Aboneaza-te la newsletter



Contact

Zalău, Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 11, Sălaj, România

0260/612870

0260/612870



Moștenirea lui Kós Károly în Sălaj

Moștenirea lui  Kós Károly în Sălaj

Ianuarie 2016

Biserica reformată din Băbiu 
(com. Almașu)

Introducere
Începutul secolului XX este caracterizat, din perspectiva artelor decorative, de dezvoltarea unui nou stil artistic numit secessionism. Acesta s-a manifestat în Austro-Ungaria şi a fost un răspuns la contextul istoric în care naţiunile îşi căutau identitatea, primind astfel un caracter naţional1.
În acest context, Transilvania era considerată cel mai autentic spaţiu maghiar, fiind o regiune autonomă în perioada ocupaţiei otomane, iar ulterior primind puţine influenţe dinspre Austria2. Din Transilvania au fost cercetate mai ales două zone, Ţinutul Secuiesc şi Ţara Călatei. Un grup numit Fiatalok (tinerii), din care făceau parte foşti absolvenţi ai Universităţii Tehnice din Budapesta, şi-a căutat inspiraţia în arhitectura locală din Ţara Călatei3. 

Kós Károly, activând în această perioadă şi făcând parte din grupul Fiatalok, a urmărit să refolosească formele arhitecturii vernaculare în creaţia sa, dar stilul lui a fost puternic influenţat şi de cursul de Istoria arhitecturii medievale4.

Biserica reformată din Băbiu
Satul Băbiu se află în comuna Almaşu şi este situat în sud-vestul judeţului Sălaj. Localitatea avea o biserică reformată din lemn ridicată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Însă, lemnul  fiind un material deteriorabil, în prima jumătate a secolului al XX-lea biserica a ajuns într-o situaţie în care prezenta un pericol pentru localnici5. Astfel, în anul 1935, ea a fost demolată şi a început construcţia bisericii actuale. Planul a fost realizat de Kós Károly, dar a fost influenţat şi de unele idei ale lui Debreczeni László6. Dintr-o fotografie realizată de Kós Károly reiese că şi el a participat la demersurile construcţiei.
De altfel, e de remarcat faptul că istoricul de artă (dar şi arhitect de profesie) Debreczeni a peregrinat în 1934 în acest sat şi a realizat numeroase planuri şi schiţe ale bisericii ce urma să fie demolată. Eu consider că a descris atât de detaliat această biserică fiindcă era conştient de soarta acesteia, iar ca argument ar servi faptul că, aşa cum am arătat mai sus, a participat şi el la această construcţie.
Analiza arhitecturii exterioare a bisericii.
Încep analiza de la faţada vestică, care prezintă un portal decorat cu pietre, care ies în relief, oferind astfel un caracter medieval. Aceste pietre în rezalit au fost introduse datorită lui Debreczeni7. Intrarea, în schimb, este simplă, vopsită în verde, cu un caracter mai mult vernacular. Deasupra acestui portic, faţada este flancată de trei ferestre dreptunghiulare. În partea inferioară, faţada prezintă doi contraforţi, care flanchează colţurile de nord şi de sud. Deasupra celor trei ferestre începe un fronton triunghiular, care în partea superioară prezintă o fereastră circulară, ceea ce duce cu gândul la o rozasă din stilul gotic.
Turnul clopotniţă prezintă un caz particular în arhitectura bisericilor protestante, deoarece este „partea unui edificiu de forma unui turn, al cărei spaţiu interior comunică cu cel al încăperii rituale pe care o surmontează”8, ceea ce defineşte o turlă care se regăseşte des în arta bizantină.

Faţada sudică, de asemenea, prezintă doi contraforţi. Între acești doi contraforţi se află un alt portal care se deschide spre amvon. În partea superioară, în apropierea contraforţilor, se află înspre vest şi est câte o fereastră dreptunghiulară. În plus, şi această faţadă este decorată cu pietre ieşite în relief.
Faţada estică este una simplă şi prezintă doi contraforţi, care-i flanchează colţurile. În partea superioară se deschid două ferestre dreptunghiulare. În ceea ce priveşte decorul cu piatră ieşit în relief, aici se regăseşte într-o măsură mai moderată, probabil datorită faptului că este chiar în spate, neputând fi văzut de trecători, de public.
Per ansamblu, arhitectura exterioară a acestei biserici are un caracter medieval, mai exact gotic, conferit de contraforţi; de aceea există rozasa şi pietrele în rezalit. Însă, aceasta nu este doar influenţa unui stil istoric, adică preluarea şi transpunerea unui stil din secolul XII într-o biserică din perioada interbelică, ci şi a unui stil local, fiindcă în Ţara Călatei s-au păstrat numeroase biserici gotice. Astfel, aceste urme ale trecutului şi-au exercitat influenţa şi asupra arhitecturii din secolul al XX-lea.
Interiorul bisericii
Biserica este de plan central. Deasupra intrării de vest, ea prezintă o tribună din lemn susţinută de doi stâlpi din lemn. La această tribună se ajunge printr-o scară tot din lemn, iar din tribună se ajunge în pod, adică în turlă. Din faţa tribunei, în partea de nord şi de sud sunt prezente câte un şir de bănci orientate spre vest. Partea sudică prezintă de asemenea un şir de bănci, care pornesc din vestul uşii sudice, orientat spre nord.
În centrul bisericii este aşezată o masă, aşa-numita Úr asztala, adică Masa Domnului, care în mare parte a preluat rolul altarului din bisericile catolice, servind, astfel, la realizarea împărtăşaniei.  

Peretele nordic prezintă în centru un amvon, care serveşte preotului la oficierea slujbelor. Amvonul este cel de-al doilea element liturgic care a preluat din rolul altarului.

În partea estică, unde în bisericile catolice, greco-catolice şi ortodoxe îşi găseşte loc altarul, aici, precum am văzut, el şi-a pierdut rostul şi a fost înlocuit, în majoritatea cazurilor, de o tribună estică. Însă, biserica din Băbiu prezintă o excepţie şi în loc de tribună ea prezintă un podiu, pe care a fost aşezată orga.
Interiorul acestei biserici de sat prezintă o influenţă dinspre arta populară; astfel încât spaţiul sacral al bisericii reflectă caracterul tradiţional din Ţara Călatei, dar care a fost adaptat la gustul oamenilor, primind un caracter local.
Cum am putut observa mai sus, tot mobilierul a fost realizat din lemn, pentru a oferi caracterul caselor tradiţionale descrise de Kós Károly în lucrarea sa ilustrată Régi Kalotaszeg, dar şi pentru a transpune, într-o oarecare măsură, caracterul bisericii demolate. Transpunerea caracterului bisericii anterioare s-a realizat şi într-un mod real prin mutarea unor elemente decorative în noua biserică, astfel încât faţada tribunei prezintă opt casete pictate de Kövendi Asztalos János în anul 1753. Tot de el sunt realizate acele 14 casete pictate deasupra tribunei.
Amvonul, de asemenea, a fost adus din vechea biserică. Acesta a fost realizat în acelaşi stil ca şi casetele pictate, deci se presupune că au fost realizate de acelaşi maestru9. Partea inferioară a amvonului este realizată din zidărie, în momentul construirii bisericii, şi păstrează o inscripţie referitoare la acel moment, EPULT 1935, adică, construit în 1935. Coronamentul amvonului este frumos decorat în spiritul „renaşterii înflorite”, iar în partea superioară prezintă acel decor cu pelican, datând din 1753, fapt dovedit de o inscripţie. Tot în 1935 au fost aduse din vechea biserică o cutie a milei şi o Masă a Domnului realizate de meşteri locali, dar a fost susţinută ideea că au fost realizate de Kövendi Asztalos János într-un stil barocizant10.
În timp ce tavanul casetat şi pictat în verde este o realizare din anul 1935, transpunând caracterul tradiţional regional într-un mod ideal, orga a fost adusă în 1936 din Floreşti, dar a fost realizată în 1833 de Andreas Eitel11. 
3) Alte realizări ale lui Kós Károly în Băbiu
Peretelui nordic al bisericii i-a fost lipită şcoala confesională, care este poziţionată înspre parohie, creând astfel un centru puternic pentru localnicii maghiari, deşi din relatările unor localnici am aflat că iniţial se vroia construirea ei în sudul bisericii, între biserica reformată şi cea ortodoxă. Şcoala în partea vestică prezintă un pridvor şi o uşă, neavând ferestre, pentru ca elevii să nu privească spre drum, ci spre grădină, după cum am aflat tot din relatarea unei localnice.

Kós Károly a mai avut planuri măreţe, fiindcă în 1936 a dorit realizarea unei şcoli de agricultură. Aceasta ar fi fost atât o inovaţie educaţională, cât şi arhitecturală, însă, din păcate, nu s-a realizat12. Pe lângă acest plan, a mai cumpărat materialul lemnos al bisericii demolate şi a ridicat o fermă experimentală în apropierea satului13.

Lista ilustraţiilor:
Fig. 1. Construcţia bisericii reformate din Băbiu. Fotografie realizată de Kós Károly; Sursă: http://kjntfotoarchivum.adatbank.transindex.ro/kep.php?id=119&vissza=talalatok&q, accesat la data de 21 decembrie 2015.
Fig. 2. Biserica reformată din Băbiu, exteriorul dinspre sud-vest; ilustraţie realizată de Robeci Gabriela.
Fig. 3. Biserica reformată din Băbiu, interior; ilustraţie realizată de Robeci Gabriela.
Fig. 4. Biserica reformată din Băbiu, exteriorul dinspre vest şi şcoala confesională; ilustraţie realizată de Robeci Gabriela.

Note:
1 Moștenirea Culturală Transilvaniană, an II, nr. 02/2012, p. 2.
2 Ibidem, pp. 2-3.
3 Ibidem, pp. 4-5.
4 Ibidem, p. 5.
5 Magyar Imre, „Babony”, în Magyari Hunor-Veres Tünde, Kalotaszegi Református Egyházmegye templomai, Székelyudvarhely, 2011, p. 13.
6 Anthony Gall, Kós Károly muhelye. The Workshop of Kós Károly, Ed. Mundus, Budapest, 2002, p. 377.
7 Anthony Gall, op. cit., p. 377.
8 Dicționar de artă, Forme, tehnici, stiluri artistice, Editura Meridiane, București, 1995.
9 Tombor Ilona, Magyarországi festett famennyezetek, Akadémiai Kiadó, 1968, p. 172.
10 Szabo T. Attila, Bábony története és települése, Minerva, Kolozsvár, 1939, p. 29.
11 David István, Műemlék orgonák Erdélyben, Polis - Balassi Kiadó, Kolozsvár – Budapest, 1996, pp. 50-51.
12 http://adatbank.transindex.ro/inchtm.php?akod=4808, accesat la data de 20 decembrie 2015.
13 Anthony Gall, op. cit., p. 377.

Autor: VARGA István Attila