Oficială a judeţului şi pentru publicitatea în aceasta, deschiderea şi funcţionarea unor târguri de vite şi mărfuri în localităţile judeţului, aplicarea sau ştergerea unor amenzi, acordarea de ajutoare şcolilor pentru procurarea combustibilului necesar încălzirii în sezonul de iarnă, aprobarea de fonduri Legiunii de Jandarmi Sălaj, acordarea de ajutoare pentru parohiile din judeţ, achitarea chiriilor pentru posturile de jandarmi din judeţ, clasarea drumurilor ca judeţene, descărcări/aprobări de conturi de gestiune pentru comune ş.a.m.d.13 
„Legea pentru organizarea administraţiunii locale din 3 august 1929”14, aducea câteva modificări de organizare administrativă. Mărea numărul consilierilor aleşi în consiliul judeţean: „Acest număr este de 42 consilieri în judeţele cari au o populaţiune mai mare de 400.000 locuitori, 36 de consilieri în cele mai mari de 200.000 locuitori (cazul judeţului Sălaj), 30 în celelalte judeţe. Din 10 în 10 ani consiliul judeţean va verifica dacă creşterea populaţiei nu necesită o schimbare în numărul consilierilor judeţeni aleşi în conformitate cu normele stabilite mai sus” (art. 197). Totodată, împărţea în două categoria consilierilor de drept: membri cu vot deliberativ şi membri cu vot consultativ: „Sunt membri de drept cu vot deliberativ: primarul oraşului sau al municipiului de reşedinţă al judeţului, preşedinţii Camerelor de agricultură, industrie şi comerţ. Cu vot consultativ: şefii serviciilor: de finanţe, de învăţământ, al sănătăţii publice, al lucrărilor publice, al agriculturii şi domeniilor cu atribuţii asupra judeţului şi cu reşedinţa în judeţ; protoereii bisericilor naţionale cari îşi au sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, precum şi cel mai înalt în grad dintre reprezentanţii cultului minoritar cu cel mai mare număr de credincioşi pe teritoriul judeţului” (art. 198). 
Totodată, legea lărgea atribuţiile Consiliului judeţean. Consiliul îşi alegea un Birou şi o Delegaţie. Preşedintele Delegaţiei era organul executiv al Consiliului şi şeful administraţiei judeţene, conducând toate serviciile administraţiei judeţene şi stabilind sfera de activitate a funcţionarilor. În locul Consiliului de prefectură a fost înfiinţată, cu aceleaşi atribuţii, comisia administrativă judeţeană. Aceasta era compusă din prefect – ca preşedinte, primarul reşedinţei de judeţ, primul procuror, protoiereul din oraşul de reşedinţă al cultului cu cei mai mulți credincioşi în judeţ, medicul primar al judeţului etc. (art. 267). În acelaşi timp, legea crea şi șapte „centre de administraţie şi inspecţie locală, numite directorate ministeriale locale” (art. 292), directorul ministerial având sub ordinele sale prefecţii tuturor judeţelor care fac parte din directorat şi fiind şeful poliţiei din aceste judeţe (art. 297)15.
Acesta era cadrul legislativ în care se produce dizolvarea acestui prim Consiliu judeţean. În locul lui este aleasă o „Comisiune interimară judeţeană”. Instalarea noii comisii, instituită prin Decretul regal nr. 3359 din 1929, are loc la data de 19 octombrie 1929, în localul Prefecturii judeţului Sălaj. Erau prezenţi „Dr. Alexandru Aciu, prefect preşedinte, Dr. George Pop, Traian Trufaşiu, Teofil Dragomir, Ernestin Kerekes, Dumitru Mureşan, Dr. Sever Oros, Valentin Sima, Acaţiu Lengyel membri16 în comisiunea interimară şi Ioan Deleu secretar”. Prefectul judeţului prezintă Decretul regal nr. 3359 din 1929 prin care se dizolvă Consiliul judeţean şi se numeşte comisia interimară, compusă din cei amintiţi mai sus şi care va „gira afacerile judeţului în conformitate cu art. 536 din legea pentru organizarea administraţiunii locale”. Apoi, membrii din comisie au depus jurământul. Imediat după aceasta s-a trecut la constituirea propriu-zisă, „proclamându-se ca preşedinte, în baza ordinului ministerului de Interne No. 8367 J. din 14 Octombrie 1929 domnul prefect Dr. Alexandru Aciu”. S-a decis, apoi, ca verificarea conturilor să fie făcută de o „comisiune compusă din dnii. Teofil Dragomir, Dumitru Mureşan, Ernestin Kerekes, Traian Trufaşiu şi Dr. Sever Oros”, fiind desemnaţi raportorii şi supleanţii pentru structurile constituite, astfel: chestiunile lucrărilor publice: Dumitru Mureşan, supleant Teofil Dragomir; administrativă: Dr. George Pop, supleant Dr. Sever Oros; financiară: Traian Trufaşiu, supleant Ernestin Kerekes; economică: Teofil Dragomir, supleant Acaţiu Lengyel; culte: Valentin Sima, supleant Vasile Pop; sanitară: Dr. Sever Oros, supleant Acaţiu Lengyel; învăţământ: Ernestin Kerekes, supleant Valentin Sima. S-au fixat si sumele ce se cuvin membrilor comisiunii interimare pentru prezenţă, 500 lei pentru fiecare şedinţă, precum şi cheltuielile de transport, toate urmând a fi acoperite din „fondul prevăzut în bugetul judeţului”. Se fixa, de asemenea, „termenul şedinţelor pe fiecare zi de Marţi la orele 10. a.m.”17.
Alegerile pentru noul Consiliu judeţean sunt organizate în data de 5 februarie 1930, dar constituirea propriu-zisă a acestuia are loc abia în data de 3 iunie 1930. Dr. Gheorghe Pop a fost reales preşedinte18. 

Note:
1. Gazeta oficială a judeţului Sălaj, an I., nr. 1, din 3/16 mai 1919.
2. C. Hamangiu, Codul general al României, Legi noui de unificare, vol.  XI-XII, 1922-1926, pp. 338-403.
3. Vezi textul integral al Constituţiei în C. Hamangiu, op.cit., pp. 3-20.
4. Decret publicat în Monitorul Oficial, nr. 104 din 10 mai 1926.
5. Gazeta oficială a judeţului Sălaj, an. VIII, nr. 15, din 18 mai 1926.
6. Judeţul Sălaj avea, după reforma administrativă din 1925, o populaţie de peste 340.000 locuitori şi o suprafaţă de 5191 kmp; vezi G. Ursu, Dicţionar Enciclopedic Administrativ, Cluj, 1935, p. 555.
7. Meseşul, an. II, nr. 15-16, din 8 iunie 1926.
8. Vezi, referitor la prefecţii judeţului, D. Pop, D.E. Goron, Prefecţii judeţului Sălaj. O istorie în documente, Editura „Caiete Silvane”, Zalău, 2007.
9. Urmează semnăturile prefectului judeţului, preşedintelui şi secretarului Consiliului Judeţean, membrilor comisiunilor de specialitate şi a consilierilor aleşi şi de drept; o copie a acestui proces-verbal a fost înaintată Ministerului de Interne, Direcţiunea Judeţeană, de către Prefectul judeţului la 28 august 1926, cu nr. 13129; vezi Serviciul Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale, fond Prefectura Judeţului Sălaj, dosar nr. 10322/1926 (în continuare: S.J.A.N. Sălaj, fond P.J.Sj.).
10. Meseşul, an. II, nr. 35-36, 6 noiembrie 1926.
11. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Sălaj (în continuare S.J.A.N. Sălaj), fond P.J.Sj., Consiliul judeţean-Procese verbale, dosar nr. 1/1927.
12. S.J.A.N. Sălaj, fond P.J.Sj., Consiliul judeţean-Procese verbale, dosar nr. 2/1928.
13. Unele dintre aceste hotărâri sunt publicate şi în Gazeta Oficială a judeţului, denumită, în perioada 1927-1930, Monitorul Judeţului Sălaj; colecţiile revistei sunt păstrate la Serviciul Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale.
14. C. Hamangiu, op. cit, vol. XVII, 1929, pp. 921-1016.
15. Aceste directorate au avut o viaţă scurtă, fiind desfiinţate, la 15 iulie 1931, în timpul guvernării Iorga.
16. Iată care sunt profesiile/ocupaţiile şi domiciliul celor aleşi: Dr. George Pop, avocat şi senator Zălau, Traian Trufaşiu, protopop şi senator Zălau, Teofil Dragomir, proprietar Jibou, Ernestin Kerekes, profesor Zalău, Dumitru Mureşan, protopop Chechiş, Dr. Sever Oros, avocat Tăşnad, Valentin Sima, protopop Curitău (azi Sălăjeni), Acaţiu Lengyel, proprietar Crasna, Vasile Pop (care a lipsit la această primă şedinţă), preot Valcău de Jos.
17. S.J.A.N. Sălaj, fond P.J.Sj., Consiliul judeţean-Procese verbale, dosar nr. 3/1929-1930.
18. Dr. Gheorghe Pop a deţinut şi funcţia de Prefect al judeţului Sălaj, în două rânduri: aprilie 1919 - aprilie 1920, şi iunie 1932 – noiembrie 1933; vezi D. Pop, D.E. Goron, op. cit., p. 55.

Autor: Dănuț Pop